Precizãri privind capitolele

 

Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:

"Negocierile la capitolulul 19 - Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei au fost deschise la reuniunea Conferintei interguvernamentale de aderare România – U.E. din 14 noiembrie 2000, iar în aprilie 2002, a fost transmis un document de pozitie revizuit, conform noului acquis adoptat de Uniunea Europeana în acest domeniu.

Structura si aspecte importante
Acquis comunitar la care se raporteaza România pentru negocierea acestui capitol se refera la patru directive ale Parlamentului European si ale Consiliului (Directiva cadru, Directiva privind autorizarea, Directiva privind accesul, Directiva privind serviciul universal), Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 2887/2000 privind accesul neconditionat la bucla locala, precum si proiectul Directivei Comisiei privind concurenta pe pietele serviciilor de comunicatii electronice, care fac parte din pachetul legislativ prin care se instituie noul cadru de reglementare pentru infrastructura de comunicatii electronice si serviciile asociate.

Liberalizarea pietei de telecomunicatii
România va liberaliza complet piata de telecomunicatii de la 1 ianuarie 2003, când se vor ridica ultimele restrictii referitoare la telefonia vocala fixa si la furnizarea de circuite închiriate. Acest moment va marca liberalizarea completa a pietelor de servicii si retele de telecomunicatii.
Pâna acum, au fost liberalizate prin legislatia adoptata în 1991 urmatoarele piete: echipamente terminale, transmisii de date, comunicatii mobile, servicii de comunicatii prin satelit, transportul si distributia programelor de radio si televiziune, VSAT.

Dezvoltarea pietelor de telecomunicatii
Telefonia fixaRomtelecom, operatorul national, este partial privatizat, 65% din actiuni si 49% din drepturile de vot fiind detinute de statul român, 35% din actiuni si 51% din drepturile de vot fiind detinute de catre operatorul grec OTE. Romtelecom a obtinut în 1998 o licenta de operare cu o durata de valabilitate de 15 ani, prin care i s-au acordat drepturi exclusive pentru furnizarea serviciilor de telefonie vocala fixa si linii de cablu închiriate pâna la 31 decembrie 2002. Dupa negocieri între Guvern si OTE, acesta a cumparat 54% din actiunile Romtelecom, restul urmând a fi tranzactie la bursa.

Telefonia mobilaExista doi operatori GSM în banda de 900 MHz, MobiFon, detinut de ClearWave N.V., Vodafone si investitori locali, si MobilRom, detinut în proportie majoritara de Orange si investitori locali si internationali, care opereaza sub marcile Connex si, respectiv, Orange. Cei doi operatori au obtinut licentele în 1996, iar serviciile lansate în 1997 au înregistrat un mare succes comercial. Filiala Romtelecom, Cosmorom, detine din 1998 o licenta de operare GSM în banda de 1800 MHz. În telefonia mobila mai exista si alte servicii, printre care Zapp, care emite pe frecventa de 450Mhz. Zapp este detinut de Telemobil, care face parte din grupul american Qualcom.
Alte serviciiSocietatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) asigura operarea unei retele radio digitale de 1600 km, aflata în expansiune, folosita pentru distribuirea programelor nationale de televiziune si radio, pentru servicii Internet, transmisiuni de date, etc. Detinut în proportie de 100% de statul român, SNR este carrier pentru cele doua canale TV nationale, România 1 si TVR2, trei programe radio nationale si mai multe programe locale în limbi straine, precum si pentru doua programe destinate receptiei internationale.

Societatea InformationalaTrecerea la Societatea Informationala este unul dintre obiectivele strategice ale Guvernului României pentru întreaga perioada 2001-2004, având ca scop îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite cetatenilor si o mai mare competitivitate a economiei românesti. România urmareste implicata în efortul european global de dezvoltare a Societatii Informationale, concentrându-se asupra obiectivelor strategice definite în cadrul initiativei “eEurope+” a recomandarilor Conferintei ministeriale de la Varsovia din mai 2000. Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei (GPTI), înfiintat în martie 2001 ca task-force condus de Primul-Ministru si având în compunere alti sapte ministri, asigura o abordare unitara si coordonata a implementarii Societatii Informationale în România.

E-licitatieEste un exemplu al aplicarii strategiei UE eEurope +
Lansarea oficiala a sistemului a avut loc în luna martie 2002. Prima etapa cuprinde un numar redus de unitati contractante si produse : 500 de institutii si 20 de categorii de produse, dar sistemul este în plina dezvoltare, marindu-si considerabil numarul de utilizatori.
Dupa primele 7 luni de functionare, rezultatele obtinute prin e-licitatie sunt deosebit de bune :
o Economiile realizate de catre autoritatile contractante prin achizitii (comparativ cu preturile anterioare) sunt considerabile, pâna la 90%, cu o medie de 25-30%
o Peste 7000 de organizatii au fost înregistrati ca utilizatori (aproape 700 ca beneficiari, restul ca furnizori)
o Peste 20.000 de licitatii finalizate
o Valoarea tranzactiilor a ajuns la 292.844.904.098
Fiecare cetatean care doreste informatii privind cheltuirea banilor publici are posibilitatea de acces la licitatiile finalizate, ca si la cele în curs de derulare, cu conditia sa aiba un calculator conectat la Internet.

ADOPTAREA SI IMPLEMENTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITARAu fost luate o serie de masuri (legi, hotarâri de guvern, ordine de ministru etc. ) pentru transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar în domeniul licentelor si autorizatiilor, a resurselor limitate (administrarea si gestionarea resurselor de numerotatie, a spectrului de frecvente radioelectrice si a pozitiilor orbitale atribuite României), a accesului si interconectarii, serviciului universal si drepturilor utilizatorilor, serviciilor postale, precum si a concurentei pe pietele serviciilor de comunicatii electronice (aplicarea principiilor directivei privind interdictia acordarii oricaror drepturi speciale sau exclusive pentru furnizarea de retele sau servicii de comunicatii electronice, dreptul oricarei companii de a furniza asemenea retele sau servicii, accesul la retele si la infrastructurile furnizate de terti, autorizarea în conditii obiective, nediscriminatorii, proportionale si transparente, aplicarea principiului nediscriminarii de catre operatorii integrati pe verticala, conditiile de acordare a drepturilor de utilizare a frecventelor radioelectrice si a numerelor, precum si drepturile de trecere.

UNIUNEA VAMALA

Aspecte semnificative
România a adoptat legislatia comunitara în domeniile informatiilor tarifare obligatorii, a nomenclaturii combinate, a regulilor de origine preferentiala. Armonizarea a fost realizata si în ceea ce priveste procedurile vamale simplificate si valoarea în vama. Procedura de vamuire rapida, pentru marfuri fara grad ridicat de risc, în sistem informatic, a fost implementata în cursul anului 1999, într-o statie pilot formata dintr-un numar de 12 birouri vamale. De asemenea, nu exista diferente fata de acquis-ul comunitar în ceea ce priveste documentul administrativ unic si datoria vamala.
Legislatia este armonizata în domeniul marfurilor contrafacute si pirat, prin adoptarea Legii nr. 202/21 noiembrie 2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala în cadrul operatiunilor de vamuire. Pentru aplicarea uniforma si eficienta a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar în domeniul drepturilor de proprietate intelectuala, administratia vamala colaboreaza permanent cu celelalte organisme care actioneaza în legatura cu drepturile de proprietate industriala si intelectuala pe baza de protocoale de colaborare.
În materie de bunuri culturale, în Legea 182/2000 privind Protectia Patrimoniului Cultural National Mobil si normele de aplicare a acesteia sunt stipulate conditiile în care un bun cultural poate fi exportat definitiv sau temporar, precum si modelul documentelor însotitoare, conform legislatiei comunitare în domeniu.
În privinta zonelor libere, legislatia vamala româna a preluat în cea mai mare parte prevederile comunitare, iar alte prevederi referitoare la aceste zone se regasesc în Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere. Diferentele care exista în privinta zonelor libere între legislatia nationala si cea comunitara se refera la regimul produselor agricole în zonele libere.
Cadrul legislativ privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare se afla în faza de finalizare, noua legislatie urmând sa intre în vigoare în trimestrul IV 2002.
În ceea ce priveste contingentele tarifare, exista unele diferente între situatia din România si cea din Uniunea Europeana, legate de tipul si modul de administrare, diferente ce decurg din angajamentele pe care România le are în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si în acordurile de comert liber încheiate. România are deschise putine contingente tarifare la importul unor produse agricole si industriale, respectiv contingente de acces minim si curent, conform angajamentelor pe care România si le-a asumat în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si contingente preferentiale de import cu taxa vamala redusa sau zero, deschise în relatiile cu tarile cu care România a încheiat acorduri de comert liber. În prezent, România nu aplica contingente cantitative sau plafoane la importurile sau exporturile sale. Acquis-ul comunitar în domeniul contingentelor cantitative si al plafoanelor va fi aplicat integral de România pâna la momentul aderarii. Apropierea din punct de vedere legislativ si al modului de procedura în administrarea contingentelor tarifare la importul produselor agricole se va realiza începând cu trimestrul IV 2004, când va fi înfiintata Agentia de Plati si Interventie. Gestionarea contingentelor prin Sistemul Informatic Integrat Vamal va fi abordata în contextul general al dezvoltarilor legate de conectarea cu sistemele IT ale Uniunii Europene.
Legislatia vamala în domeniul scutirilor de taxe vamale este armonizata cu acquis-ul comunitar în ceea ce priveste principiile si modul de acordare a acestor scutiri. Pâna la sfârsitul trimestrului IV 2002, va intra în vigoare legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar si în ceea ce priveste categoriile de bunuri supuse scutirilor de taxe vamale.

Informatizarea vamalaLa de la începutul anului 2002, se implementeaza Strategia de dezvoltare si planul de dezvoltare IT, în colaborare cu statele membre UE, prin programul PHARE. Sistemului Informatic Integrat Vamal acopera toate domeniile legate de sistemul vamal, respectiv procesarea declaratiilor vamale, tranzitul, procedurile simplificate, contabilitatea, statistica, supravegherea vamala si controlul vamal, fundamentarea deciziilor. Acesta va realiza instalarea si functionarea deplina a sistemelor IT compatibile cu cele ale UE cu cel putin un an înainte de aderarea la UE. În vederea realizarii inter-operabilitatii totale cu sistemele UE, a fost elaborata legea privind folosirea tehnologiei informatiei în scopuri vamale.
Procentul declaratiilor vamale procesate automatizat prin sistemul informatic este de 100%, dintre care 98,05% declaratii vamale de export, 97,47% declaratii vamale de import în timpul procesului de vamuire si 1,95% declaratii vamale de export si, respectiv, 2,53% declaratii vamale de import dupa încheierea acestuia, în scopuri statistice.

Securizarea frontierelor si îmbunatatirea managementului la frontiera
Securizarea frontierei, în special cea de nord si est, constituie un obiectiv important, atât pe termen scurt, cât si pe termen mediu. Au fost stabilite masuri care vizeaza în special îmbunatatirea infrastructurii si a echipamentelor, întarirea cooperarii între institutiile care functioneaza la frontiera, întarirea cooperarii cu administratiile tarilor vecine, pregatirea în comun a personalului de la frontiera si asigurarea calitatii si eficientei controalelor efectuate. A fost înfiintat Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, compus din reprezentantii autoritatilor administratiei publice cu competente la frontiera, ce functioneaza ca organism consultativ pe lânga Ministerul de Interne si îsi desfasoara activitatea sub conducerea si autoritatea directa a primului-ministru al României.

Masuri pentru îmbunatatirea activitatii personalului vamal La începutul anului 2002, a fost elaborat si pus în aplicare Codul de conduita si disciplina al personalului vamal, si Statutul personalului vamal. În aceste acte au fost definite comportamentul profesional si personal, corespunzator si necorespunzator, faptele care sunt considerate generatoare de coruptie si sanctiunile ce pot fi aplicate.
În iulie 2002 a fost inaugurat Ghiseul Unic de Plata a taxelor si altor sume datorate statului în vama, pentru început în centrul-pilot din vama Giurgiu, urmând a se extinde la nivel national pâna la 1 ianuarie 2003.
În iulie 2002 a fost semnat Memorandumul de întelegere între Comunitatea Europeana si Guvernul României pentru participarea României la Programul Comunitatii Europene “Customs 2002”.

Lupta împotriva coruptiei Administratia Vamala Româna a participat împreuna cu Parchetul National Anticoruptie, Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul de Interne, la Conventia de Înfratire Spania-România pentru întarirea capacitatii institutiilor statului în lupta împotriva coruptiei publice si a crimei organizate implicând persoane oficiale.
În lupta împotriva coruptiei, a fost elaborat un Program de Actiune Impotriva Coruptiei in Administratia Vamala si Planul Sectorial de Actiune Impotriva Coruptiei, pe baza principiilor educarii, pregatirii si constientizarii personalului, al monitorizarii si sanctionarii ferme a abaterilor. S-au luat in considerare, de asemenea, sprijinul publicului ca beneficiar al serviciilor vamale, punerea la dispozitie a unui formular de plangere pentru nerespectarea Codului de conduita si disciplina, care poate fi transmis Directiei Generale a Vamilor prin posta sau prin fax. A fost declansata o actiune sustinuta de mediatizare a liniei telefonice gratuite la care conducerea Directiei Generale a Vamilor poate fi sesizata despre încalcarea atributiilor de catre personalul vamal. Au fost efectuate controale specializate de catre structurile de control din Directia Generala a Vamilor, respectiv Serviciul Inspectie si Control pentru Activitatea Vamala si Serviciul Control si Audit Intern. În toate cazurile de nerespectare a prevederilor Codului de conduita si disciplina al personalului vamal constatate, sau în urma sesizarilor primite din partea publicului, au fost efectuate cercetari administrative asupra faptelor comise de personalul vamal si s-a procedat la audierea persoanelor în cauza.
o în primele 8 luni ale anului 2002 au fost aplicate 131 de sanctiuni, fata de 72 pe tot parcursul anului 2001
o în cadrul acestor sanctiuni, 15 lucratori vamali au fost suspendati si cercetati penal, la 16 li s-a desfacut contractul de munca, 1 a fost exclus din activitate, 1 suspendat, la 48 li s-a redus salariul de baza cu sume între 1-15%, 16 au primit amenzi, 13 observatii scrise, alti 13, avertismente etc.

Prioritati
1. Îmbunatatirea statisticilor privind pirateria de copyright;
2. Finalizarea pâna în trimestrul IV 2002 a proiectului legii privind folosirea IT în scopuri vamale;
3. Finalizarea elaborarii actului normativ referitor la regimul de control al exporturilor de produse cu dubla utilizare;
4. Finalizarea, pâna la sfârsitul trimestrului IV 2002, a unui proiect de act normativ privind folosirea tehnologiei informatiei în scopuri vamale;
5. Obtinerea acreditarilor pentru laboratoarele antidrog – prevazuta a se realiza pâna în decembrie 2002, astfel încât pâna în trimestrul IV 2004 sa fie dezvoltata reteaua de laboratoare vamale."