Roma, a doua capitala a romanilor

 

Comunitatea romaneasca este, ca numar, a treia din Italia si prima din Roma, potrivit Raportului statistic Caritas-Migrantes, prezentat recent la Roma. Din datele oficiale, care iau in calcul numai romanii cu permis de sedere, rezulta ca, la sfirsitul anului trecut, in Roma se aflau 23.451 de romani cu permis de sedere, in timp ce filipinezii, comunitatea considerata “istoric” cea mai numeroasa, erau 23.200. Dintre romanii din Roma, 10% au studii superioare, restul detinind aproape toti diploma de bacalaureat.
Luna trecuta, organizatia italiana Caritas-Migrantes a dat publicitatii Raportul statistic anual asupra imigratiei, alcatuit in colaborare cu prestigioase structuri internationale, nationale si teritoriale, folosindu-se toate bazele de date disponibile. Raportul, care cuprinde cifre actualizate la sfirsitul anului trecut, pleaca de la cifre globale: se estimeaza la 175 milioane numarul total al imigrantilor din intreaga lume, reprezentind 2,9% din populatia mondiala (6,2 miliarde in 2002). Contrar a ceea ce se crede, majoritatea imigrantilor se concentreaza in tarile in curs de dezvoltare (98,6 milioane) decit in tarile bogate (76,4 milioane). In UE se afla aproximativ 20 milioane de imigranti (5,2% din totalul populatiei), locul doi dupa SUA, unde cei nascuti in strainatate sint in prezent 35 de milioane. Fara imigranti, multe tari europene ar fi inceput sa se depopuleze, afirma Raportul Caritas. Procentele de imigranti difera insa sensibil de la tara la tara, de la recordul Luxemburgului, cu 36,9% din populatie, pina la Finlanda (2% din populatie). Marea majoritate a celor care imigreaza spre UE provin din Europa de est, mai afirma Raportul.

Locul trei in Italia

Potrivit Ministerului italian de Interne, la sfirsitul anului trecut, in Italia erau 1.512.324 de straini cu permis de sedere. Adaugind la nivel national si numarul celor care au prezentat cerere de regularizare pe baza Legii Bossi-Fini (700.000), numarul fiilor minori ai imigrantilor (230.000) si numarul copiilor nascuti din parinti extracomunitari (45.000 de nou-nascuti in 2002), raportul estimeaza la 2,5 milioane totalul strainilor din Italia. Potrivit unui alt studiu, efectuat de Institutul Eurosipes, la acestia se adauga si aproximativ 600.000 de clandestini. La sfirsitul anului trecut, cea mai numeroasa comunitate, pe plan national, era cea marocana, cu circa 172.000 de persoane, urmata de cea albaneza (169.000 oameni). Pe locul trei, cu un loc mai sus fata de anul 2001, se afla romanii (95.834), urmati de filipinezi (65.000) si chinezi (62.000). Nu trebuie sa uitam insa ca, de anul trecut pina acum, alte citeva sute de mii de straini au primit permis de sedere in baza noii legi a imigratiei. S-ar putea ca, adaugind romanii cu permis de sedere la sfirsitul acestui an, sa mai inaintam cu un loc in top. Faptul ca romanii devin una dintre cele mai importante comunitati straine in Italia este confirmat si de procentul anual record de 30% de crestere a numarului copiilor romani inscrisi la scoli italiene. Din punct de vedere teritorial, 58% din straini s-au stabilit in nordul Italiei, in particular in nord-vest (32,8%). Urmeaza, in ordine, centrul tarii (28,3%), sud (8,9%) si insulele Sicilia si Sardinia (4,1%). In ceea ce priveste provinciile preferate de straini, conduce Roma (213.000), urmata de Milano (170.000). Din datele oficiale, care iau in calcul numai romanii cu permis de sedere, rezulta ca, la sfirsitul anului trecut, in Roma se aflau 23.451 de romani cu permis de sedere, in timp ce filipinezi erau 23.200. Dintre romanii din Roma, 10% au studii superioare, restul detinind aproape toti diploma de bacalaureat. O cifra mentionata de Raport arata si o alta dimensiune a dezvoltarii comunitatilor straine in Italia: exista deja nu mai putin de 107 ziare pe piata editoriala dedicata strainilor.

Hotii nostri sint in top

Anul trecut au fost emise aproximativ 150.000 de decrete de expulzare din Italia contra imigrantilor clandestini. Cei mai multi (43.000) au fost respinsi la frontiera, 42.000 au fost expulzati efectiv (sub escorta sau pe baza acordurilor de readmisie), iar restul au fost somati sa paraseasca Italia. In topul celor trimisi acasa pe baza acordurilor de readmisie (in total 17.000), romanii se afla pe primul loc, cu 24,1% din cazuri (4.109). “Este vorba despre nationalitatea cu unul dintre cele mai mari procente de crestere in Italia in ultimii ani”, mentioneaza Raportul. O alta cifra legata de romani se refera la ocupatia predilecta a infractorilor: 55% din furturile comise de straini au autori romani. De mentionat insa ca procentul de straini care comit infractiuni in Italia, fata de totalul faptelor comise in aceasta tara, este destul de redus: 17,4%, dar tot strainii reprezinta 30% din totalul detinutilor din puscariile italiene (17.000 din 55.000).

O resursa pentru economia Italiei

Raportul asupra emigratiei arata clar ca strainii sint considerati o resursa pentru economia Italiei. Potrivit site-ului “Lavoce.info”, strainii produc 6% din PIB-ul italian, echivalentul a 75 de miliarde de euro, fata de numai 1,5% in 1997 (15 miliarde de euro). In privinta noilor angajari, una din noua are ca subiect un strain. Numai in anul 2002 au fost angajati in Italia 660.000 de straini, 69% din ei in nordul industrializat. Dar daca, in 2001, imigrantii din Italia reprezentau 3,4% din totalul fortei de munca, accidentele de munca ale strainilor reprezentau 9,1% din total, ceea ce spune multe despre conditiile de lucru. Majoritatea imigrantilor din Italia isi trimit economiile spre propriile tari. Numai in 2002, potrivit datelor oficiale ale Ufficio Italiano Cambi, strainii au trimis acasa o suma totala de 790 de milioane de euro, cu 41 de milioane mai mult decit in 2001. Suma se refera la tranzactiile prin banci sau agentii de transfer monetar, surse neoficiale estimind transferurile efective la dublul acestor sume. In finalul Raportului se face referire si la initiativele de afaceri ale strainilor in Italia. In prezent, exista inscrise la Camera de Comert italiana aproape 200.000 de firme cu proprietari sau asociati extracomunitari. In acest context, in politica italiana se discuta ipoteza acordarii dreptului la vot activ si pasiv imigrantilor rezidenti de cel putin sase ani in Italia. Un sondaj de opinie a relevat faptul ca peste 70% din italieni sint de acord.

 

Sursa: Evenimentul Zilei