Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea II

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul II
Casatoria

Capitolul I
Logodna

Încheierea logodnei
Art.283 – (1) Logodna este promisiunea reciproca de a încheia casatoria.
(2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru încheierea casatoriei sunt aplicabile în mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii organului administrativ competent.
(3) Încheierea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
(4) Încheierea casatoriei nu este conditionata de încheierea logodnei.

Ruperea logodnei
Art.284 – (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns sa încheie casatoria.
(2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.

Restituirea darurilor
Art.285 – (1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.
(2) Darurile se restituie în natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, în masura îmbogatirii.
(3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Raspunderea pentru ruperea logodnei
Art.286 – (1) Logodnicul care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligat la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate în vederea casatoriei, în masura în care au fost potrivite cu împrejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
(2) Logodnicul care, în mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligat la despagubiri în conditiile alin.(1).

Termen de prescriptie
Art.287 – Dreptul la actiune întemeiat pe dispozitiile art.285 si 286 se prescrie într-un an de la ruperea logodnei.

Ce se intampla in UE in februarie 2003 ? Click aici

Capitolul II
Încheierea casatoriei

Sectiunea 1
Conditiile de fond pentru încheierea casatoriei

Consimtamântul la casatorie Art.288 – Casatoria se încheie între barbat si femeie prin consimtamântul personal si liber al acestora.

Vârsta matrimoniala
Art.289 – (1) Casatoria se poate încheia daca viitorii soti au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate casatori în temeiul unui aviz medical, cu încuviintarea parintilor sai, sau, dupa caz, a tutorelui, si cu autorizarea institutiei publice specializate pentru protectia copilului în a carei raza teritoriala minorul îsi are domiciliul.
(3) Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla în imposibilitatea de a-si manifesta vointa ori refuza sa încuviinteze casatoria, încuviintarea celuilalt parinte este suficienta.
(4) De asemenea, în conditiile art.413, este suficienta încuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca.
(5) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata încuviinta casatoria, este necesara încuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.

Bigamia Art.290 - Este interzisa încheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.

Interzicerea casatoriei între rude Art.291 - (1) Este interzisa încheierea casatoriei între rudele în linie dreapta, precum si între cele în linie colaterala pâna la al patrulea grad inclusiv.
(2) Pentru motive temeinice, casatoria între rudele în linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de primarul general al municipiului Bucuresti, în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul cel care cere încuviintarea.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) sunt aplicabile si în cazul rudeniei din adoptie.

Interzicerea casatoriei între tutore si persoana minora
Art.292 – În timpul tutelei, casatoria este oprita între tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa.
Alienatia si debilitatea mintala
Art.293 - Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.

Sectiunea a 2-a
Formalitatile pentru încheierea casatoriei

Comunicarea starii de sanatate Art.294 – Casatoria nu se încheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor sufera de anumite boli ramân aplicabile.

Locul încheierii casatoriei
Art.295 – Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta oricare dintre viitorii soti.

Declaratia de casatorie
Art.296 – (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se încheia casatoria.
(2) În cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate face si în afara sediului primariei.
(3) Atunci când viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care încuviinteaza încheierea casatoriei. Dispozitiile art.289 alin. (5) ramân aplicabile.
(4) Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla în localitatea unde urmeaza a se încheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria în a carei raza teritoriala îsi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, în termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se încheia casatoria.

Continutul declaratiei de casatorie Art.297 – (1) În declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de familie pe care îl vor purta în timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales.
(2) Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea casatoriei, precum si, dupa caz, un exemplar original al conventiei matrimoniale, care se pastreaza într-un registru special, constituit potrivit legii.

Alegerea numelui de familie
Art. 298 – Viitorii soti pot conveni sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa-si pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.

Publicitatea declaratiei de casatorie
Art.299 - (1) În aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia, prin afisarea în extras, într-un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza sa se încheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot îsi are domiciliul sau resedinta.
(2) Extrasul din declaratia de casatorie cuprinde, în mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, încuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si înstiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, în termen de 10 zile de la data afisarii.
(3) Casatoria se încheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen în care se cuprind atât data afisarii, cât si data încheierii casatoriei.
(4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se încheia casatoria poate sa încuviinteze, pentru motive temeinice, încheierea casatoriei înainte de împlinirea termenului prevazut la alin.(3).

Reînnoirea declaratiei de casatorie
Art.300 – În cazul în care casatoria nu s-a încheiat în termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia.

Opozitia la casatorie
Art.301 – (1) Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt îndeplinite.
(2) Opozitia la casatorie se face numai în scris, cu aratarea dovezilor pe care se întemeiaza.

Refuzul celebrarii casatoriei
Art.302 – Ofiterul de stare civila refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, în masura în care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege.

Celebrarea casatoriei
Art.303 – (1) Viitorii soti sunt obligati sa se prezinte împreuna, la sediul primariei, pentru a-si da consimtamântul la casatorie în mod public, în prezenta a doi martori, în fata ofiterului de stare civila.
(2) Cu toate acestea, în cazurile prevazute de lege, ofiterul de stare civila poate celebra casatoria si în afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin.(1).

Martorii la casatorie
Art.304 – (1) Martorii atesta faptul ca sotii si-au exprimat consimtamântul potrivit art.303 .
(2) Nu pot fi martori la încheierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele prevazute la alin.(1).
(3) Martorii pot fi rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti.

Momentul încheierii casatoriei Art.305 – Casatoria este încheiata în momentul în care, dupa ce ia consimtamântul fiecaruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civila îi declara casatoriti.

Capitolul III
Formalitati ulterioare încheierii casatoriei

Actul de casatorie
Art.306 – Dupa încheierea casatoriei, ofiterul de stare civila întocmeste, de îndata, în registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila.

Formalitati privind regimul matrimonial Art.307 – Ofiterul de stare civila face mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de îndata, sa comunice la registrul prevazut la art.349 alin.(1) o copie de pe actul de casatorie si, daca este cazul, o copie certificata de el de pe conventia matrimoniala.

Dovada casatoriei Art.308 – (1) Casatoria se dovedeste prin actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.
(2) Cu toate acestea, în situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

CAPITOLUL IV
Nulitatea casatoriei

Sectiunea 1
Nulitatea absoluta a casatoriei

Cazuri de nulitate absoluta
Art.309 – (1) Este lovita de nulitate absoluta casatoria încheiata cu încalcarea dispozitiilor prevazute la art.288, art.290, 291, 293 si 303 alin.(1).
(2) În cazul în care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotarârea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramâne valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data încheierii noii casatorii.

Lipsa vârstei matrimoniale Art.310 – (1) Casatoria încheiata de minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta.
(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti, ambii soti au împlinit vârsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas însarcinata.

Casatoria fictiva Art.311 – Casatoria încheiata în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovita de nulitate absoluta.
(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas însarcinata ori au trecut doi ani de la încheierea casatoriei.

Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta Art.312 – Orice persoana interesata poate introduce actiunea în constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa încetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului în care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.

Sectiunea a 2-a
Nulitatea relativa a casatoriei

Lipsa încuviintarilor cerute de lege
Art.313 - (1) Este lovita de nulitate relativa casatoria încheiata fara încuviintarile sau autorizarea prevazute de art.289 alin.(2) si (4).
(2) Nulitatea poate fi invocata numai de cel a carui încuviintare ori autorizare era necesara.

Acoperirea nulitatii
Art.314 – (1) În cazurile prevazute la art. 289 alin(2) si (4), nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti, s-au obtinut încuviintarile si autorizarea cerute de lege.
(2) În toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, între timp, ambii soti au împlinit vârsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas însarcinata.

Viciile de consimtamânt Art.315 – (1) Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamânt a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta.
(2) Eroarea constituie viciu de consimtamânt numai atunci când priveste identitatea fizica a viitorului sot sau calitatile esentiale ale acestuia, în lipsa carora sotul aflat în eroare nu ar fi încheiat casatoria.

Lipsa discernamântului
Art.316 – Este lovita de nulitate relativa casatoria încheiata de persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale.

Termen de prescriptie
Art.317 - (1) Anularea casatoriei poate fi ceruta în termen de 6 luni.
(2) În cazul prevazut la art.313, termenul curge de la data la care cei a caror încuviintare sau autorizare era necesara pentru încheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta.
(3) În cazul nulitatii pentru vicii de consimtamânt ori pentru lipsa discernamântului, termenul curge de la data încetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a facultatilor mintale.
(4) Cu toate acestea, casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data încetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale.

Caracterul personal al actiunii
Art.318 – Dreptul la actiunea în nulitate relativa nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai.

Sectiunea a 3-a
Efectele nulitatii casatoriei

Casatoria putativa
Art.319 – (1) Sotul de buna-credinta la încheierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pâna la data când hotarârea judecatoreasca ramâne definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
(2) În acest caz, raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.

Situatia copiilor
Art. 320 – (1) Nulitatea casatoriei nu are niciun efect în privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie.
(2) În ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.

Opozabilitatea hotarârii judecatoresti
Art.321 - (1) Hotarârea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, în conditiile legii. Dispozitiile art.307, 349 si 350 sunt aplicabile în mod corespunzator.
(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afara de cazul în care au fost îndeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea în nulitate sau tertul a cunoscut, pe alta cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a casatoriei.

CAPITOLUL V
Drepturile si îndatoririle personale ale sotilor

Reglementarea raporturilor personale dintre soti
Art.322 – Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi regimul lor matrimonial.
Luarea deciziilor de catre soti Art.323 – (1) Sotii hotarasc de comun acord în tot ceea ce priveste casatoria.
(2) În caz de neîntelegere, ei pot sesiza instanta tutelara. Instanta sesizata reaminteste sotilor îndatoririle lor reciproce, încearca sa îi concilieze si îi îndruma catre un mediator, potrivit legii speciale.
(3) Daca încercarile de conciliere si mediere esueaza, instanta tutelara hotaraste în interesul familiei, în conditiile legii.

Îndatoririle sotilor Art.324 –1) Sotii îsi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.
(2) Ei au îndatorirea de a locui împreuna. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, ei pot hotarî sa locuiasca separat.

Independenta sotilor
Art.325 – Un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot.
Schimbarea numelui de familie
Art.326 – (1) Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la încheierea casatoriei.
(2) Daca sotii au convenit sa poarte în timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat potrivit dispozitiilor art.297, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativa, decât cu consimtamântul celuilalt sot.

CAPITOLUL VI
Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

Sectiunea 1
Dispozitii comune

§1. Despre regimul matrimonial în general

Regimurile matrimoniale
Art.327 – (1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.
(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni, daca prin lege nu se prevede altfel.

Efectele regimului matrimonial
Art.328 - (1) Între soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii casatoriei.
(2) Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data îndeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul în care acestia l-au cunoscut pe alta cale.
(3) Neîndeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, în raport cu tertii de buna-credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.

Mandatul conventional
Art.329 – Un sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa-l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.

Mandatul judiciar
Art.330 – (1) În cazul în care unul dintre soti se afla în imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei tutelare încuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotarârea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat.
(2) În afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul înceteaza atunci când sotul reprezentat nu se mai afla în situatia prevazuta la alin.(1) sau când este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.
(3) Dispozitiile art.361 si 362 sunt aplicabile în mod corespunzator.

Actele de dispozitie care pun în pericol grav interesele familiei
Art.331 – (1) În mod exceptional, daca unul dintre soti încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei tutelare ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamântul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, fara însa a se depasi în total doi ani. Hotarârea de încuviintare a masurii se comunica în vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz.
(2) Actele încheiate cu nerespectarea hotarârii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa. Dreptul la actiune se prescrie în termen de un an, care începe sa curga de la data când sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului.
(3) Dispozitiile art.361 si 262 sunt aplicabile în mod corespunzator.

Independenta patrimoniala a sotilor Art.332 – (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa încheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane.
(2) Fiecare sot poate sa faca singur, fara consimtamântul celuilalt, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni în legatura cu acestea.
(3) În raport cu societatea bancara, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau încetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarâre judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel.

Dreptul la informare
Art.333 - (1) Fiecare sot poate sa îi ceara celuilalt sa îl informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei tutelare.
(2) Instanta poate sa îl oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare în acest sens.
(3) Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.
(4) Atunci când informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.

Încetarea regimului matrimonial Art.334 – (1) Regimul matrimonial înceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau încetarea casatoriei.
(2) În timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în conditiile legii.

Lichidarea regimului matrimonial
Art.335 – În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii.

§2. Locuinta familiei

Notiune
Art.336 – (1) Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, în lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii.
(2) Oricare dintre soti poate cere notarea în cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului.

Regimul unor acte juridice
Art.337 - (1) Nici unul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimtamântul scris al celuilalt sot de drepturile asupra locuintei familiei.
(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamântul scris al celuilalt sot.
(3) În cazul în care consimtamântul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta tutelara, pentru ca aceasta sa autorizeze încheierea actului.
(4) Sotul care nu si-a dat consimtamântul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai târziu de un an de la data încetarii regimului matrimonial.
(5) În lipsa notarii locuintei familiei în cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamântul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului în care tertul dobânditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei .
(6) Dispozitiile alin.(5) se aplica în mod corespunzator actelor încheiate cu încalcarea prevederilor alin.(2).

Drepturile sotilor asupra locuintei închiriate Art.338 – (1) În cazul în care locuinta este detinuta în temeiul unui contract de închiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de casatorie.
(2) Dispozitiile art.337 sunt aplicabile în mod corespunzator.

Atribuirea beneficiului contractului de închiriere
Art.339 – (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se înteleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori si de culpa în desfacerea casatoriei.
(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o alta locuinta, cu exceptia cazului în care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere.
(3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data când hotarârea judecatoreasca a ramas definitiva.

§3. Cheltuielile casatoriei

Contributia sotilor Art.340 - (1) Sotii sunt obligati sa-si acorde sprijin material reciproc.
(2) Ei sunt obligati sa contribuie, în raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel.
(3) Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa.

Munca în gospodarie
Art.341 – Munca oricaruia dintre soti în gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei.

Veniturile din profesie Art.342 – Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, în conditiile legii, de veniturile încasate, cu respectarea obligatiilor ce-i revin privind cheltuielile casatoriei.

Dreptul la compensatie
Art.343 – Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, în masura îmbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.

§4. Alegerea regimului matrimonial

Conventia matrimoniala
Art.344 – Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunitatii legale se face prin încheierea unei conventii matrimoniale.

Încheierea conventiei matrimoniale
Art.345 – (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimtamântul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si având continut predeterminat.
(2) Conventia matrimoniala încheiata înainte de casatorie produce efecte numai de la data încheierii casatoriei.
(3) Conventia încheiata în timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, în lipsa, de la data încheierii ei.

Simulatia conventiei matrimoniale
Art.346 – Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt îndeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, produce efecte numai între soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.

Obiectul conventiei matrimoniale
Art.347 – (1) Prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales, decât în cazurile anume prevazute de lege.
(2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale.

Clauza de preciput
Art.348 – (1) Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, înainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe din bunurile comune, detinute în devalmasie sau în coproprietate.
(2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, în conditiile legii.
(3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar înainte de încetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.
(4) Clauza de preciput devine caduca atunci când comunitatea înceteaza în timpul vietii sotilor sau când bunurile care au facut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.
(5) Executarea clauzei de preciput se face în natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Publicitatea conventiei matrimoniale
Art.349 – (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se înscriu în Registrul national al regimurilor matrimoniale, tinut în format electronic de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România, potrivit legii.
(2) Dupa autentificarea conventiei matrimoniale potrivit art.345, notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conventiei la Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România.
(3) Dispozitiile alin.(2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita îndeplinirea formalitatilor de publicitate.
(4) La cererea oricaruia dintre soti si tinând seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota în cartea funciara, se vor înscrie în registrul comertului, precum si în alte registre de publicitate prevazute de lege. În toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin înscrierea facuta în registrul national mentionat la alin.(1).
(5) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul special mentionat la alin.(1), precum si registrul conventiilor matrimoniale de la locul încheierii casatoriei, tinut potrivit art.307, si poate solicita, în conditiile legii, eliberarea de extrase certificate sau, dupa caz, de copii legalizate de pe conventiile matrimoniale.

Inopozabilitatea conventiei matrimoniale
Art.350 – (1) Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele încheiate de acestia cu unul dintre soti, decât daca au fost îndeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art.349 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale.
(2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele încheiate de acestia cu oricare dintre soti înainte de încheierea casatoriei.

Modificarea conventiei matrimoniale
Art.351 - (1) Conventia matrimoniala poate fi modificata înainte de încheierea casatoriei, cu respectarea conditiilor prevazute la art.345 si 347. Dispozitiile art.349 si 350 sunt aplicabile.
Încheierea conventiei matrimoniale de catre minor
Art.352 – (1) Minorul care a împlinit vârsta matrimoniala poate încheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu încuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei tutelare.
(2) În lipsa încuviintarii sau a autorizarii prevazute la alin. (1), conventia încheiata de minor poate fi anulata în conditiile art. 46, care se aplica în mod corespunzator.
(3) Actiunea în anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la încheierea casatoriei.

Nulitatea conventiei matrimoniale
Art.353 – În cazul în care conventia matrimoniala este lovita de nulitate, între soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobândite de tertii de buna-credinta.

Sectiunea a 2-a
Regimul comunitatii legale

Bunurile comune
Art.354 – (1) Bunurile dobândite în timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devalmasie ale sotilor.
(2) Dispozitiile art.349 alin. (4) si ale art.350 sunt aplicabile în mod corespunzator.

Bunuri proprii
Art.355 – Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
a) bunurile dobândite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului în care dispunatorul a prevazut, în mod expres, ca ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) (fost c1) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
e) (fost d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;
f) (fost e) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
g) (fost f) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobândit în schimbul acestora.
h) (fost g) fructele bunurilor proprii.

Veniturile din munca si cele asimilate acestora
Art.356 - Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însa numai în cazul în care creanta privind încasarea lor devine scadenta în timpul comunitatii.

Regimul juridic al bunurilor proprii
Art.357 – Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii.
Dovada bunurilor sotilor Art.358 - (1) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
(2) Dovada ca un bun este propriu se poate face între soti prin orice mijloc de proba. În cazul prevazut la art. 355 lit. a), dovada se face în conditiile legii.
(3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior casatoriei se întocmeste un inventar înainte de încheierea acesteia. În lipsa inventarului, se prezuma, pâna la proba contrara, ca bunurile sunt comune.

Formalitati de publicitate
Art.359 – Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune în cartea funciara ori, dupa caz, în alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

Actele de conservare, de folosinta si de administrare
Art.360 - (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamântul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decât prin acordul sotilor.
(2) De asemenea, fiecare sot poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobândire a bunurilor comune.
(3) În masura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobândite de terti.

Actele de înstrainare si de grevare Art.361 – (1) Actele de înstrainare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soti.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror înstrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art.360 alin.(3) ramân aplicabile.
(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin.(1) darurile obisnuite.

Nulitatea relativa
Art.362 – Actul încheiat fara consimtamântul expres al celuilalt sot, atunci când el este necesar potrivit legii, este lovit de nulitate relativa.
(2) Tertul dobânditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art. 360 alin.(3) ramân aplicabile.

Aportul de bunuri comune
Art.363 – (1) Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, în conditiile legii, dispozitiile art.361 alin.(1) si 362 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Pentru exercitarea drepturilor ce le revin ca asociati sotii trebuie sa desemneze un reprezentant comun, în conditiile legii.

Regimul aporturilor de bunuri comune Art.364 - (1) Sub sanctiunea prevazuta de art.362, nici unul dintre soti nu poate singur, fara acordul celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate civila ori comerciala sau pentru dobândirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. În cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata organizata, sotul care nu si-a dat acordul la întrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobândite de terti.
(2) În toate cazurile, partile sociale sau, dupa caz, actiunile sunt bunuri comune. Cu toate acestea, sotul care a devenit asociat exercita singur toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.

Dispozitiile testamentare
Art.365 – Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la încetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri.
Datoriile comune ale sotilor Art.366 – Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
a) obligatiile nascute în legatura cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
b) obligatiile pe care le-au contractat împreuna;
c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei.
d) repararea prejudiciului cauzat prin însusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinând unui tert, în masura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor.

Raspunderea subsidiara pentru datoriile comune
Art.367 – (1) În masura în care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei.
(2) Sotul care a platit datoria comuna în conditiile alin.(1) are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pâna la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza.

Urmarirea bunurilor comune
Art.368 – (1) Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
(2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor comune, însa numai în masura necesara pentru acoperirea creantei sale.
(3) Bunurile astfel împartite devin bunuri proprii.

Urmarirea veniturilor din profesie
Art.369 - Veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art.366 lit.c).

Lichidarea regimului comunitatii
Art.370 – (1) La încetarea comunitatii, acesta se lichideaza.
(2) Pâna la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atât în privinta bunurilor, cât si în privinta obligatiilor.
(3) Când comunitatea înceteaza ca urmare a încetarii casatoriei, lichidarea se face între sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. În acest caz, obligatiile sotului decedat se divid între mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.

Efectele încetarii regimului comunitatii
Art.371 – Daca regimul comunitatii de bunuri înceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti ramân coproprietari în devalmasie asupra bunurilor comune pâna la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia.

Lichidarea comunitatii. Partajul Art.372 - (1) În cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune.
(2) În acest scop, se determina mai întâi cota-parte ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât si la îndeplinirea obligatiilor comune. Pâna la proba contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.
(3) Dispozitiile art.379 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.

Partajul bunurilor comune în timpul regimului comunitatii
Art.373 – (1) În timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi împartite, în tot sau în parte, prin buna învoiala ori pe cale judecatoreasca.
(2) Prevederile art.372 alin.(2) se aplica în mod corespunzator.
(3) Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpartite ramân bunuri comune.
(4) Regimul comunitatii nu înceteaza decât în conditiile legii, chiar daca toate bunurile comune au fost împartite potrivit acestui articol.

Conventii contrare regimului comunitatii legale Art.374 - Orice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate absoluta, în masura în care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.

Sectiunea a 3-a
Regimul separatiei de bunuri

Regimul bunurilor Art.375 – Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv în privinta bunurilor dobândite înainte de încheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobândeste în nume propriu dupa aceasta data.

Inventarul bunurilor mobile Art.376 – (1) La adoptarea acestui regim, sotii trebuie sa întocmeasca un inventar al bunurilor mobile ce apartin fiecaruia dintre ei la data încheierii casatoriei.
(2) Se poate întocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobândite în timpul separatiei de bunuri.
(3) În toate cazurile, inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala supunându-se, pentru opozabilitate fata de terti, la aceleasi formalitati de publicitate ca si aceasta.
(4) În lipsa inventarului se prezuma, pâna la proba contrarie, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.
(5) Daca bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de forma, de validitate ori de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplineste formele cerute de lege. Dispozitiile privind înregistrarile în cartea funciara ramân aplicabile.

Bunurile proprietate comuna pe cote-parti
Art.377 – (1) Bunurile dobândite împreuna de soti apartin acestora în proprietate comuna pe cote-parti, în conditiile legii.
(2) Dovada coproprietatii se face în conditiile art.376, care se aplica în mod corespunzator.

Folosinta bunurilor celuilalt sot
Art.378 – (1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara împotrivirea acestuia din urma are obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevazute de art. 740, 743 si 744. El este dator sa restituie numai fructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau, dupa caz, la data încetarii ori schimbarii regimului matrimonial.
(2) Daca unul dintre soti încheie singur un act prin care dobândeste un bun folosindu-se, în tot sau în parte, de bunuri apartinând celuilalt sot, acesta din urma poate alege, în proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul dobânditor; proprietatea nu poate fi însa reclamata decât înainte ca sotul dobânditor sa dispuna de bunul dobândit.

Raspunderea pentru obligatiile personale
Art.379 – (1) Nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savârsite de celalalt sot.
(2) Cu toate acestea, sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.

Drept de retentie
Art.380 – La încetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti poate retine bunurile celuilalt pâna la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt.

Sectiunea a 4-a
Regimul comunitatii conventionale

Domeniul de aplicare
Art.381 – Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci când, în conditiile si limitele prevazute în prezenta sectiune, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale.

Obiectul conventiei matrimoniale
Art.382 – În cazul în care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe din urmatoarele aspecte:
a) includerea în comunitate a unor bunuri proprii dobândite înainte sau dupa încheierea casatoriei, cu exceptia celor prevazute de art.355 lit.b) si c);
b) restrângerea comunitatii la bunurile anume determinate în conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobândite înainte sau în timpul casatoriei;
c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, daca unul din soti se afla în imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune în mod abuziv, celalalt sot poate sa încheie singur actul, însa numai cu încuviintarea prealabila a instantei;
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii.

Alte dispozitii aplicabile
Art.383 – În masura în care prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul comunitatii legale.

Sectiunii a 5-a
Modificarea regimului matrimonial

§1 Modificarea conventionala

Conditii Art.384- (1) Dupa cel putin un an de la încheierea casatoriei, sotii pot, ori de câte ori doresc, sa înlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa îl modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru încheierea conventiilor matrimoniale.
(2) Dispozitiile art. 307, 349 si 350 sunt aplicabile în mod corespunzator.
(3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de când au luat cunostinta de aceste împrejurari pe alta cale.
(4) Creditorii prevazuti la alin.(3) pot invoca oricând, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute în frauda intereselor lor.

§2 Modificarea judiciara

Separatia judiciara de bunuri
Art.385 – (1) Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci când celalalt sot încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.
(2) Totodata, instanta face aplicarea art. 372 .
(3) Dispozitiile art. 307, 349 si 350 se aplica în mod corespunzator.

Efecte între soti
Art.386 - (1) Separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa înceteze, iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut de art. 375 -380.
(2) Între soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii, cu exceptia cazului în care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste efecte sa li se aplice de la data despartirii în fapt.

Efecte fata de terti
Art. 387 – (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni în cauza.
(2) Dispozitiile art. 384 alin. (3) si (4) se plica în mod corespunzator.

CAPITOLUL VII
Desfacerea casatoriei

Sectiunea 1
Cazurile de divort

§1. Dispozitii generale

Motivele de divort
Art.388 – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare în fapt care a durat cel putin cinci ani;
d) la cererea oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii unuia
dintre ei face imposibila continuarea casatoriei.

§ 2.Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara

Conditii
Art.389 – (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de data încheierii casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
(2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.
(3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamântului liber si neviciat al fiecarui sot.

§ 3. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa

Conditii
Art.390 – (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul, si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberându-le un certificat de divort, potrivit legii.
(2) Dispozitiile art.389 alin.(2) ramân aplicabile.

Procedura
Art.391 – (1) Cererea de divort se depune de soti împreuna. Ofiterul de stare civila înregistreaza cererea, le da sotilor sfaturi de împacare si le acorda un termen de doua luni în acest scop.
(2) La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, în acest sens, consimtamântul lor este liber si neviciat.
(3) Daca sotii staruie în divort, ofiterul de stare civila elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
(4) Dispozitiile art. 398 alin.(1) si alin.(3) se aplica în mod corespunzator. Daca sotii nu se înteleg asupra numelui de familie pe care sa îl poarte dupa divort, ofiterul de stare civila emite o decizie de respingere a cererii de divort si îndruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 389.
(5) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului, asupra carora sotii nu se înteleg, sunt de competenta instantei judecatoresti.

Mentiunea în actul de casatorie
Art. 392 – (1) Când cererea de divort este depusa la primaria unde s-a încheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune în actul de casatorie.
(2) În cazul depunerii cererii la o alta primarie, potrivit art. 390 alin.(1), ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si înainteaza, de îndata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a încheiat casatoria, spre a se face mentiune în actul de casatorie.

Refuzul ofiterului de stare civila
Art. 393 – (1) Daca nu sunt îndeplinite conditiile art. 390 ofiterul de stare civila emite o decizie de respingere a cererii de divort.
(2) Împotriva refuzului ofiterului de stare civila nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevazut de lege.
(3) Pentru daunele suferite prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente.

§ 4. Divortul din culpa

Conditiile divortului din culpa
Art. 394 – (1) În cazul prevazut de art. 388 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa sotului pârât în destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.
(2) În cazul prevazut de art. 388 lit. c), divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia cazului în care pârâtul se declara de acord cu divortul, când divortul se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

Continuarea actiunii de divort
Art.395 – (1) În cazul prevazut de art. 394 alin. (1), daca sotul reclamant decedeaza în timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.
(2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului pârât.

§5. Divortul din cauza starii sanatatii unui sot

Conditiile divortului
Art. 396 – (1) În cazul prevazut de art. 388 lit. d), desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
(2) Cu toate acestea, casatoria nu poate fi desfacuta din cauza starii sanatatii sotului pârât daca divortul ar putea produce pentru acesta consecinte grave, care sa necesite sprijinul celuilalt sot si, astfel, sa impuna mentinerea casatoriei.

Sectiunea a 2-a
Efectele divortului
§1. Data desfacerii casatoriei

Data desfacerii casatoriei
Art. 397 - (1) Casatoria este desfacuta din ziua când hotarârea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva.
(2) Prin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. 395, casatoria se socoteste desfacuta la data decesului.
(3) În cazul prevazut de art. 390, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort.

§2. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti

Numele de familie dupa casatorie Art.398 – (1) La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat în timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta întelegere prin hotarârea de divort.
(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa încuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat în timpul casatoriei, chiar în lipsa unei întelegeri între ei.
(3) Daca nu a intervenit o întelegere sau daca instanta nu a dat încuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei.

Drepturile sotului divortat
Art.399 – (1) Divortul este considerat pronuntat împotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria.
(2) Sotul împotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile încheiate anterior cu tertii le atribuie sotului divortat.
(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor.

§3. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti
I. Efecte cu privire la regimul matrimonial
Încetarea regimului matrimonial
Art.400 – (1) Regimul matrimonial înceteaza între soti la data introducerii cererii de divort.
(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amândoi, împreuna, în cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a încetat de la data separatiei în fapt.
(3) Prevederile acestui articol se aplica în mod corespunzator si în cazul divortului prevazut de art. 390.

Actele încheiate în frauda celuilalt sot
Art.401 – (1) Actele mentionate la art. 361 alin. (2), precum si actele din care se nasc obligatii în sarcina comunitatii, încheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt lovite de nulitate relativa, daca au fost facute în frauda celuilalt sot.
(2) Dispozitiile art. 360 alin. (3) ramân aplicabile.

Opozabilitatea fata de terti
Art.402 – (1) Hotarârea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si, dupa caz, certificatul de divort, prevazut de art.390 sunt opozabile fata de terti, în conditiile legii.
(2) Dispozitiile art.307, 349 si 350 sunt aplicabile în mod corespunzator, inclusiv în cazul prevazut de art.390.

II. Dreptul la despagubiri

Acordarea despagubirilor Art.403 – Sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu material sau moral prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa-l despagubeasca. Instanta tutelara solutioneaza cererea prin hotarârea de divort.

III. Obligatia de întretinere între fostii soti

Obligatia de întretinere
Art.404 – (1) Prin desfacerea casatoriei, obligatia de întretinere între soti înceteaza.
(2) Sotul divortat are dreptul la întretinere, daca se afla în nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite înainte de casatorie, ori în timpul casatoriei; el are drept la întretinere si atunci când incapacitatea se iveste în decurs de un an de la desfacerea casatoriei, însa numai daca incapacitatea se datoreaza unei împrejurari în legatura cu casatoria.
(3) Întretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin.(2) se stabileste pâna la o patrime din venitul net al sotului obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a sotului creditor. Aceasta întretinere, împreuna cu întretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi o treime din venitul net al sotului obligat la plata.
(4) Când divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu beneficiaza de prevederile alin.(2) si (3) decât timp de un an de la desfacerea casatoriei.
(5) În afara altor cazuri prevazute de lege, obligatia de întretinere înceteaza prin recasatorirea sotului îndreptatit sau în cazul în care sotul îndreptatit traieste în stare notorie de concubinaj.

IV. Prestatia compensatorie

Conditiile prestatiei compensatorii
Art.405 – (1) În cazul în care divortul este pronuntat din culpa comuna a sotilor sau fara a se stabili culpa lor, oricare dintre ei poate beneficia de o prestatie compensatorie, care sa compenseze, în masura în care este posibil, diferentele importante pe care divortul le-ar determina în modul de viata al celui care o solicita; de asemenea, prestatia compensatorie poate fi ceruta de sotul reclamant atunci când divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului pârât.
(2) Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de întretinere, în conditiile art. 404 .

Stabilirea prestatiei compensatorii
Art.406 – (1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita decât odata cu desfacerea casatoriei.
(2) La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atât de resursele sotului care o solicita, cât si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte împrejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi vârsta si starea de sanatate a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa o aiba fiecare sot, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri si altele asemenea.

Forma prestatiei compensatorii
Art.407 – (1) Prestatia compensatorie poate fi stabilita în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.
(2) Renta poate fi stabilita într-o cota procentuala din venitul debitorului sau într-o suma de bani determinata.
(3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotarârea de divort.

Garantii
Art.408 – Instanta, la cererea sotului creditor, poate obliga pe sotul debitor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.

Modificarea prestatiei compensatorii
Art.409 – (1) Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica, în mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.
(2) În cazul în care prestatia compensatorie consta într-o suma de bani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, în functie de rata inflatiei.

Încetarea prestatiei compensatorii
Art.410 – Prestatia compensatorie înceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci când acesta obtine resurse de natura sa îi asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei.

§4. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori

Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori
Art.411 - (1) Instanta tutelara hotaraste, o data cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psiho-sociala, precum si, daca este cazul, de învoiala parintilor, pe care îi asculta.
(2) Ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, dispozitiile art.281 fiind aplicabile.

Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
Art. 412 – Dupa divort, autoritatea parinteasca revine în comun ambilor parinti, afara de cazul în care instanta decide altfel.

Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

Art. 413 - (1) Daca exista motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
(2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia.

Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane
Art. 414 – (1) În mod exceptional, instanta tutelara poate hotarî plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamântul acestora sau într-o institutie de ocrotire. Acestea exercita numai drepturile si îndatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului.
(2) Instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti în comun sau revin unuia dintre ei.

Locuinta copilului dupa divort
Art.415 – (1) În lipsa întelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta tutelara stabileste, o data cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste în mod statornic.
(2) Daca pâna la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta îi stabileste locuinta la unul dintre ei, tinând seama de interesul sau superior.
(3) În mod exceptional, si numai daca este în interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamântul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea copilului si îndeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si învatatura sa.

Drepturile parintelui separat de copil
Art. 416 - (1) În cazurile prevazute de art.415, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor, au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.
(2) În caz de neîntelegere între parinti, instanta tutelara decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art.281 fiind aplicabil.

Stabilirea contributiei parintilor
Art. 417 – (1) Instanta tutelara, prin hotarârea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copiilor.
(2) Dispozitiile Titlului V privind obligatia de întretinere se aplica în mod corespunzator.

Modificarea masurilor luate cu privire la copil
Art. 418 - În cazul schimbarii împrejurarilor, instanta tutelara poate modifica masurile cu privire la drepturile si îndatoririle parintilor divortati fata de copii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.

Raporturile dintre parinti si copiii lor minori în alte cazuri
Art. 419 – În cazul prevazut de art. 309 alin.(2), instanta hotaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art.411-418 fiind aplicabile în mod corespunzator.