Raportul de tara privind Romania

 

Pentru a accesa Documentul de Strategie si Raportul Comisiei Europene cu privire la progresele inregistrate de Romania, Bulgaria si Turcia in procesul de aderare apasati aici.

Pentru a accesa Raportul Comisiei Europene privind Romania apasati aici.

Pentru a accesa Concluziile Raportului privind Romania apasati aici.

Pe site-ul guvernului, www.guv.ro, a fost publicata urmatoarea traducere:

"Continutul Raportului Anual al Comisiei Europene privind Romania

1. Criteriul politic

Evaluare generala.

Romania continua sa indeplineasca criteriul politic.

Exista vointa politica de a realiza reforma administrativa si a justitiei, un numar de initiative pozitive fiind lansate in cursul anului trecut in cele doua domenii.

Statutul functionarului public a fost revizuit si a fost lansata o reorganizare majora a sistemului judecatoresc. Procesul de reforma este totusi la inceput.

Romania trebuie sa dezvolte o strategie de reforma a procesului legislativ si de planificare politica. Progrese s-au facut in privinta reducerii utilizarii ordonantelor de urgenta.

Legile privind libertatea informatiei si transparenta procesului legislativ reprezinta de asemenea dezvoltari pozitive dar au fost puse partial in aplicare.

Reforma Constitutionala a sistemului parlamentar trebuie insotita de masuri de crestere a capacitatii Parlamentului de a examina efectiv proiectele legislative.

Masurile privind lupta anti-coruptie trebuie sa aiba impact si eforturi sporite. Un numar de masuri vizibile au fost lansate in perioada de raportare dar implementarea politicilor anti-coruptie in ansamblu a fost limitata.Cadrul legal pentru lupta împotriva coruptiei este relativ bine dezvoltat.

Romania continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale si a facut progrese importante in materie. Au fost stabilite structuri pentru aplicarea legislatiei anti-discriminare si au fost sanctionate cazuri de discriminare. Institutia Avocatul Poporului a fost consolidata. Progresele remarcate in Raportul 2002 privind reformarea sistemului de protectie a copilului au continuat si initiative suplimentare au fost luate pentru consolidarea drepturilor minoritatilor nationale.

Implementarea Strategiei privind Roma a continuat desi lipsa de resurse a determinat rezultate relativ limitate.

Procesul de restituire a proprietatii a continuat dar nu este inca incheiat. Au fost lansate reforme pentru modernizarea politiei, imbunatatirea situatiei persoanelor cu handicap, reducerea excluderii sociale, imbunatatirea dialogului social. Este necesara aplicarea efectiva a initiativelor luate.

Propunerile de reformare a Codului Penal sunt dezvoltari pozitive, eforturi suplimentare sunt necesare pentru consolidarea libertatii de expresie.

Dezoltari recente

Situatia politica a continuat sa fie stabila in perioada de raportare.

PSD si-a mentinut Protocolul de cooperare cu UDMR.

O reviuire majora a Constitutiei a fost adoptata prin referendum in octombrie 2003, introducand modificari necesare pentru integrarea in UE ca si reformarea sistemelor parlamentar si judiciar.

Democratia si statul de drept

Parlamentul

A fost stabilita Comisia parlamentara pentru reforma Constitutiei, cuprinzand reprezentanti ai ambelor camere. Acesta a fost in masura sa abordeze efectiv un mare numar de aspecte politice sensibile. Una din principalele trasaturi ale revizuirii Constitutiei o reprezinta clarificarea competentelor Camerei Deputatilor si Senatului, reducerea numarului de senatori (de la 140 la 110) si deputati (de la 345 la 220).

Ca si anul trecut, volumul mare de legislatie procesat, combinat cu resursele limitate, au limitat capacitatea Parlamentului de a examina efectiv legislatia. Aceasta reprezinta o preocupare deosebita pentru Comisie, indeosebi in ceea ce priveste adoptarea legislativa a acquis-ului, unde termenele procedurale sunt deosebit de scurte.

Executivul si administratia publica

In iunie 2003 a avut loc o restructurare majora a Guvernului, un numar de ministere au fost comasate, iar numarul total de ministere a fost redus de la 23 la 14. In acelasi timp, au fost create 6 noi pozitii de ministru-delegat. O trasatura a restructurarii este aceea ca un numar considerabil de organisme au fost plasate sub controlul direct al Primului ministru.

In martie 2003 s-a intreprins o revizuire cuprinzatoare a Statutului Functionarului Public, care stabileste ca mecanismele de recrutare a functionarilor publici sa fie competitive, transparente, bazate pe meritul profesional si pe principiul accesului egal. In ansamblu, aceasta lege reprezinta “un progres considerabil fata de legislatia anterioara si constituie baza legala pentru profesionalizarea serviciului public”. Noua legislatie defineste conditiile conflictului de interese si contine prevederi privind declaratia si controlul averii functionarilor publici. De asemenea, sunt redefinite competentele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Totusi, capacitatea Agentiei ramane redusa, aceasta avand autoritate redusa asupra ministerelor de linie.

Progrese limitate au avut loc in domeniile remunerarii si a structurii carierei functionarilor publici. Este inca necesara stabilirea unor proceduri de promovare si reducerea naturii discretionare a acestui proces..

In domeniul administratiei publice, crearea Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice a determinat intarirea capacitatii sale (cresterea numarului de personal, promovarea dialogului privind modernizarea administratiei, consultarea cu partenerii). Desi pozitiva in esenta, activitatea acestei Unitati are deocamdata efecte limitate asupra sistemului administrativ in ansamblu.

Institutul National de Administratie si-a inceput activitatea, care acopera o arie larga de teme, inclusiv managementul fondurilor comunitare. Institutul are nevoie de resurse pentru realizarea deplina a rolului sau in domeniul formarii profesionale a functionarilor publici. Este notata, de asemenea, ca pozitiva, decizia Guvernului de a pregati, pana in 2004, 6000 de specialisti din administratie, in domeniul afacerilor europene.

Progresele in ceea ce priveste reducerea numarului de ordonante si ordonate de urgenta, aratandu-se ca situatia s-a imbunatatit in raport cu anii anteriori, inclusiv prin adoptarea noii Constitutii, care reglementeaza recursul la aceste proceduri. Se remarca aceste progrese dar se apreciaza ca inca se recurge excesiv la acest procedeu, in situatii ce nu justifica urgenta respectiva. Constitutia revizuita mentine posibilitatea legiferari prin ordonante, dar clasrifica circumstantele in care acestea pot fi date si intarzie intrarea lor in vigoare pana la analiza lor in Parlament.

Este subliniata crearea si functionarea eficienta a Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana, prezidat de Primul ministru, precum si capacitatea Ministerului Integrarii Europene de a juca un rol efectiv in exercitarea rolului de coordonare si de consultare cu celelalte institutii romanesti, ce consolideaza pregatirea documentelor de negociere.

Se contata ca persista unele deficiente in procesul de elaborare a legislatiei si se arata necesitatea unei mai bune consultari pe orizontala intre ministerele competente, pentru a se elimina necesitatea amendarii legislatiei si potentialul de instabilitate legislativa pe care aceasta il presupune.

Sunt facute aprecieri pozitive fata de adoptarea legislatiei in domeniul transparentei procesului decizional (“sunshine law”), a carei implementare poate ameliora semnificativ procesul de adoptare a deciziei”. Accentul trebuie pus in prezent pe respectarea acestei legislatii.

Activitatea Consiliului National pentru Cercetarea Arhivelor Fostei Securitatati a fost blocata in practica in urma unei dispute cu Servicul Roman de Informatii.

Se apreciaza evolutiile constante din ultimii ani in directia transferarii responsabilitatilor la nivelul administratiei locale – asistenta sociala, sanatate, educatie pre-universitara, transporturi, servicii publice etc. Sunt remarcate, de asemenea, dezvoltarile pozitive in sensul ca, pana in 2007, statutul prefectilor, sa devina cel de functionari publici, inlocuind astfel statutul politic actual. Sunt subliniate ca pozitive, reglementarea conflictului de interese intre activitatea de afaceri si cea a functionarilor alesi, ca si a prefectilor si subprefectilor. De asemenea, se remarca faptul ca, la initiativa MIE, autoritatile locale sunt obligate sa pregateasca si prezinte planuri de aplicare a acquis-ului comunitar la nivel local.

Puterea judecatoreasca

Sunt subliniate adoptarea Strategiei de reforma a justitiei, in septembrie 2003, a noului Cod de procedura penala, care extinde garantiile legale in ce priveste o serie de drepturi si libertati pecum si revizuirea Codului de procedura civila. Raportul remarca, de asemenea, faptul ca noua Constitutie aduce “reforme importante in domeniul puterii judecatoresti”, cele mai semnificative fiind consacrarea principiului puterii judecatoresti ca separata si egala cu cea executiva si legislativa, si dreptul la un proces corect, intr-un timp rezonabil.

Consiliul Superior al Magistraturii, care este responsabil pentru garantarea independentei judiciarului, va fi reformat.

Este remarcata eliminarea “puterii discretionare” a Procurorului General de a utiliza recursul in anulare in cauze civile, eliminandu-se astfel un mecanism incompatibil cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Preocuparea ramane fata de mentinerea acestei competente a Procurorului General in cazurile penale.

Independenta sistemului judiciar ramane totusi in atentie. Ministerul Justitiei mentine competenta de a numi direct judecatorii (dintre membrii altor profesiuni juridice, si ai Institutului National al Magistraturii). Presedintii de curti pot avea o influenta considerabila asupra tratarii cazurilor. Reforma judiciara trebuie sa solutioneze aceste chestiuni, cu prioritate.

Sunt aratate dezvoltarile pozitive in ceea ce priveste activitatea de formare profesionala desfasurata de Institutul Superior al Magistraturii si diversificarea programei de invatamant acestuia.

Masurile anti-coruptie

Guvernul Romaniei a adoptat un cadru legal relativ bine dezvoltat de lupta impotriva coruptiei, accentul trebuind pus asupra aplicarii acestuia. In decembrie 2002 s-a adoptat Programul National de Prevenire a Coruptiei si Planul National de Actiune impotriva Coruptiei, care se axeaza pe grupurile identificate ca susceptibile de coruptie: judiciarul, administratia publica, intreprinderile private. Aceasta nu reuseste sa solutioneze insa in mod substantial problema coruptiei la nivel inalt si legatura dintre coruptie si crima organizata.

Desi s-au facut eforturi semnificative de accelerare a luptei impotriva coruptiei, nu s-a produs o reducere in “nivelele percepute” ale coruptiei, iar numarul urmaririlor penale in domeniul coruptiei ramane mic, indeosebi la nivel inalt, desi aceasta a fost identificata ca o prioritate.

Drepturile omului si protectia minoritatilor

Romania continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale. In 2003, Romania a ratificat Protocolul optional nr. 13 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind abolirea pedepsei cu moartea in toate imprejurarile.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a facut progrese semnificative in primul sau an de activitate, iar deciziile pe care le-a adoptat pentru sanctionarea cazurilor de discriminare au reprezentat o importanta demonstrare a autoritatii sale. Noi prevederi legislative au fost adoptate pentru clarificarea responsabilitatilor sale, acestea fiind necesare in continuare. O mai mare transparenta este necesara in realizarea activitatilor CNCD.

Eficienta actiunii Avocatului Poporului-ului s-a ameliorat in ultimul an. Totusi, biroul acestuia are resurse umane si un buget limitat. Revizuirea Constitutiei a dezvoltat competentele Avocatului Poporului.

Drepturi civile si politice

Romania a continuat sa faca progrese semnificative in reforma sistemului de protectie a copilului. Situatia copilului cu handicap s-a ameliorat de asemenea, majoritatea institutiilor rezidentiale de tip vechi au fost inchise sau restructurate, restul urmand sa fie inchise. Un numar sporit de servicii este acum disponibil pentru sprijinirea copilului cu handicap si a familiilor lor.

Progrese semnificative s-au realizat in dezvoltarea strategiilor la nivel local, pentru o corecta aplicare a strategiei nationale. Diferentele regionale in aplicarea reformei sunt in descrestere, iar bunele practici privind protectia copilului s-au extins.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie continua sa fie bine condusa.

Moratoriul privind Adoptiile Internationale a fost prelungit pana la adoptarea noii legislatii privind drepturile copilului si crearea capacitatii administrative necesare. Se mentin preocuparile privind lipsa curtilor specializate pentru copii si familie.

In aceasta perioada a inceput aplicarea legilor privind statutul politistului, respectiv organizarea si functionarea politiei romane. Aceasta reprezinta un pas important al reformei fortelor de politie din Romania. Politistii au devenit, potrivit noilor reglementari, functionari publici in serviciul statului de drept. In ciuda acestor noi reglementari pozitive, progresele sunt reduse in ceea ce priveste modernizarea structurilor politiei, politia romana ramanand un corp centralizat in cel mai inalt grad, putin deschis principiilor transparentei, responsabilizarii, managementului sanatos si eficient sau a unei politici eficiente in domeniul resurselor.

Romania a autorizat publicarea, in aprilie 2003, a raportului Comitetului European impotriva Torturii, asa cum se specifica in Raportul de anul trecut. Romania ramane serios afectata de traficul cu fiinte umane, si este o tara de origine, tranzit si destinatie pentru victime. Un numar de noi masuri legislative au fost luate pentru combaterea traficului, inclusiv ratificarea de catre Romania a Conventiei ONU impotriva crimei transnationale organizate si a Protocolului privind prevenirea, combaterea si pedepsirea traficului cu fiinte umane, in special cu femei si copii. S-au luat masuri pentru cresterea capacitatii administrative in acest domeniu.

Constitutia revizuita reduce semnificativ durata legala a detentei preventive. In ciuda masurile de modernizare a inchisorilor, suprapopularea carcerala ramane o problema (desi rata actuala reprezinta o ameliorare fata de perioada anterioara).

Evolutiile pozitive din ultimii ani in domeniul azilului au continuat in perioada de raportare, noua legislatie aduce ameliorari semnificative in procedura de determinare a statutului de refugiat, si este in cea mai mare masura in acord cu standardele internationale in domeniul refugiatilor.

Referitor la libertatea de expresie, sunt binevenite modificarile aduse Codului penal in aceasta materie, dar exista in continuare preocupari fata de dreptul jurnalistilor de a se pronunta liber (restrictiile se manifesta insa mai ales in plan financiar).

Au fost facute progrese cu privire la restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist. Cadrul legal pentru restituire este acum deplin functional si operationalizat.Totusi, progresul in practica a fost inegal, in functie de tipul de bunuri vizate (restituire avansata a terenurilor agricole, ceva mai putin avansata a padurilor, si mai dificila in ceea ce priveste restituirea imobilelor, unde procesul este in curs).

A fost adoptata legislatia secundara pentru a facilita restituirea proprietatilor apartinand cultelor religioase.

Libertatea de religie este garantata de Constitutie si respectata in practica.

Nu exista discriminare legala pe criterii de orientare sexuala in Romania.

Drepturile sociale, economice si culturale

S-a adoptat noul Cod al Muncii. Lupta impotriva excluderii sociale si a saraciei ramane o prioritate a guvernului si progrese legisltive suplimentare au fost facute in perioada de referinta.

A fost adoptata Strategia nationala pentru protectia si reintegrarea persoanelor cu handicap.

Minoritatile nationale

Relatiile cu minoritatea maghiara au continuat sa fie bune, si progrese suplimentare au fost realizate in perioada de referinta. Constitutia revizuita consacra dreptul minoritatilor nationale reprezentand “o proportie considerabila la nivel local “ sa-si foloseasca limba in raporturile cu autoritatile locale.

Revizuirea constitutionala a introdus de asemena dreptul cetatenilor apartinand minoritatilor de a-si utiliza limba materna in instante. Legea privind afisarea bilingva este acum aplicata in marea majoritate a cazurilor.

Guvernul a continuat aplicarea Strategiei in favoarea romilor, cu progrese inegale, mentinandu-se probleme in acest domeniu, indeosebi datorita resurselor limitate. Un progres major este crearea postului de “mediator pentru sanatate” pentru populatia rroma, angajarea si formarea profesionala a acestor persoane. Sunt apreciate masurile vizand ameliorarea accesului rromilor pe piata muncii si in domeniul pregatirii lor profesionale, precum si masurile vizand educatia rromilor ce nu au participat la cursurile scolare.

Este apreciata pozitiv strategia politiei la nivel local, in relatiile cu rromii. Desi s-au manifestat cazuri de violenta din partea politistilor, se apreciaza ca au existat cazuri in care autorii violentelor au fost sanctionati pentru aceste abuzuri, fapt apreciat ca “o dezvoltare semnificativa”. Romii beneficiaza de noul cadru legislativ si institutional anti-discriminare, facand obiectul a jumatate din plangerile adresate Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

2. Criteriul economic

Evaluare generala

Romania “poate fi considerata economie de piata functionala odata cu continuarea decisiva a progreselor deosebite realizate” (« can be considered as a functioning market economy once the good progress made has continued decisively»).

Progresele înregistrate ar trebui sa permita României sa faca fata presiunilor concurentiale de pe piata Uniunii Europene, pe termen mediu

În ciuda unui mediu economic international mai putin favorabil, cresterea economica si-a continuat trendul consolidat, înregistrând crestere economica pentru al patrulea an consecutiv.
Au continuat progresele in domeniul stabilitatii macro-economice, iar inflatia a continuat sa descreasca, mai mult decât era stabilit initial.

Sectorul priovat a devenit predominant în economie, iar contributia sa la crearea PIB a ajuns la 66,8% în anul 2002, pentru prima data în perioada de tanzitie

Pâna la sfârsitul anului 2003, titlurile de proprietate în domeniul agricol au atins 94,1% din total

Desi a crescut usor, rata somajulului a ramas la nivelul unei singure cifre

Balanta externa ramane sustenabila si politica fiscala prudenta.

Au fost luate masuri progresive de ameliorare a administrarii taxelor. Angajamentele de a controla nivelul salariilor in sectorul public au fost respectate.

Au fost luate unele masuri pentru a consolida disciplina financiara a intreprinderilor, in mod deosebit o disponibilitate sporita de deconectare a utilizatorilor de energie cu arierate.

Au fost înregistrate progrese în sensul realizarii reformei administratiei

Privatizarea si restrucuturarea intreprinderilor de stat s-a accelerat, prin vânzarea unor întreprinderi mari, proprietatea de stat a descrescut in sectorul bancar care a continuat sa dezvolte rolul sau de intermediere intre economii si investitii. Reducerea proprietatii de stat în acest domeniu sub 50% este iminenta, conform acordului cu BERD si IFC privind cumpararea si controlul unui pachet din BCR. Sunt necesare privatizari în domeniul sectorului energetic

Întarirea disciplinei financiare constituie premisa unei alocari mult mai eficiente a resurselor.

Ca rezultat a îmbuntatirii cadrului institutional pentru o economie de piata, au fost înregistrate ajustari ale tarifelor la energie

Au fost intreprinse imbunatatiri administrative privind intrarea si iesirea de pe piata (faliment) si au fost adoptate masuri de ameliorare a mediului de afaceri.

Autoritatile trebuie sa consolideze progresele in aceste domenii si sa abordeze decisiv acel chestiuni in care progresele sunt inca insuficiente.

Politica monetara, recent devenita mai austera, trebuie insotita de masuri de politica fiscala prudente precum si de politici salariale prudente, ca si o continua reducere a deficitului quasi-fiscal.

Perspectivele pe termen mediu trebuie consolidate prin continuarea reformei componentei de cheltuieli a bugetului si imbunatatirea disciplinei financiare a intreprinderilor (in primul rand colectarea taxelor), ce ramane o problema.

Sunt necesare masuri pentru solutionarea cauzelor profunde ale acumularii de arierate la buget si in sectorul energiei.

Restructurarea si privatizarea in sectoare cheie precum energie, mine si transporturi trebuie continuata. Aceasta va sustine in mare masura indeplinirea integrala a criteriilor economice de aderare.

Evolutii economice

In ciuda unei conjuncturi economice internationale mai putin favorabile, cresterea economica a ramas robusta in conditiile consolidarii stabilitatii macroeconomice.

PIB s-a majorat pentru al patrulea an consecutiv (cu 4,3% pentru primul semestru al anului in curs).

Politica macroeconomica prudenta (convenita prin acordul stand-by cu FMI) a limitat cresterea cheltuielilor publice si a consumului, care ar fi putut genera o crestere mai puternica a PIB.

Inflatia a scazut mai mult decat tinta stabilita.
§ Marea majoritate a preturilor sunt complet liberalizate iar tarifele la energie au continuat sa fie reajustate.
§ Consecvent in aplicarea unei politici monetare prudente, Guvernul (impreuna cu BNR) a actionat pentru temperarea scaderii ratei dobanzilor generata de dezvoltarea sectorului privat.
§
Rata somajului a ramas la o singura cifra.
Intrarea in vigoare in martie 2003 a Codului Muncii a marcat un pas important in aplicarea acquis-ului (apreciata ca atare si de raportul Comisiei), dar a introdus o anumita rigiditate (conditii restrictive) in functionarea pietei muncii.

Politica fiscala a ramas prudenta si a contribuit la mix-ul de politici generator de stabilitate macroeconomica.
§ Au fost respectate prevederile acordului cu FMI in ceea ce priveste aplicarea unei politici conservatoare vizand limitarea cresterilor salariale din sectorul guvernamental si din intreprinderilor publice.
§ Guvernul actioneaza in vederea reducerii arieratelor prin imbunatatirea modului de colectare a taxelor si prin intoducerea unor scheme de reesalonare.
§
Refome structurale

Privatizarea a fost accelerata
§ Sectorul privat este predominant in economie (66,8% in 2002)
§ Obiectivul APAPS este de a privatiza toate societatile aflate in gestiunea sa pana la sfarsitul anului 2003.
§ Privatizarea sectorului energetic (70% din capitalul detinut de stat in economie) a avansat cu PETROM, 2 distribuitori de energie electrica si 15 producatori de hidroenergie.
§ Participarea statului la BCR se va reduce sub pragul de 50% ca urmare a vanzarii de actiuni catre BERD si IFC.
§
Cadrul institutional si legislativ vizand mediul de afaceri a fost simplificat:
Procedurile adminitrative pentru intrarea si iesirea de pe piata au fost simplificate semnificativ prin implementarea unor masuri ca ca registrul unic si aprobarea tacita (ca rezultat numarul de inregistrari de noi fime a crescut de la 6% in 2001 la 9,4% in 2003).

Sistemul financiar bancar si non-bancar s-a dezvoltat si consolidat in continuare

Cresterea in competitivitate a intreprinderilor romanesti este evidentiata in vederea indeplinirii pe termen mediu a celui de al doilea criteriu economic de aderare (capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale).

3. Criteriul indeplinirii obligatiilor de membru

Evaluare generala

Romania a facut progrese constante in domeniul adoptarii acquis-ului si este in termen cu transpunerea legislatiei inainte de aderare.

Capitolul 01- Libera circulatie a bunurilor

Romania a continuat sa faca progrese, mai ales in ceea ce priveste transpunerea legislatiei specifice si alinierea in domeniul achizitiilor publice. Alinierea legislativa si capacitatea administrativa la acest capitol au continuat sa se imbunatateasca in mod semnificativ.
Sunt remarcate progresele in domeniul sigurantei alimentare atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional.
Rom\nia a ]nchia acest capitol si indeplineste angajamentele asumate in negocieri.

Capitolul 02- Libera circulatie a persoanelor

Romania a facut progrese in ceea ce priveste recunoasterea mutuala a calificarilor profesionale pentru profesiile medicale. Au fost eliminate anumite restrictii referitor la libera circulatie a lucratorilor si a familiilor lor, fiind introdusa in acelasi timp regula ca cetatenii UE pot fi angajati daca locul vacant nu poate fi ocupat de catre un cetatean roman.
Implementarea acquis-ului privind recunoasterea mutuala a calificarilor profesionale a demarat si trebuie continuata. Dezvoltarea structurilor administrative si a stabilitatii financiare cu privire la obligatiile viitoare ale Romaniei care rezulta din coordonarea sistemelor de securitate sociala trebuie continuate.

Capitolul 03- Libera circulatie a serviciilor

Romania a facut progrese in acest domeniu. Procesul de identificare a barierelor pentru libertatea de stabilire si libera circulatie a serviciilor este destul de avansat, si au fost eliminate o parte din restrictii, conform unul calendar clar. Legistatia in sectorul bancar a continuat sa se alinieze constant la legislatia UE relevanta, progrese fiind inregistrate in sectorul asigurarilor si valorilor mobiliare. Sunt necesare continuarea screning-ului legislatiei in domeniul serviciilor non-financiare si implementarea legislatiei in domeniul protectiei datelor.

Capitolul 04- Libera circulatie a capitalurilor

Au fost inregistrate progrese in privinta miscarilor transfrontaliere de capital.
Alinierea la acquis s-a imbunatatit in mod constant. Capacitatea administrativa este buna in Banca Nationala a Romaniei, fiind necesare eforturi in domeniul consolidarii sistemelor de plata si controlului spalarii banilor. Romania a inchis provizoriu acest capitol si indeplineste angajamentele si obligatiile asumate in cadrul negocierilor.

Capitolul 05 Dreptul societatilor comerciale

Au fost facute progrese in acest domeniu. S-au inregistrat progrese in privinta drepturilor de proprietate intelectuala si industriala. Romania respecta standardele internationale de contabilitate.
Trebuie concentrate eforturile pe asigurarea implementarii corecte a acquis-ului.

Capitolul 06- Concurenta

Romania a facut progrese in domeniul anti-trust si al ajutoarelor de stat. Legislatia in domeniul concurentei este aliniata in buna masura la regulamentele UE in domeniul anti-trust, in domeniul ajutoarelor de stat fiind necesara imbunatatirea calitatii deciziilor si a principiilor de acordare a acestora.

Capitolul 07- Agricultura

Romania a inregistrat progrese in transpunerea acquis-ului in acest domeniu si in restructurarea sectorului agricol. A fost transpusa o parte considerabila a acquis-ului.
Este necesara continuarea eforturilor pe intarirea capacitatii administrative pentru a implementa acquis-ul, mai ales in domeniile veterinar si fito-sanitar.

Capitolul 08-Pescuitul

Au fost inregistrate progrese. Legislatia Romaniei este in mare masura aliniata la acquis. Este necesara crearea unei baze statistice.

Capitolul 09-Transporturi

Romania a facut progrese in domeniul transpunerii acquis-ului si stabilirii structurilor administrative, fiind atins un nivel satisfacator de aliniere la aquis.

Capitolul 10-Taxarea

Romania a facut progrese in alinierea la acquis-ul in domeniul taxarii si in cel al reformei administrative. Atentia trebuie concentrata pe reforma si modernizarea administratiei. Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 11 Uniunea Economica si Monetara
A fost indeplinita o anumita aliniere la acquis, Romania angajandu-se ca pana la sfarsitul anului 2004 sa introduca principalele reforme.
Romania indeplineste obligatiile si angajamentele asumate in negocieri.

Capitolul 12 Statistica

Romania a inregistrat progrese mai ales in domeniul statisticilor demografice si sociale, infrastructurii statistice si recensamantului agricol.
Romania indeplineste angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 13 Politici sociale si ocuparea fortei de munca

Romania a inregistrat progrese in domeniul ocuparii fortei de munca si al politicii sociale. Un progres semnificativ in transpunerea acusi-ului l-a constituit adoptarea noului Cod al Muncii.
Sunt necesare eforturi in domeniul transpunerii si implementarii acquis-ului in domeniul sanatatii si sigurantei, precum si in cel al imbunatatirii capacitatii administrative. Au fost facute progrese importante in domeniul imbunatatirii organizarii, protectiei sociale. Reforma sistemului de pensii trebuie accelerata.
Romania indeplineste angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 14 Energia

Romania a facut progrese in cateva domenii. Atentia autoritatilor trebuie indreptata catre implementarea legislatiei, reformele structurale in sectorul energetic, cresterea eficientei colectarii facturilor, constituirea stocurilor petroliere, consolidarea capacitatii administrative.

Capitolul 15 Politica industriala

Romania a facut progrese in constituirea structurilor de implementare, continuarea privatizarii. Trebuie accelerate restructurarea si privatizarea industriilor strategice.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 16 Intreprinderi mici si mijlocii

Romania a facut eforturi considerabile de imbunatatire a mediului de afaceri si de rezolvare a unor probleme importante in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii. Trebuie continuate eforturile de eliminare a obstacolelor pentru intreprinzatori si de imbunatatire a surselor sustenabile de finantare.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 17 Stiinta si cercetare

Au fost inregistrate progrese. Trebuie continuate eforturile de consolidare a capacitatii administrative in domeniul cercetarii.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 18 Educatie, formare profesionala si tineret

Romania a inregistrat progrese in alinierea acquis-ului si in domeniul reformei sistemului de educatie. Trebuie continuate eforturile pentrtu imbunatatirea calitatii educatiei si pentru asigurarea ca directiva privind educatia copiilor muncitorilor migranti sa fie implementata pana la data aderarrii.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 19- Telecomunicatii si tehnologia informatiilor

Romania a inregistrat progrese semnificative de la ultimul Raport, mai ales in domeniul stabilirii organismelor de reglementare, liberalizarii pietei telecomunicatiilor si transpunerii noului acquis in domeniu. Alinierea la acquis trebuie sa se concentreze pe implementarea prevederilor referitoare la drepturile utilizatorilor si in doemniul serviciilor- in telecomunicatii si postal.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 20 Cultura si politica in domeniul audiovizualului

Ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontaliera si adoptarea unei imporante parti a legislatiei secundare pe baza Legii Audio-Vizualului reprezinta dezvoltari majore in sectorul audio-vizual.
Legislatia romana este aliniata la acquis. Trebuie facute imbunatatirile necesare la Legea Audio-Vizualului.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 21- Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale

Romania a facut progrese in implementarea politicilor structurale. S-au inregistrat progrese in pregatirea Programului National de Dezvoltare pentru perioada 2004-2006. Romania trebuie sa faca eforturi pentru a aduce capacitatea administrativa la nivelul cerut, mai ales in domeniile programarii, monitorizarii, managementului financiar si controlului.

Capitolul 22- Protectia mediului inconurator

De la ultimul Raport, au fost inregistrate progrese in domeniul legislativ. Desi Romania a transpus o parte considerabila din legislatie, capacitatea administrativa si resursele financiare alocate sectorului raman inadecvate, rezultand intr-o implementare necorespunzatoare a politicilor in domeniu.

Capitolul 23 Protectia consumatorilor si a sanatatii

Romania a inregistrat progrese privind activitatile de supraveghere a pietei si coordonarea activitatilor de control dintre ministerele competente si autoritati.
Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 24 Justitie si Afaceri Interne

Romania a inregistrat de la ultimul Raport progrese legislative in domeniile: migratie, crima organizata, spalarea banilor, cooperarea judiciara in materie civila. Capacitatea administrativa ramane relativ redusa, in majoritatea acestor domenii, Romania trebuind sa sporeasca eforturile pentru dezvoltarea capacitatii administrative si cooperarea interinstitutionala.

Trebuie facute eforturi suplimentare, mai ales in domeniul alinierii la acquis-ul Schengen. Capacitatea de implementare ramane inca redusa mai ales in managementul frontierelor, politica vizelor, anti-coruptie, spalarea banilor, crima organizata, cooperare judiciara.

Capitolul 25 Uniunea vamala

Romania a inregistrat progrese de la ultimul Raport. Autoritatile trebuie sa completeze alinierea legislatiei vamale si sa pregateasca aplicarea sistemelor compatibile computerizate.
Trebuie continuate eforturile de combatere a coruptiei in administratiea vamilor. Sunt indeplinite angajamentele si obligatiile asumate in negocieri.

Capitolul 26 Relatii externe

UE si Romania au stabilit un cadru de cooperare in privinta chestiunilor legate de OMC, atat la nivel ministerial cat si departamental.
Romania trebuie sa completeze analiza compatibilitatii acordurilor bilaterale cu obligatiile de membru UE, fiind necesara stabilirea unui calendar.

Capitolul 27 Politica externa si de securitate comuna

Romania a continuat sa se alinieze la Politica Externa si de Securitate Comuna a UE, mai ales in domeniul promovarii aspectelor legate de cooperarea regionala. Cadrul legislativ pentru controlul armamentelor si sanctiunilor economice trebuie completat, ca si structurile administrative pentru participarea la PESC.

Capitolul 28 Controlul Financiar.

Progrese de la ultimul Raport in domeniile: control financiar.- control financiar intern si audit extern. Trebuie consolidata capacitatea administrativa pentru noile structuri create. Trebuie implementate sistemele de control.

Capitolul 29 Dispozitii financiare si bugetare

Romania a inregistrat progrese. Un cadru pentru bugetul multianual a fost creat, fiind necesara continuarea progreselor in domeniul formarii bugetului."