Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea III

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

CARTEA a III-a
Despre bunuri

Titlul I
Bunurile si drepturile reale în general

Capitolul I
Despre bunuri în general

Sectiunea 1
Despre distinctia bunurilor

Lucrurile si bunurile
Art.552 – Sunt bunuri lucrurile, corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
Bunuri mobile si imobile
Art.553 - Bunurile sunt mobile sau imobile.

Bunuri imobile
Art.554 – Sunt imobile terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse de radacini, constructiile si orice alte lucrari fixate în pamânt cu caracter permanent, platformele si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.

Bunuri care ramân sau devin imobile
Art.555 – (1) Ramân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un fond, pentru a fi din nou întrebuintate, atât timp cât sunt pastrate în aceeasi forma, precum si partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reamplasate.
(2) Materialele aduse pentru a fi întrebuintate în locul celor vechi devin bunuri imobile.

Bunuri mobile
Art.556 - (1) Bunurile pe care legea nu le considera imobile sunt bunuri mobile.
(2) Sunt bunuri mobile si undele electromagnetice, precum si energia de orice fel captate, în conditiile legii, de orice persoana si puse în serviciul sau, indiferent de caracterul mobiliar sau imobiliar al sursei acestora.

Bunuri mobile prin anticipatie
Art.557 - (1) Bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele prinse de radacini, plantatiile si constructiile încorporate în sol devin mobile prin anticipatie, atunci când, prin vointa partilor, sunt privite în natura lor individuala în vederea detasarii lor.
(2) Pentru opozabilitate fata de terti, este necesara notarea în cartea funciara.

Universalitatea de bunuri
Art.558 – (1) Constituie o universalitate de bunuri ansamblul lucrurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna stabilita prin vointa acesteia sau prin lege.
(2) Bunurile care alcatuiesc universalitatea pot sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte.

Reguli aplicabile drepturilor purtând asupra bunurilor
Art.559 – (1) Daca nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile si drepturile reale asupra acestora.
(2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, în limitele prevazute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile.

Ce se intampla in UE in ianuarie 2003 ? Click aici

Bunuri fungibile si bunuri nefungibile
Art.560 - (1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile.
(2) Sunt fungibile bunurile determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel încât pot fi înlocuite unele prin altele în executarea unei obligatii.
(3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.

Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile Art.561 - (1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a caror întrebuintare obisnuita implica înstrainarea sau consumarea substantei.
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca, prin act juridic, i se schimba întrebuintarea.

Bunuri divizibile si bunuri indivizibile
Art.562 - (1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile.
(2) Bunurile care nu pot fi împartite în natura fara a li se schimba destinatia sunt bunuri indivizibile.
(3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.

Bunuri principale si bunuri accesorii
Art.563 – (1) Bunul care a fost destinat, în mod stabil si exclusiv, întrebuintarii economice a altui bun este bun accesoriu atât timp cât satisface aceasta utilizare.
(2) Destinatia comuna poate sa fie stabilita numai de proprietarul ambelor bunuri.
(3) Daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal, inclusiv în caz de înstrainare sau de grevare a bunului principal.
(4) Încetarea calitatii de bun accesoriu nu poate fi, însa, opusa unui tert care a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal.
(5) Separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlatura aceasta calitate.
(6) Drepturile unui tert privitoare la un bun nu pot fi încalcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu.

Sectiunea a 2-a
Produsele bunurilor

Produsele bunurilor
Art.564 – Produsele bunurilor sunt fructele si productele.
Fructele
Art.565 – (1) Fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a diminua substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile. Fructele civile se numesc si venituri.
(2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamântul le produce de la sine, productia si sporul animalelor.
(3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana pe temeiul unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor si dividendele.

Productele
Art.566 - Productele sunt foloasele obtinute dintr-un bun, prin consumarea sau diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr-o cariera si altele asemenea.

Dobândirea fructelor si a productelor
Art.567 – (1) Fructele si productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale si industriale se dobândeste la data separarii de bunul care le-a produs.
(3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeste zi cu zi.
(4) Cel care, fara acordul proprietarului, avanseaza cheltuielile necesare pentru producerea si culegerea fructelor, respectiv a veniturilor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor.
(5) În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi retinute pâna la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora daca furnizeaza o garantie îndestulatoare.

Capitolul II
Drepturile reale în general

Drepturile reale
Art. 568 – Sunt drepturi reale:
1. dreptul de proprietate ;
2. dreptul de superficie;
3. dreptul de uzufruct;
4. dreptul de uz;
5. dreptul de abitatie;
6. dreptul de servitute;
7. dreptul de administrare;
8. dreptul de concesiune;
9. dreptul de folosinta;
10. drepturile reale de garantie;
11. alte drepturi carora legea le recunoaste acest caracter.

Formele de proprietate
Art.569 – Proprietatea este publica sau privata.

Proprietatea privata
Art.570 – (1) Sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau de interes privat apartinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Mostenirile vacante si imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate conform art.579 alin.(2) se dobândesc, fara înscriere în cartea funciara, de comuna, oras sau municipiu, dupa caz, si intra în domeniul privat al acestora.
(3) Bunurile obiect al proprietatii private, indiferent de titular, sunt si ramân în circuitul civil, daca prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstrainate, pot face obiectul unei urmariri silite si pot fi dobândite pe orice cale prevazuta de lege.

Proprietatea publica
Art.571 – (1) Bunurile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public formeaza obiectul proprietatii publice, însa numai daca au fost legal dobândite de catre acestea.
(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica si dreptului de proprietate publica, însa numai în masura în care sunt compatibile cu acesta din urma.