BERD critica dur noile prevederi ale Codului Muncii

 

Perspectiva integrarii in Uniunea Europeana continua sa fie un stimulent pentru reformele economice, insa capacitatea Romaniei de a absorbi fondurile europene de preaderare ramane limitata, se arata intr-un raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Autorii raportului mentioneaza ca aderarea la UE este conditionata de obtinerea unor progrese semnificative in mai multe domenii. Printre acestea se numara intarirea sistemului judiciar, lupta impotriva coruptiei, imbunatatirea calitatii administratiei de stat si a celei locale si avansul reformelor economice.
“Desi in 2002 a fost lansat un program de reforma a administratiei publice, capacitatea generala a Romaniei de a implementa si aplica legile nou adoptate ramane limitata. Acest aspect ar putea restrange capacitatea tarii de a absorbi fondurile europene de preaderare, care s-ar putea ridica la 2,8 miliarde de euro in perioada 2004-2006”, se arata in raportul anual al BERD privind statele in tranzitie. Potrivit economistilor BERD, disciplina financiara redusa din intreprinderile de stat si din sectorul utilitatilor publice ameninta sustenabilitatea fiscala. Majorarile salariale semnificative din sectorul de stat si nivelul ridicat al arieratelor catre buget si catre furnizorii de utilitati au contribuit la un deficit cvasi-fiscal ridicat in anul 2002. Aceste probleme au determinat prima prelungire a acordului stand-by cu Fondul Monetar International. In sectorul energetic, gradul de incasare a facturilor de la marii consumatori industriali s-a imbunatatit, in urma amenintarilor Guvernului privind debransarea rau-platnicilor. Cu toate acestea, restantele au crescut la consumatorii casnici, dupa majorarile de tarife, se spune in raport. Procesul de privatizare continua intr-un ritm scazut.
Cele mai multe intreprinderi mici si mijlocii au fost privatizate, insa restructurarea catorva mari intreprinderi de stat si a societatilor de utilitati se afla in urma graficelor convenite cu Banca Mondiala si FMI. Pentru cele mai multe firme cu pierderi din domeniul industrial perspectiva privatizarii nu s-a imbunatatit semnificativ, in pofida deciziei Guvernului de a disponibiliza peste 22.000 de angajati in prima jumatate a anului 2003. In schimb, privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom a inceput si se deruleaza conform graficului convenit cu BERD si Banca Mondiala. In plus, planurile pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) continua, dupa ce BERD si International Finance Corporation au achizitionat 25% din capitalul bancii, pentru a pregati trecerea acesteia in proprietatea unui investitor strategic. Mediul de afaceri s-a imbunatatit in ultima perioada, insa ramane in continuare destul de putin favorabil, se mai spune in raport.
Desi au fost facuti pasi pentru simplificarea procedurilor fiscale si de inregistrare atat pentru firmele romanesti, cat si pentru cele straine, plata si rambursarea TVA sunt inca proceduri incete si problematice. In plus, mai trebuie adoptate masuri pentru ca sistemul fiscal si cel de reglementare a mediului de afaceri sa fie transparente si stabile. Cadrul legal este supus unor schimbari frecvente, ca urmare a practicii raspandite de a introduce amendamente prin ordonante de urgenta ale Guvernului. Actele normative lasa loc considerabil pentru interpretari, aplicarea lor fiind adesea arbitrara, iar procedurile de apel prelungite. Slabiciunile sistemului juridic se numara printre cele mai importante obstacole care impiedica derularea afacerilor investitorilor straini in Romania. Adoptatea noii legi a “aprobarii tacite” ar putea insa duce la reducerea birocratiei si la eliminarea intarzierilor in procedurile administrative. De asemenea, noua legislatie privind falimentul, aflata in dezbaterea Parlamentului, vizeaza simplificarea procedurilor de faliment si reorganizare, care favorizeaza in prezent debitorul in dauna creditorului.
Specialistii BERD amintesc si de noul Cod al Muncii, care a fost introdus pentru a aduce legislatia romaneasca la nivelul reglementarilor europene. Actul normativ a generat insa ingrijorari cu privire la restrictiile excesive si la rigiditatile pe care acestea le-ar putea determina in piata muncii, impiedicand dezvoltarea sectorului privat. Privatizarea in sectorul energetic a inceput, dar exista provocari semnificative in continuare, mai afirma BERD. Primele companii de distributie a energiei electrice scoase la vanzare, Electrica Banat si Electrica Dobrogea, au atras interesul companiei italiene ENEL. In acelasi timp, Bank of America va fi consultantul Guvernului pentru privatizarea altor doua firme de distributie, Electrica Oltenia si Electrica Moldova, iar Credit Suisse First Boston a fost selectata pentru a acorda asistenta la privatizarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. BERD apreciaza ca un factor important pentru succesul acestor privatizari va fi disponibilitatea Guvernului de a majora tarifele la energie. Totodata, centralele termice, care contribuie cu 60% la productia de electricitate, sunt invechite si au nevoie urgenta de reabilitare si investitii pentru a indeplini criteriile de mediu stabilite de Uniunea Europeana.

 

Sursa: Curierul National