Impactul invitatiei de aderare la NATO
Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:
"Decizia de la Praga, prin care România este invitata sa adere la NATO va sustine pozitiv si procesul de negociere pentru aderarea României la Uniunea Europeana, considera Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE, dl. Vasile Puscas. Dl. Puscas a participat vineri, 22 noiembrie 2002, la sesiunea de comunicari „Securitatea europeana – probleme în dezbatere”, organizata de Universitatea Bucuresti si Fundatia Konrad Adenauer la Institutul social român (str. Transilvaniei 6).
Dl. Puscas a declarat ca: „Putem spune ca majoritatea criteriilor de aderare la NATO si Uniunea Europeana au multe puncte comune, în special în ceea ce priveste criteriul politic (democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor nationale, drepturi civile, politice, economice, lupta împotriva coruptiei etc.). În domeniul criteriului economic, cerintele NATO se refera la existenta unei economii de piata functionale, o rata de crestere economica avansata, existenta unor programe de privatizare în derulare. Criteriul economic stabilit la Copenhaga (1993) privind aderarea la UE, prevede necesitatea existentei unei economii functionale de piata, capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii, precum si capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE. Si în domeniul administrativ, pentru aderarea la Alianta Nord-Atlantica România a trebuit sa îndeplineasca cerintele referitoare la capacitatea logistica si administrativa si capacitate strategica de aparare. Pentru aderarea la Uniunea Europeana, sunt necesare eforturi pentru întarirea capacitatii administrative.
Se poate spune ca un rol însemnat în aderarea la NATO au revenit si pregatirilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, prin îndeplinirea unor criterii comune - a criteriului politic (pe care Comisia Europeana îl considera îndeplinit de România), dar si prin avansul în îndeplinirea criteriului economic (crestere economica sustinuta, reducere a inflatiei, accelerarea privatizarii, stabilitate macroeconomica – recunoscute de Comisia Europeana în Raportul de Tara din anul 2002). În 2002, România a luat masurile de reforma necesare închiderii unor capitole economice dificile si de structurare a economiei de piata functionale: „Politica industriala” „Politica sociala” si „Uniunea Economica si Monetara”.
În continuare, integrarea în Alianta Nord-Atlantica va avea efecte pozitive asupra negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeana. Apartenenta la Alianta Nord-Atlantica va consolida criteriul politic de aderare la UE, criteriul economic, dar si cel administrativ. Cresterea stabilitatii României va asigura un cadru mai sigur pentru investitiile directe, fapt care va produce retehnologizare, crestere economica, crestere a productivitatii, reducerea a somajului etc. De asemenea, stabilitatea economica si cresterea investitiilor va aduce mai multi bani la bugetul de stat, bani care vor putea fi folositi pentru întarirea capacitatii administrative, pentru reforma administratiei, pentru asigurarea fondurilor necesare aplicarii acquis-ului comunitar pentru diferite capitole de negociere. Nu în ultimul rând, un buget mai consistent îi va conferi României capacitate de a absorbi în mai mare masura fondurile comunitare necesare pentru reforma, asigurând sumele necesare co-finantarii diferitelor proiecte.
Nu numai capitolul de negociere 27, referitor la „Politica externa si de securitate comuna” este în relatie directa cu procesul de integrare a României în NATO, ci si alte capitole de negociere. Redefinirea rolului NATO, prin accentul pus pe lupta împotriva terorismului si implicarea activa a României ca membru al Aliantei, vor un avea efect pozitiv asupra negocierilor la capitolul „Justitie si Afaceri Interne”. România va deveni granita externa a NATO si a Uniunii Europene si, în aceste context, un rol deosebit de important este acordat atât de cele doua institutii , luptei împotriva terorismului, a traficului de fiinte umane, arme etc. Atentia speciala care va fi acordata acestui aspect de NATO si, inclusiv de România, vor accelera pregatirile interne necesare închiderii provizorii a acestui capitol de negociere.
Un alt capitol de negociere unde efectele aderarii României la NATO se vor face simtite este „Politica în domeniul transporturilor”, unde interoperabilitatea infrastructurilor de uscat (drumuri si cai ferate), maritime si aeriene va avea consecinte atât asupra modernizarii retelei de transport românesti care va putea fi racordata la cea europeana, cât si asupra politicii de aparare în ceea ce priveste programul de modernizare militara (asigurarea capabilitatilor dimensiunii logistice, a interoperabilitatii fortelor armate române cu cele NATO).
O corelare strânsa între procesele de integrare europeana si euro-atlantica poate fi identificata si în cadrul capitolului 19 „Telecomunicatii si tehnologia informatiilor”. Astfel, alinierea la sistemul C4ISR, cu impact direct asupra securitatii militare si politicilor de aparare, va antrena si o mai directa aliniere a telecomunicatiilor românesti la standarde europene.
Parteneriatul stabilit la nivel transatlantic are implicatii nu doar în planul relatiilor economice bilaterale, ci si în procesul de negociere a aderarii la UE, trasând o axa strategica în planul energetic (centrala de la Cernavoda si proiectul de dezvoltare a unui sistem energetic integrat subregional), cu impact în pregatirea capitolului 14 „Energie”.
În concluzie, cele doua procese, de aderare a României la NATO si Uniunea Europeana sunt complementare, impulsionându-se reciproc. Guvernul Nastase si-a stabilit ca obiectiv strategic pentru anul 2002 aderarea la NATO. Acest obiectiv a fost realizat si, în continuare, suntem optimisti ca România va reusi sa îsi atinga si obiectivul de a adera la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Pentru aceasta, suntem însa constienti ca este nevoie de foarte multa munca.”"
