Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea II

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

TITLUL III
Rudenia

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Notiune
Art. 420 – (1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia încheiata în conditiile prevazute de lege.

Rudenia în linie dreapta sau colaterala
Art. 421 - (1) Rudenia este în linie dreapta în cazul descendentei unei persoane dintr-o alta persoana si poate fi ascendenta sau descendenta.
(2) Rudenia este în linie colaterala atunci când rezulta din faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
(3) Gradul de rudenie se stabileste astfel:
a) în linie dreapta, dupa numarul nasterilor: astfel, copiii si parintii sunt rude de gradul întâi, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;
b) în linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcând de la una dintre rude pâna la ascendentul comun si coborând de la acesta pâna la cealalta ruda; astfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau matusa si nepotul de gradul al treilea, verii primari de gradul al patrulea.

Afinitatea
Art. 422 – (1) Afinitatea este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.
(2) Rudele sotului sunt, în aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot.

Ce se intampla in UE in februarie 2003 ? Click aici

CAPITOLUL II
Filiatia

Sectiunea 1
Stabilirea filiatiei

§1. Dispozitii generale

Modurile de stabilire a filiatiei
Art. 423 – (1) Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarâre judecatoreasca.
(2) Filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate.
(3) Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarâre judecatoreasca, dupa caz.

Dovada filiatiei

Art. 424 – (1) Filiatia se dovedeste prin actul de nastere întocmit în registrul de stare civila, precum si cu certificatul de nastere elibera pe baza acestuia.
(2) În cazul copilului din casatorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul de casatorie al parintilor, trecute în registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila corespunzatoare.
Posesia de stat Art. 425 – (1) Posesia de stat este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Ea consta, în principal, în urmatoarele împrejurari:
a) o persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, îngrijindu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau;
b) copilul este recunoscut de catre familie, în societate si, când este cazul, de catre autoritatile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau;
c) copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintelui sau.
(2) Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca.

Posesia de stat conforma cu actul de nastere

Art. 426 – (1) Nici o persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de mama decât aceea ce rezulta din actul sau de nastere si posesia de stat conforma cu acesta.
(2) Nimeni nu poate contesta filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de nastere.
(3) Cu toate acestea, daca printr-o hotarâre judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca a fost înregistrata ca mama a unui copil o alta femeie decât aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatii cu orice mijloc de proba.

Timpul legal al conceptiunii
Art.427 - (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi.
(2) Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului într-o anumita perioada din intervalul de timp prevazut la alin.(1) sau chiar în afara acestui interval.

Ce se întelege prin copil
Art.428 – Prin derogare de la dispozitiile art. 280 alin. (1), în prezentul capitol prin copil se întelege, dupa caz, si persoana majora a carei filiatie este cercetata.

§2. Prezumtia de paternitate

Prezumtia de paternitate
Art.429 – (1) Copilul nascut sau conceput în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
(2) Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

Conflicte de paternitate Art.430 – (1) În cazul copilului conceput în timpul unei casatorii, dar nascut în timpul altei casatorii a mamei sale, ulterioare, tatal copilului este considerat sotul mamei din casatoria în care el s-a nascut.
(2) Daca paternitatea stabilita potrivit alin.(1) este înlaturata prin hotarâre judecatoreasca, tata al copilului este considerat sotul din casatoria în timpul careia a avut loc conceptia.
(3) În caz de bigamie, tatal copilului este considerat sotul din ultima casatorie a mamei, daca s-a nascut dupa încheierea ei. Daca aceasta paternitate este înlaturata prin hotarâre judecatoreasca, tatal copilului este considerat sotul mamei din casatoria încheiata mai întâi.

§3. Recunoasterea copilului

Felurile recunoasterii
Art. 431 – (1) Daca nasterea nu a fost înregistrata în registrul de stare civila sau copilul a fost trecut în registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama îl poate recunoaste pe copil.
(2) Copilul conceput si nascut în afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau.
(3) Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

Formele recunoasterii
Art.432 - (1) Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la serviciul de stare civila, prin înscris autentic sau prin testament.
(2) Daca recunoasterea este facuta prin înscris autentic, o copie a acestuia este trimisa din oficiu serviciului de stare civila competent, pentru a se face mentiunea corespunzatoare în registrele de stare civila.
(3) Recunoasterea, chiar daca a fost facuta prin testament, este irevocabila.

Recunoasterea de catre minorul necasatorit
Art.433 – Minorul necasatorit poate recunoaste singur pe copilul sau, daca are discernamânt la momentul recunoasterii.

Nulitatea absoluta a recunoasterii Art. 434 – Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca:
a) a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost înlaturata. Cu toate acestea, daca filiatia anterioara a fost înlaturata prin hotarâre judecatoreasca, recunoasterea este valabila;
b) a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti firesti;
c) a fost facuta în alte forme decât cele prevazute de lege.
Nulitatea relativa a recunoasterii
Art.435 – (1) Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta.
(2) Prescriptia dreptului la actiune începe sa curga de la data încetarii violentei ori, dupa caz, a descoperirii erorii sau dolului.

Contestarea recunoasterii de filiatie
Art.436 - (1) Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata oricând si de orice persoana interesata.
(2) Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este în sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

§4. Actiuni privind filiatia

I. Contestarea filiatiei

Actiunea în contestatia filiatiei Art.437 – (1) Orice persoana interesata poate contesta oricând, prin actiune în justitie, filiatia stabilita printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.
(2) În acest caz, filiatia se dovedeste prin certificatul medical constatator al nasterii, prin expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei sau, în lipsa certificatului ori în cazul imposibilitatii efectuarii expertizei, prin orice mijloc de proba, inclusiv prin posesia de stat.
(3) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se face prin martori decât în cazul prevazut la art.426 alin.(3) sau atunci când exista înscrisuri care fac demna de crezare actiunea formulata.

II. Actiunea în stabilirea filiatiei fata de mama

Actiunea în stabilirea maternitatii Art.438 – În cazul în care, din orice motiv, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori în cazul în care se contesta realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate stabili printr-o actiune în stabilirea maternitatii, în cadrul careia pot fi administrate orice mijloace de proba.

Regimul juridic al actiunii în stabilirea maternitatii
Art.439 – (1) Dreptul la actiunea în stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste, în numele acestuia, de catre reprezentantul sau legal.
(2) Actiunea poate sa fie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, în conditiile legii.
(3)Actiunea poate fi introdusa si împotriva mostenitorilor pretinsei mame.
(4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
(5) Daca, însa, copilul a decedat înainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o introduca în termen de un an de la data decesului.

III. Actiunea în stabilirea paternitatii din afara casatoriei

Stabilirea paternitatii prin hotarâre judecatoreasca
Art.440 – Daca tatal din afara casatoriei nu îl recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarâre judecatoreasca.
Actiunea în stabilirea paternitatii
Art.441 – (1) Actiunea în stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste în numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal.
(2) Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, în conditiile legii.
(3) Actiunea în stabilirea paternitatii poate fi pornita si împotriva mostenitorilor pretinsului tata.

Prezumtia filiatiei fata de pretinsul tata Art.442 – (1) Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului în perioada timpului legal al conceptiunii.
(2) Prezumtia este înlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa îl fi conceput pe copil.

Termen de prescriptie Art.443 – (1) Dreptul la actiunea în stabilirea paternitatii nu se prescrie în timpul vietii copilului.
(2) Dispozitiile art. 439 alin.(5) se aplica în mod corespunzator.

Despagubiri
Art.444 – (1) Mama copilului poate cere pretinsului tata sa îi plateasca:
a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei;
b) cheltuielile facute cu întretinerea ei timp de patru saptamâni înainte de nastere si patru saptamâni dupa nastere.
(2) Mama poate solicita aceste despagubiri chiar si atunci când copilul s-a nascut mort sau a murit înainte de pronuntarea hotarârii privind stabilirea paternitatii.
(3) Dreptul la actiune al mamei se prescrie în termen de trei ani de la nasterea copilului.
(4) Mama nu poate cere aceste despagubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii.
(5) În afara cheltuielilor prevazute la alin.(1), mama si mostenitorii ei au dreptul la despagubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun.

IV. Actiuni privind filiatia fata de tatal din casatorie

Actiunea în tagada paternitatii Art.445 – (1) Actiunea în tagada paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, precum si de copil; ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii acestora, în conditiile legii.
(2) Actiunea se introduce de catre sotul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, actiunea se porneste împotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori ai sai.
(3) Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornita de tutore, iar în lipsa, de un curator numit de instanta tutelara.
(4) Mama sau copilul introduce actiunea împotriva sotului; daca acesta este decedat, actiunea se porneste împotriva mostenitorilor lui.

Tagaduirea paternitatii de catre sotul mamei Art.446 – (1) Sotul mamei poate introduce actiunea în tagaduirea paternitatii în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o data ulterioara, când a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii.
(2) Termenul nu curge împotriva sotului pus sub interdictie judecatoreasca si, chiar daca actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot în termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei.
(3) Daca sotul a murit înainte de împlinirea termenul aratat la alin. (1), fara a porni actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori în termen de un an de la data decesului.

Tagaduirea paternitatii de catre mama

Art.447 – (1) Actiunea în tagaduirea paternitatii poate fi pornita de catre mama în termen de 3 ani de la data nasterii copilului.
(2) Dispozitiile art. 445 alin.(3) si 446 alin.(2) si (3) se aplica în mod corespunzator.

Tagaduirea paternitatii de catre copil

Art.448 – (1) Actiunea în tagada paternitatii se porneste de copil, în timpul minoritatii sale, prin reprezentantul sau legal.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie în timpul vietii copilului.
(3) Dispozitiile art.439 alin.(5) si 445 alin.(3) se aplica în mod corespunzator.

Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie Art.449 – Orice persoana poate cere, oricând, instantei sa constate ca nu sunt întrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie.

V. Dispozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie

Situatia copilului neviabil
Art.450 – Nici o actiune privind filiatia nu este primita în cazul unui copil care nu s-a nascut viabil.
Filiatia legal stabilita
Art.451 – (1) Atâta timp cât o legatura de filiatie legal stabilita n-a fost contestata în justitie, nu se poate stabili, pe nici o cale, o alta filiatie.
(2) Dispozitiile art.109 alin.(4) ramân aplicabile.

Citarea parintilor si a copilului Art.452 – Parintii si copilul vor fi citati în toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si atunci când nu au calitatea de reclamant sau de pârât.

Inadmisibilitatea renuntarii
Art.453 – (1) În actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.
(2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie în numele unui copil sau interzis, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune, nu pot renunta la judecarea ei.

Situatia copilului
Art.454 – (1) Când admite o actiune în stabilirea filiatiei, instanta face aplicarea art.467.
(2) Când admite o actiune în contestarea filiatiei, instanta poate stabili, daca e cazul, modul în care copilul pastreaza legaturi personale cu acela care l-a crescut.

Actiunea formulata împotriva statului
Art.455 – În cazul în care o actiune privitoare la filiatie poate fi pornita împotriva mostenitorilor, iar acestia nu exista ori au renuntat la mostenire, actiunea poate fi pornita împotriva statului. Mostenitorii renuntatori vor fi citati, daca sunt, pentru a-si valorifica eventualele drepturi.

Efectele stabilirii filiatiei asupra unui proces penal
Art.456 – În cazul infractiunilor a caror savârsire presupune existenta unui raport de filiatie care nu este legal stabilit, hotarârea penala nu poate fi pronuntata înainte de ramânerea definitiva a hotarârii civile pronuntata asupra raportului de filiatie.

Sectiunea a 2-a
Reproducerea umana asistata medical cu tert donator

Regimul filiatiei
Art.457 – (1) Reproducerea umana asistata medical, cu tert donator, nu determina nici o legatura de filiatie între copil si donator.
(2) În acest caz, nici o actiune în raspundere nu poate fi pornita împotriva donatorului.

Conditii
Art.458 – (1) Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator trebuie sa îsi dea consimtamântul în prealabil, în conditii care sa asigure deplina confidentialitate, în fata unui notar public care sa le explice, în mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie.
(2) Consimtamântul ramâne fara efect în cazul decesului, al formularii unei cereri de divort sau al despartirii în fapt, survenite anterior reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în fata medicului chemat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator.

Contestarea filiatiei
Art.459 – (1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa.
(2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, în conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator.
(3) În cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii ramân aplicabile.

Raspunderea tatalui
Art.460 – Cel care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu recunoaste copilul astfel nascut în afara casatoriei, raspunde fata de mama si fata de copil. În acest caz, paternitatea copilului este stabilita pe cale judecatoreasca în conditiile art.426 si 439.

Interzicerea unor conventii Art.461 – Orice conventie având drept scop procrearea sau purtarea sarcinii pentru alta persoana este lovita de nulitate absoluta.

Confidentialitatea informatiilor
Art.462 - (1) Orice informatii privind procrearea asistata medical sunt confidentiale.
(2) Cu toate acestea, în cazul în care, în lipsa unor astfel de informatii, exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, în mod confidential, medicului sau autoritatilor competente.
(3) De asemenea, oricare din descendentii persoanei astfel concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate sa prejudicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care îi este apropiata.

Raporturile dintre tata si copil
Art.463 – Tatal are aceleasi drepturi si obligatii fata de copilul nascut prin reproducere asistata medical cu tert donator ca si fata de un copil nascut prin conceptiune naturala.

Reguli aplicabile
Art.464 – Reproducerea umana asistata medical cu tert donator, regimul sau juridic, asigurarea confidentialitatii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege speciala.

Sectiunea a 3-a
Situatia legala a copilului

Egalitatea în drepturi a copiilor Art.465 – Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie.

Numele copilului din casatorie
Art.466 - (1) Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor sai.
(2) Daca parintii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabileste prin acordul parintilor si se declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila.
(3) În lipsa acordului parintilor, hotaraste instanta tutelara, care comunica de îndata hotarârea ramasa definitiva la serviciul de stare civila unde a fost înregistrata nasterea.

Numele copilului din afara casatoriei
Art.467 - (1) Copilul din afara casatoriei ia numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai întâi stabilita.
(2) În cazul în care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declara, de catre parinti, împreuna, la serviciul de stare civila la care a fost înregistrata nasterea. În lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art.466 alin.(3).
(3) În cazul în care copilul si-a stabilit filiatia în acelasi timp fata de ambii parinti, se aplica în mod corespunzator dispozitiile art.466 alin.(2) si (3).

CAPITOLUL III
Adoptia
Sectiunea 1
Dispozitii generale

Notiune
Art.468 – (1) Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie între adoptat si rudele adoptatorului.

Principiile adoptiei Art.469 – Adoptia este supusa urmatoarelor principii:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul necesitatii de a asigura cresterea si educarea copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuitatii cresterii si educarii copilului, tinându-se seama de originea sa etnica, lingvistica si culturala.

Adoptia internationala Art.470 –Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetateniei copilului, se stabilesc prin lege speciala.
Procedura adoptiei Art.471 – Adoptia se încuviinteaza de catre instanta tutelara. Procedura adoptiei este reglementata prin lege speciala.

Sectiunea 2
Conditiile de fond ale adoptiei

§1. Persoanele care pot fi adoptate

Vârsta adoptatului Art.472 – (1) Copilul poate fi adoptat pâna la dobândirea capacitatii depline de exercitiu.
(2) Cu toate acestea, poate fi adoptata, în conditiile legii, si persoana care a dobândit capacitate deplina de exercitiu, daca a fost crescuta în timpul minoritatii de catre cel care doreste sa o adopte.

Adoptia fratilor
Art.473 – Adoptia fratilor de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este în interesul lor superior.

Interzicerea adoptiei între frati
Art.474– Adoptia între frati este interzisa.
Situatia sotilor
Art.475 – Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia între soti sau fosti soti sunt interzise.

§2. Persoanele care pot adopta

Capacitatea si starea de sanatate
Art.476 –Persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, precum si cele cu boli psihice sau handicap mintal nu pot adopta.
Diferenta de vârsta
Art.477 – (1) Adoptatorul trebuie sa fie cu 18 ani mai în vârsta decât adoptatul.
(2) Pentru motive temeinice, instanta tutelara poate încuviinta adoptia chiar daca diferenta de vârsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decât 18 ani, dar nu mai putin de 15 ani.

Conditii morale si materiale
Art.478 – (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa îndeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.
(2) Îndeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1) se atesta de catre autoritatile competente, potrivit legii speciale.

Adoptia simultana sau succesiva
Art.479 – (1) Doua persoane nu pot adopta împreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului în care sunt sot si sotie.
(2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi încuviintata atunci când:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; în acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti de încuviintare a noii adoptii;
b) adoptia anterioara a încetat din orice alt motiv.

§3. Consimtamântul la adoptie

Persoanele care consimt la adoptie
Art.480 – (1) Pentru încheierea unei adoptii este necesar consimtamântul urmatoarelor persoane:
a) parintii firesti ai adoptatului minor sau cel care exercita autoritatea parinteasca, daca parintii sunt necunoscuti, morti, declarati morti sau pusi sub interdictie judecatoreasca;
b) adoptatul care a împlinit 10 ani;
c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare;
d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului în care este în imposibilitate de a-si manifesta vointa.
(2) Nu este valabil consimtamântul dat în considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

Situatii speciale privind consimtamântul parintilor
Art.481 – (1) Daca unul dintre parintii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca se afla, din orice motiv, în imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamântul celuilalt parinte este îndestulator. Când ambii parinti se afla într-una din aceste situatii, adoptia se poate încheia fara consimtamântul lor.
(2) Parintele sau parintii decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. În aceste cazuri, consimtamântul celui care exercita autoritatea parinteasca este si el obligatoriu.
(3) Persoana casatorita care a adoptat un copil trebuie sa consimta la adoptia aceluiasi copil de catre sotul tau.

Libertatea consimtamântului parintilor
Art.482 – Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, cel care exercita autoritatea parinteasca, trebuie sa consimta la adoptie în mod liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informati în mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, în special asupra încetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.

Data si revocarea consimtamântului parintilor
Art.483 – (1) Consimtamântul la adoptie al parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului.
(2) Consimtamântul dat în conditiile alin. (1) poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprimarii lui.

Refuzul parintilor de a-si da consimtamântul
Art.484 – În mod exceptional, instanta tutelara poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca acesta este abuziv si instanta apreciaza ca adoptia este în interesul copilului, tinând seama si de consimtamântul acestuia, dat în conditiile legii.

Conditiile exprimarii consimtamântului
Art.485 – Conditiile în care îsi exprima consimtamântul persoanele chemate sa consimta la adoptie sunt reglementate prin lege speciala.

Sectiunea a 3-a
Efectele adoptiei

Data adoptiei
Art.486 – Adoptia produce efecte de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care a fost încuviintata.

Efecte asupra rudeniei
Art.487 – (1) Prin adoptie se stabilesc filiatia între adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie între adoptat si rudele adoptatorului.
(2) Raporturile de rudenie înceteaza între adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte.
(3) Când adoptator este sotul parintelui firesc sau adoptiv, legaturile de rudenie a adoptatului înceteaza numai în raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul.

Raporturile dintre adoptator si adoptat
Art.488 – (1) Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si îndatoririle parintelui fata de copilul sau firesc.
(2) În cazul în care cel care adopta este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si îndatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.
(3) Adoptatul are fata de adoptator drepturile si îndatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti.

Decaderea adoptatorului din exercitiul drepturilor parintesti
Art.489 – Daca adoptatorul este decazut din exercitiul drepturilor parintesti, instanta, tinând seama de interesul superior al copilului, poate fie sa redea parintilor firesti exercitiul drepturilor parintesti, fie sa hotarasca instituirea tutelei. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile.

Numele adoptatului
Art.490 – (1) Copilul adoptat dobândeste prin adoptie numele de familie al celui care adopta.
(2) Daca adoptia se face de catre doi soti ori de catre sotul care adopta pe copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat poarta acest nume. În cazul în care sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati sa declare instantei care încuviinteaza adoptia, numele pe care acesta urmeaza sa-l poarte. Daca sotii nu se înteleg, hotaraste instanta. Dispozitiile art.281 ramân aplicabile.
(3) Pentru motive temeinice, instanta, încuviintând adoptia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si cu consimtamântul copilului care a împlinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.
(4) În cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtamântul celuilalt sot, dat în fata instantei care încuviinteaza adoptia.
(5) Pe baza hotarârii definitive de încuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent întocmeste, în conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, în care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se pastreaza, mentionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.

Informatii cu privire la adoptie
Art.491 – Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul în care adoptatul este informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si regimul juridic general al informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege speciala.

Sectiunea a 4-a
Încetarea adoptiei

Încetarea adoptiei
Art.492 – Adoptia înceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a declararii nulitatii sale.

Desfacerea de drept a adoptiei
Art.493 – Adoptia este desfacuta de drept în cazul prevazut de art.479 alin.(2) lit.a).

Desfacerea adoptiei la cererea adoptatorului
Art.494 – (1) Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci când adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani.
(2) Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi desfacuta la cererea celor care ar fi venit la mostenire împreuna cu adoptatul sau în lipsa acestuia.

Desfacerea adoptiei la cererea adoptatului
Art.495 – Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului daca adoptatorul s-a facut vinovat fata de adoptat de faptele prevazute de art.494.

Anularea adoptiei
Art.496 – (1) Adoptia poate fi anulata la cererea oricarei persoane chemate sa consimta la încheierea ei si al carei consimtamânt a fost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului, dol sau violenta.
(2) Actiunea poate fi formulata în termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data încetarii violentei, dar nu mai târziu de doi ani de la încheierea adoptiei.

Nulitatea absoluta a adoptiei
Art.497 – (1) Este nula adoptia fictiva, precum si cea încheiata cu încalcarea conditiilor de forma sau de fond, daca, în acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza cu nulitatea relativa.
(2) Adoptia este fictiva daca a fost încheiata în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului.
(3) Actiunea în constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana interesata.

Mentinerea adoptiei
Art.498 – Instanta poate respinge cererea privind nulitatea daca mentinerea adoptiei este în interesul celui adoptat. Acesta este întotdeauna ascultat, dispozitiile art.281 ramânând aplicabile.

Efectele încetarii adoptiei
Art.499 – (1) La încetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobândesc drepturile si îndatoririle parintesti, cu exceptia cazului când instanta hotaraste ca este în interesul superior al copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, în conditiile legii.
(2) De asemenea, adoptatul redobândeste numele de familie si, dupa caz, prenumele avut înainte de încuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta poate încuviinta ca acesta sa pastreze numele dobândit prin adoptie.
(3) Adoptatul este întotdeauna ascultat, dispozitiile art.281 ramânând aplicabile.