DECLARATIA DE LA LAEKEN
- VIITORUL UNIUNII EUROPENE
Summit-ul
de la Laeken a luat sfârsit dar multe probleme nu si-au gãsit
rezolvarea, dezbaterile asupra lor amânându-se.
Totusi,
un document important a fost adoptat cu ocazia desfãsurãrii
întâlnirii la nivel înalt din Belgia. Acesta a fost intitulat
"Declaratia de la Laeken - Viitorul Uniunii Europene".
Documentul
se deschide cu un capitol intitulat "Europa la rãscruce de drumuri".
Acest capitol contine pe scurt, într-un limbaj de prezentare destul
de poetic, realizãrile de la începutul fãcut acum 50
de ani de Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui si Otelului si
pânã la momentul actual al UE. Se face referire la faptul cã
la acest moment UE se aflã în fata a douã provocãri,
una de naturã internã cealaltã de naturã externã,
respectiv procesul de reformã al institutiilor europene si procesul
de lãrgire prin integrarea unor noi state în marea majoritate
din Europa Centralã si de Est.
Al doilea
capitol al documentului se intituleazã "Provocãri si
reformã în Uniunea reînnoitã". În acest
capitol, se subliniazã necesitatea ca Uniunea sã devinã
mai democraticã, mai transparentã si mai eficientã.
Se identificã trei provocãri mari: cum sã se aducã
cetãtenii, si în principal tinerii, mai aproape de constructia
europeanã si de institutiile europene, cum sã fie organizatã
politica si aria politicã europeanã într-o Uniune lãrgitã,
si cum sã se dezvolte Uniunea într-un factor de stabilizare
si un model al noiii lumi multipolare. Una din problemele la care se face
referire în document, si la care o viitoare dezbatere trebuie sã
rãspundã este cea care priveste delimitarea dintre atributiile
Uniunii Europene si cele ale statelor membre. Aceasta nu este singura întrebare
ce trebuie sã îsi gãseascã un rãspuns
într-o dezbatere viitoare, conform Declaratiei trebuie sã se
caute rãspuns si la urmãtoarele: Ce amendamente trebuie aduse
Tratatului în legãturã cu diversele politici? Cum ar
trebui dezvoltatã politica externã si de securitate comunã?
Trebuie adoptatã o cooperare mai strânsã în domeniul
legii penale si a politiei? Ar trebui adoptatã o procedurã
legislativã la nivel comunitar simplificatã? etc
Faptul
cã în prezent UE are patru Tratate care îi organizeazã
existenta duce la, conform Declaratiei, o functionare mai greoaie si netransparentã,
de aceea se subliniazã în textul documentului adoptat la summit
discutia asupra unei viitoare Constitutii europene care va simplifica aceste
tratate, este necesarã.
Partea
a treia este alocatã unui nou organ creat chiar prin aceastã
declaratie, respectiv Conventia priviind viitorul Europei. Presedintele
acestei Conventii a fost numit Giscard d'Estaing, fostul presedinte francez,
iar ca vicepresedinti, fostii prim ministrii ai Italiei respectiv Belgiei,
G. Amato si J.L. Dehaene. Pe lângã cei trei prezentati mai
sus, Conventia va fi formatã din câte un reprezentant al fiecãrui
sef de stat din tãrile membre ale UE, 30 de membrii ai parlamentelor
nationale (cate 2 din fiecare stat membru), 16 membrii ai Parlamentului
European si doi comisari europeni (Michel Barnier si Antonio Vitorino).
De subliniat este faptul cã în Conventie, statele candidate
la aderare vor fi reprezentate în aceleasi fel ca si statele membre
UE, adica un reprezentant al sefului statului si 2 ai parlamentului. Cu
toate acestea se subliniazã cã reprezentantii statelor candidate
nu pot bloca o decizie luatã prin consens de reprezentantii statelor
membre UE. Membrii Conventiei vor putea fi înlocuiti de cãtre
membri supleanti în cazul când primii nu sunt prezenti. Prezidiul
Conventiei va fi compus din presedintele si cei doi vicepresedinti ai ei
precum si alti 9 membrii ai Conventiei (reprezentantii guvernelor care detin
presedintia Consiliului pe perioada desfãsurãrii Conventiei,
doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi reprezentanti ai parlamentului
european si cei doi comisari europeni). Ca observatori vor fi invitati trei
reprezentanti ai Comitetului Economic si Social împreunã cu
trei reprezentanti ai partenerilor sociali europeni, plus sase reprezentanti
din Comitetul Regiunilor precum si ombudsman-ul european. Presedintii Curtii
de Justitie si a Curtii de Conturi pot fi invitati în prezidium pentru
a se adresa Conventiei.
Conventia
va avea întâlnirea inauguralã pe 1 martie 2002, când
se vor numi si Prezidiul si se vor adopta si regulile de procedurã.
Lucrãrile sunt proiectate a dura un an.
Conventia
se va întâlni în Bruxeles. Dezbateriile din Conventie
precum si documentele oficiale vor fi aduse la cunostiinta publicului. Limbiile
de lucru ale Conventiei vor fi cele 12 limbi oficiale ale Uniunii.
De subliniat
cã în cadrul documentului final ce va fi adoptat de Conventie
vor fi prezentate recomandãrile la care s-a ajuns prin consens sau
pãrerile diferite ce au fost exprimate în timpul dezbaterilor.
Acest document va fi un punct de pornire pentru dezbaterile privind viitorul
Uniunii ce vor avea oc la o Conferintã Interguvernamentalã
care va lua ultima decizie.
Un Forum
va fi deschis pentru organizatiile reprezentând societatea civilã.
Punctul de vedere al acestor organizatii va fi luat în considerare
de Conventie.
Prezidiumul
Conventiei va fi asistat de un Secreatariat al Conventiei.
Documentul
pe care l-am prezentat mai sus lasã totusi loc unei senzatii de dezamãgire.
Multi se asteptau ca summit-ul de la Laeken sã fie cel putin asemãnãtor
celui de la Nisa de anul trecut în ceea ce priveste deciziile ce se
vor lua, si totusi nu a fost asa. Documentul adoptat este, ca sã
o spunem pe-a dreaptã, o amânare a dezbateri problemelor a
cãror solutie ar fi trebuit sã reiasã la aceastã
întâlnire. De altfel cine îsi mai aminteste ce discutii
lungi si incrâncenate au avut loc anul trecut la Nisa îsi va
da repede seama cã în urma acestui summit "linistit"
nu puteau sã aparã dezvoltãrile de anul trecut.
Ce a adus
nou documentul în afarã de constituirea Conventiei ? Doar o
serie de întrebãri la care cândva se va gãsi rãspuns
desi, conform anexelor Tratatului de la Nisa aceste rãspunsuri trebuiau
sã se gãseascã la Laeken, desi s-a fãcut atâta
tam-tam pe marginea acestei întâlniri din Belgia. Si vai existã
o vorbã româneascã, dacã trebuie sã se
îngroape o problemã atunci se creazã o comisie care
sã o analizez, sperãm cã nu e cazul...
Declaratia
de la Laeken o prezentãm integral in textul în limba englezã
dacã faceti clic aici.
