|
SUMMIT-UL UE DIN BELGIA
Summit-ul din Belgia al Uniunii Europene s-a încheiat prin adoptarea unor importante hotãrâri privind viitorul constructiei comunitare.
A fost creatã o Conventie Europeanã în cadrul cãreia se va dezbate propunerile de reformã a UE. Conducerea acestui nou organism va fi asiguratã de fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing, ajutat de doi vicepresedinti, fostii prim-ministrii ai Italiei respectiv Belgiei, Giuliano Amato si Jean-Luc Dehaene. Din prezidiu vor mai face parte reprezentantii Spaniei, Danemarcei si Greciei, tãri care vor fi la presedintia UE pe perioada functionãrii Conventiei.Conventia va fi compusã din 105 membrii, reprezentanti ai Parlamentului European, guvernelor statelor membre dar si a celor candidate. România va avea trei reprezentanti. Din partea Comisiei Europene vor participa Michel Barnier si Antonio Vitorino. Dezbaterile vor începe în martie 2002 si sunt prevãzute a dura pânã în 2003. Problematica centralã a acestor discutii va fi dacã UE va deveni mult mai integratã la nivel politic tinzând cãtre un stat federal, sau dacã se va opta doar pentru o integrare accentuatã economicã cu o agendã politicã limitatã.
Prin declaratia sefilor de stat si de guvern prezenti la intalnire s-au nominalizat 10 din statele candidate ca având posibilitatea sã adere la Uniune pânã la 1 ianuarie 2004. Aceste state sunt: Slovenia, Ungaria, Estonia, Malta, Cipru, Republica Cehã, Polonia, Slovacia, Lituania si Letonia. Celor douã state candidate care nu au fost incluse pe lista citatã mai sus, respectiv Bulgaria si România, le-a fost promis un program clar de aderare. Diplomatii europeni au declarat cã nu se asteaptã ca ele sã poatã adera la Uniune mai devreme de 2007.
A fost declarat operational corpul militar de reactie rapidã al UE. Este proiectat ca aceastã fortã sã ajungã pânã la 60000 de soldati. NATO va pune la dispozitia acesteia mijloace de comunicare, informatii, de planificare si de transport. Totusi nu s-a putut ajunge la un acord privind logistica acordatã de NATO datoritã opozitiei Greciei. Aceasta s-a opus datoritã temerilor sale privind aparitia astfel a unei "parghii" pentru Turcia în problemele UE.
Franta si Germania au fost principalii promotori ai ideii creãrii unei Constitutii europene, idee nesustinutã de Suedia, Danemarca si Marea Britanie.
S-a hotãrât trimiterea unei forte de 4000 de soldati sub egida ONU în Afaganistan.
S-a fãcut apel la Israel pentru a-si relua contactele cu Yasser Arafat.
O declaratie care fãcea apel la Statele Unite ale Americii sã nu îsi extindã rãzboiul contra terorismului dincolo de granitele Afganistanului nu a putut fi adoptatã datoritã opozitiei Marii Britanii.