Concluziile Summit-ului de la Copenhaga
În Concluziile Summit-ului UE de la Copenhaga se aratã:
- Consiliul European s-a întâlnit în Copenhaga pe 12 si 13 decembrie 2002. Întâlnirea a fost precedatã de un expozeu fãcut de Pat Cox, Presedintele Parlamentului European, urmat deun schimb de pãreri privind principalele probleme aflate pe agenda summit-ului;
- Consiliul European a audiat un raport asupra progresului lucrãrilor Conventiei, prezentat de Presedintelui Conventiei Europene, Valéry Giscard d`Estaing. În lumina acestui raport, Consiliul European a avut un schimb de pãreri asupra dezvoltãrilor intervenite. Conventia va prezenta rezultatele muncii sale în timp pentru Consiliul European din iunie 2003;
Lãrgirea
- Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a lansat un proces ambitios de depãsire a conflictelor si diviziunii în Europa. Astãzi se marcheazã un moment istoric fãrã precedent pe calea ducerii la bun sfârsit a acestui proces prin încheierea negocierilor de aderare cu Cipru, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacia si Slovenia. Uniunea asteaptã acum sã primeascã drept membre pe aceste tãri de la 1 mai 2004. Acest rezultat stã ca mãrturie pentru determinarea cetãtenilor Europei de a intra împreunã într-o Uniune care a devenit forta motrice pentru pacea, democratia, stabilitatea si prosperitatea continentului nostru. Ca membre depline ale unei Uniuni bazate pe solidaritate, aceste tãri vor juca un rol de prim rang în dezvoltarea viitoare a proiectului european;
- Uniunea aprobã rezultatele negocierilor cu tãrile candidate. Consecintele financiare ale acestora sunt prezentate la Anexa I din Concluzii. Rezultatul cuprinzãtor si echilibrat se constituie ca bazã solidã pentru intregrarea linistitã a celor 10 noi state membre în acelasi timp cu protejarea functionãrii practice a unei Uniuni extinse. Acordul la care s-a ajuns va furniza statelor ce vor adera aranjamentele de tranzitie necesare pentru a îndeplinii cu succes obligatiile ce le revin ca state membre. Rezultatul la care s-a ajuns prin negocierile de aderare asigurã functionarea în continuare a pietei interne precum si a variatelor politici UE fãrã a prejudicia reforma viitoare;
- Monitorizarea pânã la aderare a angajamentelor luate va cãlãuzi pe viitor statele care aderã pentru asumarea de cãtre ele a obligatiilor ca membru si va da în acelasi timp si necesaul de sigurantã actualelor state membre. Comisia va face propunerile necesare pe baza rapoartelor de monitorizare. Clauze de protectie sunt date pentru a se actiona în împrejurãri neprevãzute care pot sã aparã în primii trei ani de dupã aderare. Consiliul European salutã si angajamentul de a se continua supravegherea progreselor înregistrate de statele candidate în ceea ce priveste domeniile bugetar, economic si al politicilor structurale;
- Toate eforturile trebuie acum directionate spre schitarea si completarea Tratatului de Aderare pentru ca acesta sã poatã fi semnat la Atena pe 16 aprilie 2003, dupã ce a fost în prealabil prezentat Comisiei, Parlamentului European si Consiliului;
- Prin încheierea cu succes a negocierilor de aderare, Uniunea si-a onorat angajamentul ca 10 din tãrile candidate sã poatã participa ca membrii la alegerile din 2004 pentru Parlamentul European. Tratatul de Aderare va stipula cã de la data aderãrii de 1 mai 2004 comisari din tãrile nou membre vor intra în actuala Comisie. Dupã nominalizarea de cãtre Consiliul European a unui nou Presedinte al Comisiei, noul Parlament European ales va aproba noua Comisie Europeanã care îsi va începe mandatul de la 1 noiembrie 2004. La aceeasi datã vor intra în vigoare si prevederile Tratatului de la Nisa cu privire la Comisie si votul în Consiliu. Consultãrile necesare cu Parlamentul European în legãturã cu aceastã problematicã vor fi finalizate pânã la sfârsitul lui ianuarie 2003. Aranjamentele de mai sus vor garanta participarea deplinã a noilor state membre la cadrul institutional al Uniunii;
- Statele noi membre vor participa cu drepturi depline la viitoarea Conferintã Interguvernamentalã Fãrã reformã Uniunea nu va recolta pe deplin beneficiile lãrgirii. Noul Tratat va fi semnat dupã aderare. Acest calendar nu va trebui sã prejudicieze programarea încheierii Conferintei Interguvernamentale;
- Aceastã lãrgire asigurã bazele pentru o Uniune cu perspective puternice privind o dezvoltare durabilã si care sã joace un rol important în consolidarea stabilitãtii, democratiei si pãcii în Europa si în lume. În concordantã cu procedurile lor nationale de ratificare, tãrile actual membre si cele care vor adera sunt invitate sã ratifice Tratatul la timp pentru a intra în vigoare la 1 mai 2004;
Cipru
- Conform celor arãtate mai sus, negocierile privind aderarea au fost încheiate cu Cipru si astfel Cipru va fi admis ca nouã tarã membrã a UE. Totusi, Consiliul European confirmã preferinta puternicã pentru aderarea la UE a unui Cipru unit. În acest context se salutã angajamentul luat de cipriotii greci si de cipriotii turci cu privire la continuarea negocierilor care au ca obiectiv ajungerea la o întelegere cuprinzãtoare asupra problemei cipriote pânã la 28 februarie 2003 pe baza propunerilor ONU. Consiliul European crede cã aceste propuneri oferã o oportunitate unicã pentru ajungerea la o întelegere în sãptãmânile care urmeazã, Consiliul European solicitã liderilor comunitãtilor tuce si cipriote din Cipru sã foloseascã aceastã oportunitate;
- Uniunea reafirmã dorinta sa de a include termenii unui acord în Tratatul de Aderare conform principiilor pe care este bazatã UE. În cazul ajungerii la un acord, Consiliul, prin vot unanim, pe baza unei propuneri venite de la Comisie, va decide asupra adaptãrii, cu privire la comunitatea turcã cipriotã, a termenilor privind aderarea Ciprului la UE;
- Consiliul Europeana decis cã, în absenta unui acord, aplicarea în partea nordicã a insulei a acquis-ului va fi suspendatã pânã când Consiliul decide în mod unanim altfel, pe baza unei propuneri venite de la Comisie. Între timp, Consiliul invitã Comisia, în consultare cu guvernul Ciprului, sã considere cãile de promovare a dezvoltãrii economice a pãrtii nordice a Ciprului si a aducerii acesteia mai aproape de Uniune;
Bulgaria si România
- Încheierea cu succes a negocierilor de aderare cu 10 din tãrile candidate duce cãtre un nou dinamism în procesul de aderare al României si Bulgariei ca parte a aceluiasi proces de aderare inclusiv si ireversibil. Uniunea salutã progresele importante fãcute de aceste tãri, care se reflectã corespunzãtor si în stadiul lor avansat al negocierilor de aderare;
- Uniunea doreste ca pe viitor sã consolideze rezultatele la care deja s-a ajuns. Urmând Concluziile Consiliului European de la Bruxelles si depinzând de progresele viitoare în aplicarea criteriilor de aderare, obiectivul este de a primi în 2007 România si Bulgaria ca membre ale UE. Uniunea confirmã cã negocierile de aderare cu aceste tãri vor continua pe baza acelorasi principii care au ghidat pânã acum negocierile de aderare, precu si faptul cã fiecare tarã candidatã va fi judecatã conform propriilor merite;
- Foile de parcurs prezentate de Comisie furnizeazã României si Bulgariei obiective identificate clar si dau fiecãrei tãri posibilitatea de a stabili ritmul procesului de aderare. Este esential ca România si Bulgaria sã se foloseascã de aceastã oportunitate prin cresterea pregãtirii, inclusiv ducerea la îndeplinire si implementarea angajamentelor luate în cadrul negocierilor de aderare. În acest context, Uniunea subliniazã importanta reformei administrative si judiciare care va ajuta ca pregãtirea pentru aderare a României si Bulgariei sã meargã mai departe. Aceasta va asigura cã procesul va fi dus cu succes mai departe pe baza rezultatelor de pânã acum. Presedintiile UE viitoare presum si Comisia Europeanã vor asigura ca ritmul negocierilor la toate capitolele rãmase, inclusiv capitolele cu implicatii financiare, sã se mentinã si sã egaleze eforturile României si Bulgariei;
- Uniunea subliniazã hotãrârea sa de a asista România si Bulgaria în acest eforturi. Uniunea sustine comunicarea Comisiei cu privire la foile de parcurs pentru România si Bulgaria, inclusiv propunerea pentru o crestere semnificativã a asistentei de pre-aderare. Nivelul ridicat de finantare care va fi fãcut disponibil va trebui sã fie utilizat într-un mod flexibil, având ca tintã prioritãti identificate, inclusiv în domenii cheie cum este Justitia si Afaceri Interne. Ghidarea viitoare în procesul de pre-aderare va fi furnizatã de Parteneriatele pentru Aderare revizuite care le vor fi prezentate lor anul viitor;
- În plus, România si Bulgaria vor participa la urmãtoarea Conferintã Interguvernamentalã ca observatori;
Turcia
- Consiliul European reaminteste decizia sa din 1999 de la Helsinki cã Turcia este o tarã candidatã destinatã sã adere la Uniune pe baza acelorasi criterii care se aplicã si celorlalte tãri candidate. Se salutã în mod deosebit pasii importanti fãcuti de Turcia cu privire la îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, în particular prin recentele pachete legislative si mãsurile subsecvente de implementare a acestora care acoperã un numãr mare din prioritãtiile cheie specificate în Parteneriatul de Aderare. Uniunea recunoaste determinarea noului guvern turc de a face noi pasi pe calea reformelor si cheamã ca în special guvernul sã se ocupe rapid de neajunsurile rãmase în domeniul criteriului politic, nu numai în legãturã cu legislatia dar si în ceea ce priveste implementarea. Uniunea aminteste cã, conform criteriilor politice decise la Copenhaga în 1993, aderarea unui stat se face dacã acesta a atins o stabilitate a institutiilor care garanteazã democratia, domnia legii, drepturile omului si respectarea si protejarea minoritãtiilor;
- Uniunea încurajeazã Turcia sã continue energic procesul sãu de reformã. Dacã la Consiliul European din decembrie 2004, pe baza unui raport si o recomandare din partea Comisiei, se decide cã Turcia îndeplineste criteriile politice de la Copenhaga, Uniunea Europeanã va deschide fãrã întârziere negocierile cu Turcia;
- Pentru a ajuta Turcia, strategia de aderare pentru Turcia va fi întãritã. Comisia este invitatã sã prezinte o propunere privind un Parteneriat de Aderare revizuit si sã intensifice procesul de monitorizare legislativã. În paralel, Uniunea Vamalã Turcia-CE trebuie extinsã si adâncitã. Uniunea va mãri în mod semnificativ asistenta financiarã de pre-aderare pentru Turcia. Aceastã asistentã va fi finantatã începând din 2004 sub capitolul bugetar "cheltuieli cu pre-aderarea";
*
**
- Uniunea Europeanã si tãrile aderente au cãzut de acord asupra unei declaratii comune intitulate "O Singurã Europã" asupra naturii continuue, inclusive si ireversibile a procesului de lãrgire. Declaratia va fi anexatã la actul final al Tratatului de Aderare;
Uniunea lãrgitã si vecinii sãi
- Lãrgirea va aduce o nouã dinamicã în integrarea europeanã. Aceasta reprezintã o importantã oportunitate pentru intensificarea relatiilor cu tãrile vecine pe baza unor valori comune politice si economice. Uniunea rãmâne determinatã sã evite creerea unor noi linii de divizare în Europa si doreste sã promoveze stabilitatea si prosperitatea în si dincolo de noile granite ale Uniunii;
- Consiliul European aminteste criteriile definite la Consiliul European de la Copenhaga din iunie 1993 si reafirmã perspectiva europeanã a tãrilor din Balcanii de vest în Procesul de Asociere si Stabilizare cum a fost stipulat la Consiliul European de la Feira. Consiliul subliniazã determinarea sa de a sprijini eforturile acestor tãri de apropiere de UE. Consiliul European salutã decizia luatã de apropiata Presedintie greacã a UE de a organiza un Summit pe 21 iunie în Tessalonik la care sã participe tãrile membre UE si tãrile subiecte al Procesului de Asociere si Stabilizare;
- Lãrgirea va duce la întãrirea relatiilor cu Rusia. Uniunea Europeanã doreste sã îsi întãreascã relatiile si cu Ucraina, Moldova, Belarus si tãrile din sudul Mediteranei pe baza unei apropieri pe termen lung de promovare a reformelor democratice si economice, dezvoltare durabilã, comert si dezvoltare de noi initiative în aceastã directie. Consiliul European salutã intentia Comisiei si a Înaltului Reprezentant pentru PESC de a face propuneri în acest sens;
- Consiliul European încurajeazã si ajutã dezvoltarea pe viitor a cooperãrii tranfrontierã si inter regiuni prin întãrirea infrastructurii de transport, inclusiv instrumentele potrivite, între tãrile vecine pentru a se dezvolta potentialul regiunilor la maximum;
Functionarea Consiliului relativ la lãrgire
- Consiliul European a luat notã de raportul initial cerut la Sevilia de la Presedintie cu privire la Presedintia Uniunii;
Politica europeanã de apãrare si securitate
- Consiliul European felicitã Presedintia si Înaltul Reprezentant pentru PESC, Javier Solana, pentru eforturile loc care au fãcut posibil acordul cuprinzãtor cu NATO asupra tuturor angajamentelor permanente importante între UE si NATO în deplinã conformitate cu principiile convenite la întâlnirile precedente ale Consiliului European si a deciziei luate de Consiliul European de la Nisa;
- Consiliul European confirmã dispozitia Uniunii de a prelua cât mai curând posibil si în consultare cu NATO a tuturor operatiunilor militare din FYROM. Consiliul European invitã toate organismele semnificative ale UE sã finalizeze lucrãrile cu privire la abordarea globalã a acestei operatiuni, inclusiv dezvoltarea de optiuni militare si a planurilor în legãturã cu acestea;
- Consiliul European indicã si dorinta Uniunii de a conduce operatiunea militarã din Bosnia ce va urma SFOR. Este invitat Înaltul Reprezentant, Javier Solana, si viitoarea Presedintie sã înceapã consultãrile în acest scop cu autoritãtiile din Bosnia-Hertegovina, cu Înaltul Reprezentant Lord Ashdown, cu NATO si cu alti actori internationali si sã prezinte un raport în acest sens Consiliului în februarie. Consiliul European cere organismelor semnificative ale UE sã facã, în acelasi timp, propuneri asupra unei abordãri globale, inclusiv asupra cadrului legal;
- Consiliul European ia notã de declaratia Consiliului atasatã în Anexa II;
Orientul Mijlociu / Iraq
- Consiliul European adoptã declaratiile din Anexele III si IV;
Alte probleme
Siguranta maritimã/poluarea marinã
- Consiliul European îsi exprimã regretul cu privire la gravele consecinte ale accidentului petrolierului PRESTIGE pe coasta de nord vest a Spaniei. Daunele aduse mediului marin si socio-economic, precum si amenintarea la dresa vietii contra a mii de persoane este intolerabilã. Uniunea Europeanã îsi exprimã solidaritatea cu tãrile, regiunile si populatia care au fost afectate si sprijinã si recunoaste eforturile tãrilor afectate, institutiilor si societãtii civile cu privire la recuperarea zonelor poluate;
- Consiliul European aminteste concluziile de la Nisa din decembrie 2000 cu privire la mãsurile ERIKA si recunoaste eforturile fãcute de la accidentul ERIKA, de cãtre Comunitatea Europeanã si Organizatia Maritimã Internationalã (OMI), pentru o crestere a sigurantei maritime si a prevenirii poluãrii. Uniunea este determinatã sã ia toate mãsurile necesare pentru a evita repetarea unor catastrofe similare si salutã rãspunsul rapid al Consiliului si Comisiei. De asemenea, Uniunea va continua sã joace un rol de lider în eforturile internationale cu privire la aceste obiective, în special în cadrul OMI. Concluziile Conciliului Transporturilor din 6 decembrie 2002 si a Consiliului Mediului din 9 decembrie 2002 trebuie implementate sub toate aspectele si fãrã întârziere;
- Consiliul European salutã actiunile Comisiei de confruntare, în cadrul perspectivelor financiare actuale, cu consecintele economice, sociale si de mediu derivate din naufragiul navei Prestige, precum si cu intentia ei de a examina necesarul de mãsuri specifice. Între aceste mãsuri vor fi examinate si problemele privind obligatiile si sanctiunile corespondente acestora;
- Pe baza raportului Comisiei, Consiliul European va dezbate aceste probleme la întâlnirea din martie;
Tranzitul Alpin
- Conform Concluziilor Consiliului European de la Laeken, Consiliul European a cerut Consiliului sã adopte, înainte de sfârsitul acestui an, reguli pentru o solutie interimarã cu privire la tranzitul vehicolelor grele de transport marfã prin Austria 2004-2006. Comisia Europeanã va prezenta o propunere pentru o noua Directivã Eurovignette nu mai târziu de primul semestru din 2003;
Acordul Melk
- Consiliul European ia notã cu satisfactie de Acordul Melk dintre Austria si Republica Cehã si asteaptã implementarea sa cuprinzãtoare;
Situatia specificã în agriculturã în tãrile membre actuale
- Consiliul European a fost chemat de Portugalia sã ia atitudine privind specificitatea agriculturii portugheze conform cu concluziile Consiliului European de la Berlin din 24/25 martie 1999;
- Consiliul European a luat notã cã Portugalia considerã cã încã existã o problemã specificã care reiese din modul în care PAC se aplicã acum în agricultura portughezã. Comisia este invitatã sã prezinte un raport prin care sã analizeze situatia. Comisia este invitatã si sã studieze situatiile similare care pot apãrea în alte pãrti ale Uniunii;
Rapoarte si comunicãri pentru Consiliul European
- Consiliul European a luat notã de raportul asupra raporturilor si comunicãrilor prezentate lui.
ANEXA I
Rezultate bugetare si financiare
La aceastã anexã sunt prezentate rezultatele financiare ale negocierilor purtate cu tãrile candidate care vor adera în 2004. Pentru mai multe detalii apãsati aici.
ANEXA II Declaratie a Întâlnirii Consiliului din Copenhaga pe 12 decembrie 2002
Consiliul noteazã urmãtoarele:
- Asa cum lucrurile stau în prezent, aranjamentele si implementarea "Berlin plus" se va aplica doar tãrilor membre UE care sunt ori membre NATO ori membre ale "Parteneriatului pentru Pace", si care au acorduri bilaterale privind securitatea cu NATO;
- Paragraful de mai sus nu va afecta drepturile si obligatiile tãrilor UE care reies din capacitatea lor ca membre ale Uniunii. În consecintã, în absenta oricãrei prevederi specifice în Tratat sau într-un Protocol anexat acestuia (caz particular Danemarca), toate tãrile membre UE vor participa pe deplin în definirea si implementarea Politicii Externe si de Securitatea Comunã Europene, care va trebui sã acopere toate problemele relative la securitatea Uniunii, inclusiv constructia progresivã a unei politici de apãrare comune;
- Faptul cã, asa cum stau lucrurile în prezent, din momentul în care vor deveni tãri membre UE, Ciprul si Malta nu vor lua parte în operatiunile militare UE conduse utilizându-se logistica NATO si în limitele prevederilor UE privind securitatea, nu va însemna cã va fi afectat dreptul reprezentantilor lor de a participa si vota în institutiile si organele UE, insclusiv COPS, cu privire la deciziile care nu privesc implementarea unor astfel de operatiuni;
- În acelasi fel, dreptul lor de a primi informatie UE clasificatã, în limitele regulilor de securitate UE, nu va fi afectat, cu conditia ca informatia UE clasificatã sã nu continã sau sã se refere la o informatie NATO clasificatã.
ANEXA III Declaratia Consiliului European asupra Orientului Mijlociu
- Pacea în Orientul Mijlociu este un imperativ. Consiliul European cheamã populatia israelianã si palestinianã sã rupã cercul nesfârsit al violentei. Îsi reitereazã puternica si inechivoca condamnare a tuturor actelor de terorism. Atacurile sinucigase aduc daune ireparabile cauzei palestiniene. Uniunea Europeanã sprijinã eforturile acelor palestinieni care cautã sã ducã mai departe procesul de reformã si sã punã capãt violentelor. Face apel la Israel sã faciliteze aceste eforturi. În timp ce se recunoaste preocupãrile legitime israeliene în legãturã cu securitatea, Consiliul European cere Israelului sã opreascã uzul în exces al fortei si uciderile extrajudiciare, care nu aduc securitate populatiei Israelului;
- Violenta si confruntãrile trebuie sã facã loc negocierilor si compromisului. Comunitatea internationalã, inclusiv pãrtile, împart o viziune comunã asupra a douã tãri, Israelul si o Palestinã independentã, viabilã, suveranã si democratã, care sã trãiascã una lângã alta în pace si securitate pe bazele frontierelor din 1967. Toate eforturile trebuiesc acum îndreptate spre transpunerea acestei viziuni în realitate;
- Ca un rezultat a celor spuse mai sus, Consiliul European dã cea mai mare prioritate adoptãrii la 20 decembrie anul curent de cãtre Qvartetul asupra Orientului Mijlociu a unei foi de parcurs cu date clare pentru stabilirea unui stat Palestinian din 2005. Implementarea foii de parcurs trebuie sã se bazeze, în paralel, pe progresul în domeniile securitãtii, politc si economic si va trebui monitorizatã atent de Qvartet;
- În acest context, Consiliul European este alarmat de continuarea activitãtilor ilegale de asezare, care amenintã sã transforme solutia celor douã state în ceva practic imposibil. Expansiunea asezãrilor si a constructiilor relative acestora, astfel cum este documentat de Supravegherea UE asupra Asezãrilor, violeazã legislatia internationalã, inflameazã situatia si asa volatilã, si mãreste teama palestinienilor cã Israelul nu este cu adevãrat preocupat de sfârsirea ocupatiei. Este un obstacol în calea pãcii. Consiliul European cere guvernului israelian sã schimbe politica în domeniul asezãrilor si ca un prim pas în acest sens sã înghete toate activitãtiile privind asezãrile. Cere un sfârsit al confiscãrilor de teren pentru construirea asa-numitului gard de securitate;
- Pasi decisivi trebuie sã fie fãcuti pentru a schimba deteriorarea accentuatã a situatiei umanitare din Gaza si West Bank, care face ca viata sã fie din ce în ce mai intolerabilã pentru palestinienii obisnuiti si duce la cresterea extremismului. Accesul umanitar si securitatea personalului umanitar si a instalatiilor lor trebuie sã fie garantatã;
- Cu scopul sprijinirii reformei în teritoriile palestiniene, UE va continua ajutorul bugetar cu obiective si conditii clare cãtre Autoritatea Palestinianã.UE cere si altor donatori internationali sã se uneascã în acest angajament pentru a se ajunge la un efort coerent privind reconstructia. Din partea Israelului trebuie sã reia transferul lunar a veniturilor palestiniene din taxe;
- Uniunea Europeanã este determinatã sã continue lucrul cu partenerii din Qvartet pentru a asista Israelul si palestinienii sã meargã înainte spre reconciliere, negociere si în final un acord just si pasnic de sfârsit al conflictului
ANEXA IV. Declaratia Consiliului European în legãturã cu Irakul
- Consiliul European subliniazã sprijinul sãu deplin si neechivoc pentru Rezolutia 1441 din 8 noiembrie 2002 a Consiliului de Securitate al ONU. Scopul UE rãmâne acela de a dezarma Irakul de armele de distrugere în masã în concordantã cu Rezolutiile Consiliului de Securitate al ONU. Tine acum de Irak sã profite de aceastã ultimã oportunitate de a-si duce la îndeplinire obligatiile sale internationale;
- Consiliul European ia notã de acceptarea de cãtre Irak a Rezolutiei 1441 si cã, asa cum i s-a cerut, a dat o declaratie privind programele sale de dezvoltare a armelor de distrugere în masã si a produselor relative la acestea;
- UE va continua sã acorde întregul sãu sprijin eforturilor ONu de a se ajunge la o conformare deplinã si iemdiatã a Irakului cu Rezolutia 1441. Rolul Consiliului de Securitate în mentinerea pãcii si securitãtii internationale trebuie respectat;
- Consiliul European îsi exprimã întregul sãu suport pentru operatiile de inspectie ale UNMOVIC si IAEA conduse de Dr. Blix si Dr. El-Baradei. Consiliul European subliniazã cã inspectorilor privind dezarmarea trebuie sã li se permitã sã îsi ducã la îndeplinire munca fãrã interferente si utilizând întregul arsenal de instrumente care le este pus la dispozitie de Rezolutia 1441. UE asteaptã aprecierile acestora asupra declaratiei irakiene.
Pentru textul integral al Concluziilor în limba englezã apãsati aici.
Sursã: Presedintia danezã a UE
