Bilantul activitatii MAE

 

Pe site-ul guvernului, www.guv.ro, a fost publicat bilantul activitatii Ministerului Afacerilor Externe in perioada ianuarie 2001 - decembrie 2003:

"Perioada ianuarie 2001-decembrie 2003 a stat sub semnul racordarii solide a politicii externe a României la progresele si actiunile realizate în plan intern, la interesele cetatenilor, ale mediului economic si de afaceri. Progresele înregistrate prin invitatia de aderare la NATO, precum si prin fixarea de catre UE, la Consiliul european de la Copenhaga (decembrie 2002), a unei perpective temporale clare pentru aderarea României si rezervarea pentru 2004-2006 a celui mai consistent pachet financiar între tarile candidate UE, reflecta succesul Guvernului României în îndeplinirea angajamentelor din programul de guvernare. În acelasi timp, s-a promovat sistematic întarirea relatiilor de parteneriat în plan bilateral si cooperarilor strategice cu tarile membre ale UE si NATO, ca si operationalizarea proiectelor strategice de deschidere a politicii externe catre parteneriatele economice pragmatice cu spatiul estic si cu parteneri din alte zone geografice.

Rolul strategic global al României în contextul noilor evolutii de securitate de dupa 11 septembrie 2001 a fost întarit, politica externa adaptându-se cu succes evolutiilor complexe din mediul international, confirmând convingator optiunea pentru valorile democratiei si libertatii în contextul angajamentelor legate de integrarea în UE si NATO si reactionând eficient, prin contributia de stabilitate, într-un plan regional înca marcat de incertitudini. Organismele statului cu sarcini în domeniul politicii externe au conlucrat cu profesionalism si eficienta în acest proces.

În ceea ce priveste aderarea la UE, Concluziile Consiliului European de la Copenhaga din decembrie 2002 mentioneaza „obiectivul de a primi România si Bulgaria ca membri în UE în 2007”, cele doua state fiind „parti ale aceluiasi proces de extindere inclusiv si ireversibil.” A fost adoptata propunerea Comisiei Europene privind road map-urile pentru România si Bulgaria, atât în ceea ce priveste desfasurarea negocierilor, cât si asistenta de pre-aderare suplimentara. Totodata, a fost precizata continuarea negocierilor cu cele doua state pe aceleasi principii care au fost aplicate si negocierilor cu celelalte tari candidate, cu luarea in consideratie a propriilor performante. Concluziile Consiliului european de la Bruxelles (decembrie 2003) reconfirma ca obiectiv comun al Uniunii Europene integrarea României si Bulgariei, în ianuarie 2007, "daca vor fi pregatite". Consiliul european de la Bruxelles încurajeaza România si Bulgaria sa continue energic pregatirile pentru aderare, astfel încât negocierile de integrare sa poata fi încheiate în 2004 iar tratatul de aderare sa fie semnat cât mai curând posibil, în 2005. România a intrat astfel într-o etapa noua, calitativ superioara, a procesului sau de integrare europeana, în care va fi atinsa “masa critica” în pregatirile pentru aderare.

Asistenta financiara suplimentara de pre-aderare care va fi alocata României în perioada 2004-2006 se va situa la cel mai ridicat nivel acordat pâna în prezent vreunui stat candidat. La nivelul anului 2006, Romania va primi, cumulat, circa 1 miliard de euro, suma careia i se va adauga asistenta financiara de care urmeaza sa beneficieze prin alte programe comunitare de cooperare. In total, pentru întreaga perioada 2004 - 2006, România va primi circa 2,8 miliarde de euro, având responsabilitatea de a asigura o cofinantare de pana la 30%.

Ca viitor stat membru ce va asigura protectia unei parti însemnate a frontierei UE, România a contribuit, progresiv în perioada analizata, la stoparea imigratiei ilegale, combaterea criminalitatii organizate, blocarea actiunilor retelelor de trafic de droguri, persoane si arme. Este promovata cu consecventa aceasta contributie importanta a tarii noastre la realizarea politicilor UE în domeniul JAI.

Momentul primirii de catre România a invitatiei de aderare la NATO, cu ocazia summit-ului de la Praga, din noiembrie 2002, simbolizeaza revenirea definitiva a României în familia occidentala, ca aliat respectat si de încredere. Se confirma astfel aprecierea de catre partenerii din alianta a saltului important realizat de România în ultimii ani în planul reformelor economice, institutionale, a reformei armatei si a consolidarii capacitatii noastre de actiune solidara cu obiectivele NATO. Decizia de la Praga este rezultatul conduitei consecvente în sustinerea obiectivelor NATO si a operatiunilor acesteia pentru stabilizarea situatiei din Balcani si din alte zone ale lumii. România a dovedit, totodata, ca este un aliat de nadejde în confruntarea cu amenintarile neconventionale, în lupta împotriva terorismului international, prin participarea directa la operatiunile militare de stabilizare din Afganistan si Irak.

Chiar în luna decembrie 2002 au demarat negocierile de aderare cu Alianta. A urmat semnarea, la 26 martie 2003, a protocolului de aderare ceea ce a determinat monitorizarea procedurilor de ratificare de catre statele membre. Se estimeaza ca în martie 2004 acest proces de ratificare se va încheia, asa încât la summit-ul de la Istanbul, din iunie 2004, România sa poata participa ca membru cu drepturi depline. În acelasi timp, se desfasoara în continuare actiunile conform Planului National de Aderare, în ciclul IV, care permite tarii noastre sa-si structureze concret, împreuna cu reprezentantii NATO, procesul de pregatire pentru aderare. S-a promovat cu consecventa realizarea principalelor prioritati în reforma organismului militar, transparenta procesului de reforma economica, combaterea coruptiei si a traficului de fiinte umane, protectia informatiilor clasificate si functionarea serviciilor speciale.

Au avut loc actiuni care confirma relatiile privilegiate, de parteneriat activ, economic si politic cu tarile membre UE si NATO. Restructurarea, revigorarea si implementarea mecanismului de coordonare a Parteneriatului strategic, cu SUA, la nivel general si la nivelul celor patru cosuri ale acestuia, a constituit o directie prioritara de actiune Definitivarea, promovarea si implementarea unui nou Plan de Actiune al Parteneriatului strategic cu SUA, stimularea investitiilor americane în România si contribuirea la cresterea volumului asistentei americane bilaterale nerambursabile acordate României ca si adaptarea acesteia prioritatilor actuale de dezvoltare a tarii, au fost obiective concrete promovate în relatiile româno-americane. Numarul mare de vizite la nivel înalt confirma importanta Statelor Unite pentru politica externa a României (în 2002, de exemplu, au fost organizate în perioada 5-7 februarie, vizita în SUA a presedintelui României domnul Ion IIliescu, 31 ianuarie - 3 februarie a domnului Adrian Nastase, primul ministru al României, 4-5 februarie a ministrului român al afacerilor externe, domnul Mircea Geoana). Vizita Presedintelui SUA la Bucuresti din luna noiembrie 2002 a reconfirmat caracterul special, de alianta strategica, a relatiilor între tarile noastre, sustinute prin progresele substantiale în planul reformelor si economiei de piata ca si preocuparea comuna pentru intensificarea cooperarii economice si în plan strategic.

În sustinerea acestor atribute ale politicii externe pot fi mentionate actiunile în plan extern ale presedintelui României, ale primului-ministru, ale ministrului de externe si ale altor demnitari. In 2002 au fost efectuate vizite ale presedintelui României ( în Belgia, 24-26 aprilie; Germania, 25-26 aprilie si 5-6 iulie); ale primului-ministru (în SUA, 31 ianuarie - 3 februarie; Turcia, 16 februarie; Olanda, 26-27 februarie; Danemarca, 7 iunie; Polonia, 4-5 iulie) sau ale ministrului afacerilor externe (în SUA 31 ianuarie – 8 februarie, 1-5 aprilie, 10 mai, 24 iulie – 14 august, Spania, 24 ianuarie, Polonia, 27 ianuarie, Norvegia,28 ianuarie, R. Ceha, 5 martie, Marea Britanie, 10-11 aprilie, Germania, 3-4 iunie, Danemarca, 14 iunie, s.a.) În 2003 presedintele României, domnul Ion Iliescu a efectuat vizite în Austria (22-23 mai), Grecia (28 februarie -1 martie), Franta (23 septembrie si Ungaria ( 15-16 septembrie). Primul ministru al României, domnul Adrian Nastase, a efectuat vizite oficiale în: Franta ( 27-28 ianuarie, 6-8 iunie, 8-9 septembrie), Italia ( 20 ianuarie, 16 mai), Austria (31 iulie), Grecia (21 ianuarie), Suedia (7 martie), Marea Britanie (11 martie) si Germania (9 aprilie si 22-23 mai). Ministrul afacerilor externe, domnul Mircea Geoana, a efectuat vizite oficiale în Franta, Italia, Grecia, Suedia, Marea Britanie si Turcia.

Prioritatea pe agenda acestor contacte bilaterale a constituit-o continuarea proiectelor strategice relevante pentru obiectivele actuale de politica externa ale României, integrarea europeana si euro-atlantica, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu tari membre ale UE si NATO, asezarea pe o baza noua, credibila si productiva a relatiilor bilaterale cu state fata de care România are interese majore în plan politic si economic.

În perioada ianuarie 2001-decembrie 2003 au fost promovate initiative concrete, de vizibilitate si interes european, în relatiile cu tarile vecine, care au consacrat rolul dinamic al României în Europa si au pus în valoare potentialul ei de cooperare în plan regional. Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut initierea de catre primul ministru a unei noi etape în relatiile româno-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI. Acesta este o veritabila platforma programatica a noului stadiu al prezentei tarilor noastre în structurile europene si euro-atlantice. România a actionat pragmatic si consecvent pentru crearea premiselor de relansare si dezvoltare a legaturilor economice si comerciale si a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federatia Rusa privind încheierea Tratatului de baza a fost finalizat iar semnarea acestuia a avut loc la Moscova, la 5 iulie 2003, cu prilejul vizitei oficiale a presedintelui României, domnul Ion Iliescu. Se pun astfel bazele realizarii unui Parteneriat pragmatic si solid cu Federatia Rusa, bazat pe încredere reciproca si pe o investitie stabila în proiecte pe termen lung. De asemenea, au fost puse bazele Parteneriatului româno-ucrainean pentru Europa, cadru care va permite dezvoltarea unui ansamblu de initiative în plan bilateral si regional si care va putea permite ancorarea proiectelor de cooperare economica si politica în evolutia fireasca, în sens european a acestei relatii.

Au continuat demersurile dedicate încurajarii ancorarii europene a Republicii Moldova si mentinerea implicarii României în mediul economic si de afaceri de peste Prut. România a contribuit hotarâtor la admiterea R. Moldova în Pactul de Stabilitate si la deschiderea accesului ei catre proiectele de dezvoltare promovate de Pact si de Comisia Europeana. Am sprijinit si asumarea de catre Chisinau a presedintiei Comitetului de Ministri a Consiliului Europei în martie 2003, adoptarea de catre UE a unei strategii bine definite fata de partenerii rasariteni, inclusiv Republica Moldova, care sa o ancoreze ferm în curentul european. România încurajeaza succesul negocierilor pentru rezolvarea conflictului din Transnistria, pe baza planului OSCE si cu respectarea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, inclusiv prin eventuala impunere, concertata international, de sanctiuni împotriva regimului ilegitim de la Tiraspol. Relatiile cu Chisinaul au fost abordate deschis si pragmatic, în interesul accesului cetatenilor R. Moldova la prosperitatea si solidaritatea europeana, al adâncirii cooperarii economice bilaterale si al consolidarii comuniunii culturale. În pofida acestei politici autoritatile de la Chisinau au declansat atacuri dure împotriva României la Consiliul Europei, fapt care a generat o înghetare a raporturilor bilaterale.

Pe baza inventarului domeniilor economice complementare si a oportunitatilor de afaceri cu tarile din Asia, Africa si din alte zone geografice, s-a initiat revitalizarea legaturilor României cu partenerii din aceste zone, urmarindu-se redeschiderea de piete de desfacere pentru produsele românesti, identificarea de parteneri stabili pentru aprovizionarea cu materii prime si recuperarea datoriilor contractate înainte de 1990.

Cu prilejul vizitei în China a domnului Adrian Nastase, prim ministru al României (13-15 mai 2003) a fost abordat ansamblul relatiilor bilaterale si a fost acordat un ajutor nerambursabil în medicamente. S-a constituit, de asemenea, un grup de lucru interdepartamental care va redacta o strategie de dezvoltare a relatiilor româno-chineze pe termen scurt (2004-2007). A fost organizata si vizita în China a presedintelui României, domnul Ion Iliescu (19-26 august 2003) prilej cu care au fost convenite masuri pentru aprofundarea colaborarii economice si comerciale, consolidarea relatiilor politice. În relatiile cu Israelul s-au înregistrat progrese în punerea în aplicare a Acordului bilateral de comert liber, a intrat în vigoare Acordul pentru promovarea si protejarea reciproca a investitiilor si au fost realizate consultari pe linia ministerelor de externe.

Relatiile României cu tarile din Asia Centrala, (Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, R. Kîrgîza, Tadjikistan), la fel ca si cele cu tarile transcaucaziene (Georgia, Azerbaidjan, Armenia) urmaresc realizarea unor obiective cum sunt asigurarea securitatii energetice si a includerii tarii noastre pe traseul fluxului de hidrocarburi si marfuri dintre zona Marii Caspice si Asiei Centrale si Europa, de participare activa la marile proiecte regionale si trans-continentale ce vizeaza “noul Drum al Matasii”. Actiunile politico-diplomatice promovate în aceasta directie sunt în consonanta cu atentia sporita acordata zonei de structurile euro-atlantice în noul context geo-strategic.

În planul cooperarii regionale, România a actionat cu succes în cadrul Procesului de Cooperare din Sud-Estul Europei si a obtinut reconfirmarea proiectelor de infrastructura promovate prin Pactul de Stabilitate. Beneficiem de sumele cele mai mari alocate în plan regional pentru proiectele de infrastructura; România si-a pus în valoare initiativa în proiectele de cooperare regionale destinate întaririi stabilitatii si securitatii în SEE, inclusiv în combaterea criminalitatii transfrontaliere. România si-a îndeplinit în 2002 cu succes mandatul co-presedintiei Mesei III a Pactului de Stabilitate si a continuat sa aiba o contributie de prestigiu la succesul activitatii Centrului SECI pentru combaterea criminalitatii trans-frontaliere. De asemenea, în iulie 2003 a fost semnat acordul între Guvernul României si Biroul coordonatorului Pactului de Stabilitate pentru instalarea la Bucuresti a sediului Secretariatului executiv al initiativei Pactului de stabilitate de combatere a crimei organizate.

Ca o contributie concreta la edificarea unei Europe a solidaritatii si cooperarii, la initiativa primului ministru, domnul Adrian Nastase, a avut loc lansarea oficiala a Procesului Cooperarii Dunarene, proiect realizat prin implicarea directa a directa a României, Austriei, Comisiei Europene si Pactului de Stabilitate. România a organizat, în octombrie 2003, la Bucuresti, a patra conferinta a oamenilor de afaceri din bazinul Dunarii.

În perioada 2001-2003, s-au înregistrat pasi importanti în negocierile pentru încheierea de acorduri bilaterale de comert liber cu statele din Sud-Estul Europei (RFI, Macedonia, Croatia), conform angajamentelor luate în cadrul Pactului de Stabilitate. De asemenea, au fost demarate proceduri de acces ale României la proiecte regionale finantabile prin Planul elen pentru reconstructia Balcanilor. România a promovat în aceasta perioada proiecte de cooperare în plan regional care pun mai bine în valoare contributia comunitatilor locale, a mediului de afaceri din tara noastra, participarea companiilor românesti la procesul de reconstructie din SEE, articularea intereselor si proiectelor din domeniul energetic si infrastructurilor în plan regional, cu sprijinul IFI si al Uniunii Europene. În planul Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), conform hotarârilor summit-ului decenial la nivelul sefilor de stat si ale ultimelor Reuniuni ale Consiliului Ministrilor Afacerilor Externe, organizatia va trece într-o noua etapa de dezvoltare, aceea de “project-oriented”. Prin decizia Consiliului ministerial de la Tirana, 25 octombrie 2002, a fost constituit Fondul de Dezvoltarea a Proiectelor (FDP), iar în perioada 14-15 iulie 2003, a avut loc la Istanbul, o reuniune preliminara de constituire a Comitetului Director FDP. Dupa definirea unor domenii prioritare de cooperare, OCEMN se orienteaza catre proiecte de dezvoltare regionala, între care mai importante sunt: interconectarea retelelor electrice si conectarea lor la sistemele din vestul Europei;dezvoltarea infrastructurilor de transport, prin prelungirea catre Est a marilor magistrale europene;construirea unor conducte pentru transportul petrolului si gazelor naturale; modernizarea si interconectarea sistemelor de comunicatii (aflate în executie) etc.

În cadrul organizatiilor multilaterale de la Geneva, Bruxelles si New York, actiunea de politica externa a promovat participarea activa a României la procesele actuale ale globalizarii, cu sustinerea intereselor tarii noastre în ceea ce priveste întarirea securitatii globale, a prezentei companiilor românesti în mediul global al IT si consolidarea capitalului educational ca sursa de progres si stabilitate sociala. Aceasta contributie capata o noua dimensiune dupa alegerea României, în octombrie 2003, ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate în perioada 2004-2005. Prezenta României in Consiliul de Securitate al ONU va contribui la promovarea, prin mijloace specifice diplomatiei multilaterale, a obiectivelor prioritare ale politicii externe vizând integrarea europeana si euro-atlantica a tarii noastre. Având în vedere importanta si semnificatia politica majora a calitatii de membru al Consiliului de Securitate, promovarea candidaturii românesti a constituit o preocupare constanta a MAE. Conlucrarea în cadrul OSCE a permis exploatarea eficienta a posibilitatii reale de intensificare a relatiilor cu aceste tari si consolidarea statutului României, inclusiv în plan regional. Tara noastra a fost o prezenta activa si recunoscuta în institutiile cu vocatie universala, inclusiv în dezbaterile legate de rolul viitor si reformele necesare în activitatea acestora, în primul rând în cadrul ONU, Consiliului Europei, OMC.

În domeniul diplomatiei culturale, în colaborare cu alte directii de specialitate din MAE, cu Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii, în erioada 2001-2003 s a realizat cu succes coordonarea si sustinerea activitatii culturale a misiunilor diplomatice, în special a celor sapte centre culturale. S-a asigurat
sprijin logistic si s-au furnizat materiale care au dus la concretizarea unor manifestari culturale (Londra, Paris Roma, Venetia, Tel Aviv etc.), ori la participarea la târguri sau expozitii internationale. Numai în anul 2002 s-au realizat peste 400 de actiuni din sfera diplomatiei culturale.

Dinamizându-si actiunile de diplomatie economica Ministerul Afacerilor Externe a reusit unele performante în dialogul cu partenerii externi si atragerea acestora în structurarea unor strategii economice de durata si în conturarea unor proiecte concrete în planul economiei reale, chiar si dupa transferarea Departamentului comertului exterior la Guvern. Printre actiunile organizate în 2003 se numara si reuniunea economica (Retreat guvernamental) de la Snagov (14-15 iunie), cu participarea unor personalitati de renume din exterior; Conferinta de investitii a Guvernului României cu „International Herald Tribune” si PNUD (14-15 octombrie); a 4-a Conferinta Dunareana de afaceri (8-9 octombrie).

La adâncirea procesului integrarii europene un rol important a avut activitatea consulara. În prezent, România dispune de sectii consulare la fiecare misiune diplomatica, 19 consulate generale de cariera si 87 consulate onorifice. Pe baza aprobarii Guvernului României au început negocierile cu mai multe tari, aflate si pe lista pozitiva a UE, privind desfiintarea regimului de calatorii pe baza de viza. In 2002 s-au mai desfiintat vizele în relatiile cu Letonia, Venezuela, Malta, Lichtenstein, Hong Kong, Macao. În principiu, au fost convenite textele întelegerilor cu Singapore, Estonia, Lituania si se afla în faza avansata negocierile cu alte tari. Conform obligatiilor decurse din procesul aderarii la UE, în 2003 au început negocieri cu unele state vecine (Turcia, Uniunea Serbia-Muntenegru, Republica Moldova) pentru reintroducerea vizei în perioada urmatoare. În anul 2003 a fost înfiintat Centrul National de Vize si s-a pregatit lansarea sistemului visa- on- line.

Reforma institutionala interna, vizând crearea unui serviciu diplomatic modern, adaptat cerintelor evolutiilor din plan intern si progreselor IT, a fost o preocupare permanenta a conducerii MAE în perioada 2001-2003. Pentru consolidarea institutionala a MAE s-a initiat promovarea utilizarii tehnologiei informatiei în cadrul MAE si al institutiilor afiliate prin implementarea unui proiect vizând eficientizarea administrarii informatiei. Au fost lansate proiectele informatice destinate racordarii muncii diplomatice la sistemul de comunicare e-government. În acest plan se au în vedere: omologarea sistemului visa-on-line; definitivarea planificarii pe etape a activitati noului sistem de comunicare secretizata operativa in centrala si in sistemul exterior; lansarea caietului de sarcini privind management-ul informatic a sistemului de gestiune a resurselor umane, a sistemului financiar-contabil si a sistemului logistic si de aprovizionare din MAE. Reforma institutionala în MAE a inclus între prioritati : întarirea coerentei activitatii în domeniul bilateral cu o repartizare echilibrata a sarcinilor politico-diplomatice; adaptarea structurala prin adoptarea unei organigrame functionale; institutionalizarea mecanismelor early warning si risk assessment în structuri profesioniste de analiza si prognoza în centrala MAE, care sa furnizeze lucrari în timp real atât pentru sistemul diplomatic cât si pentru alte institutii; definitivarea mecanismului si procedurilor de recrutare si de consolidare a carierei diplomatice pe baza contributiei departamentului resurse umane al MAE, a Academiei Diplomatice (care a debutat în 2002) ca si prin utilizarea unei consultante de specialitate privind management-ul de resurse umane; crearea si dinamizarea activitatii Consiliului Consultativ al MAE. Obiective urmarite în domeniul resurselor umane au fost: formarea continua a personalului M.A.E. în scopul îmbunatatirii permanente a performantelor profesionale; reducerea dezechilibrului ce se manifesta în cadrul piramidei gradelor diplomatice; crearea cadrului organizatoric care sa permita fiecarui diplomat sa-si proiecteze cariera sub aspectul pregatirii profesionale, ascensiunea în ierarhia diplomatica, plecarile la post în strainatate; îmbunatatirea sistemului de apreciere a performantelor inclusiv a calitatii de a conduce un colectiv sau de a se adapta muncii în echipa; perfectionarea sistemului de pregatire în domeniul limbilor straine.

Elaborarea proiectului Legii corpului diplomatic si consular si adoptarea în 2003 a acestui act normativ, modern si european, este un indicator al nivelului reformei institutionale din cadrul MAE.

Comitetul Interministerial pentru sprijinirea românilor de pretutindeni a continuat actiunile pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea relatiei cu etnicii români si comunitatilor lor de pretutindeni. În ceea ce priveste promovarea valorilor culturii românesti, la initiativa primului ministru Adrian Nastase a fost organizata o suita de evenimente în plan intern si international dedicate personalitatii celui mai important diplomat român si ilustru reprezentant al Societatii Natiunilor – Nicolae Titulescu. Totodata, au continuat initiativele diplomatice dedicate recuperarii si punerii în valoare a patrimoniului cultural si istoric al tarii noastre în strainatate. În anul 2003 s-a intensificat includerea problematicii legate de comunitatile românesti în dialogul politic, atât în cadru bilateral, cu statele ai caror cetateni sunt, cât si în cadru multilateral, în organizatiile internationale relevante, în primul rând în Consiliul Europei. În acest spirit mentionam realizarea unor consultari româno-slovace pe problematica relatiei cu etnicii din cele doua tari care traiesc în afara granitelor; consultari româno-poloneze pe problematica relatiei cu etnicii din cele doua tari care traiesc în afara granitelor si a contributiei diasporei poloneze la promovarea candidaturii Poloniei la NATO si UE si a unor consultari româno-elene pe problematica relatiei cu diaspora."