Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea III

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul VIII
Posesia

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Notiune
Art.930 - (1) Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care îl stapâneste si care se comporta ca un proprietar.
(2) Dispozitiile prezentului titlu se aplica, în mod corespunzator, si în privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real, cu exceptia drepturilor reale de garantie.

Exercitarea posesiei Art.931 - (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane.
(2) Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal.

Cazurile care nu constituie posesie
Art.932 - (1) Nu constituie posesie stapânirea unui bun de catre un detentor precar, precum:
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, fata de nuda proprietate;
c) fiecare coproprietar, în proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari;
d) orice alta persoana care, detinând temporar un bun al altuia, este obligata sa îl restituie sau care îl stapâneste cu îngaduinta acestuia.
(2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai în cazurile si limitele prevazute de lege.

Prezumtia de posesie si prezumtia de proprietate Art.933 - (1) Pâna la proba contrara, acela care stapâneste bunul este prezumat posesor.
(2) Detentia precara, o data dovedita, este prezumata ca se mentine pâna la proba intervertirii sale.
(3) Pâna la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor înscrise în cartea funciara.

Intervertirea precaritatii în posesie
Art.934 - Intervertirea detentiei precare în posesie nu se poate face decât în urmatoarele cazuri:
a) daca detentorul precar încheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decât proprietarul bunului.
b) daca detentorul savârseste împotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce în privinta intentiei sale de a începe sa se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va produce însa mai înainte de împlinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului;
c) daca detentorul precar înstraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca dobânditorul sa fie de buna-credinta.
(2) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciara, dobânditorul este de buna-credinta daca înscrie dreptul în folosul sau întemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. În celelalte cazuri, este de buna-credinta dobânditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa împrejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a dobândit bunul.

Încetarea posesiei
Art.935 - Posesia înceteaza prin:
a) transformarea sa în detentie precara;
b) înstrainarea bunului;
c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
d) pieirea bunului;
e) trecerea bunului în proprietate publica;
f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, conform art.903 alin.(2);
g) deposedare, daca posesorul ramâne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.

Ce se intampla in UE in ianuarie 2003 ? Click aici

CAPITOLUL II
Viciile posesiei

Viciile posesiei
Art.936 - (1) În afara situatiilor prevazute de lege, nu poate produce efecte juridice decât posesia utila.
(2) Nu este utila posesia discontinua, tulburata sau clandestina. Pâna la proba contrara, posesia este prezumata a fi utila.

Discontinuitatea
Art.937 - Posesia este discontinua atât timp cât posesorul o exercita cu intermitente anormale în raport cu natura bunului.

Violenta
Art.938 - Posesia este tulburata atât timp cât este dobândita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau morala, care nu au fost provocate de o alta persoana.

Clandestinitatea
Art.939 - Posesia este clandestina, daca se exercita astfel încât nu poate fi cunoscuta.

Invocarea viciilor posesiei Art.940 - (1) Discontinuitatea poate fi opusa posesorului de catre orice persoana interesata.
(2) Numai persoana fata de care posesia este tulburata sau clandestina poate invoca aceste vicii.

Încetarea viciilor posesiei
Art.941 - Posesia viciata devine utila îndata ce viciul înceteaza.

Capitolul III
Efectele posesiei

Sectiunea 1
Dispozitii generale

Uzucapiunea si dobândirea fructelor
Art.942 - În conditiile prezentului capitol, posesorul poate dobândi si proprietatea asupra bunului posedat sau, dupa caz, asupra fructelor produse de acesta.
Bunurile care nu pot fi uzucapate
Art.943 - Nu pot fi uzucapate bunurile care, înainte sau dupa intrarea în posesie, au fost declarate prin lege inalienabile.

Sectiunea a 2-a
Uzucapiunea imobiliara

Uzucapiunea extratabulara
Art.944 - (1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi înscrise în cartea funciara, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani daca:
a) proprietarul înscris în cartea funciara a decedat ori, dupa caz, si-a încetat existenta;
b) a fost înscrisa în cartea funciara declaratia de renuntare la proprietate;
c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciara.
(2) În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai daca si-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciara înainte ca o terta persoana sa îsi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul sau, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar dupa împlinirea termenului de uzucapiune.

Uzucapiunea tabulara
Art.945 - (1) Drepturile celui care a fost înscris, fara cauza legitima, în cartea funciara, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când a posedat imobilul cu buna-credinta, timp de 5 ani dupa momentul înregistrarii cererii de înscriere, daca posesia sa a fost neviciata.
(2) Este suficient ca buna-credinta sa existe în momentul înregistrarii cererii de înscriere si în momentul intrarii în posesie.

Curgerea termenului uzucapiunii
Art.946 - (1) În cazurile prevazute la art.944 alin.(l) lit.a) si b), termenul uzucapiunii nu începe sa curga înainte de data decesului sau, dupa caz, a încetarii existentei proprietarului, respectiv înainte de data înscrierii declaratiei de renuntare la proprietate, chiar daca intrarea în posesie s-a produs la o data anterioara.
(2) Viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii.

Jonctiunea posesiilor
Art.947 - (1) Fiecare posesor este considerat ca începe în persoana sa o noua posesie indiferent daca bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular.
(2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu aceea a autorului sau.

Alte dispozitii aplicabile
Art.948 - Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza, în mod corespunzator, cu cele privitoare la prescriptia extinctiva.

Sectiunea a 3-a
Dobândirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta

Prezumtia de titlu de proprietate

Art.949 - Oricine se afla la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului.
Opozabilitatea fata de terti
Art.950 – Cu exceptia cazurilor prevazute de lege, posesia de buna-credinta a bunului mobil asigura opozabilitatea fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale.

Dobândirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta
Art.951 - (1) Persoana care, cu buna-credinta, încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale în posesie efectiva.
(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna-credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapânirea materiala a bunului.
(3) Daca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana care vinde în mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitatie publica, iar actiunea în revendicare a fost introdusa înauntrul termenului de trei ani, posesorul de buna-credinta poate retine bunul pâna la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vânzatorului.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.
(5) Dispozitiile prezentului articol se aplica în mod corespunzator si în legatura cu dobândirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz asupra unui bun mobil.

Buna-credinta
Art.952 - (1) Este de buna-credinta posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa împrejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a înstrainatorului.
(2) Buna-credinta trebuie sa existe la data intrarii în posesia efectiva a bunului.

Dobândirea bunului mobil în temeiul uzucapiunii
Art.953 - Acela care poseda bunul altuia timp de 10 ani, în alte conditii decât cele prevazute în sectiunea de fata, poate dobândi dreptul de proprietate, în temeiul uzucapiunii. Dispozitiile art.946 alin.(2), 947 si 948 se aplica în mod corespunzator.

Posesia titlurilor la purtator Art.954 - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica si titlurilor la purtator, în masura în care prin legi speciale nu se dispune altfel.

Sectiunea a 4-a
Ocupatiunea

Dobândirea bunului prin ocupatiune
Art.955 - (1) Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii în posesie.
(2) Sunt lucruri fara stapân bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea, însa numai daca intrarea în posesie se face în conditiile legii.
(3) Lucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate într-un loc public, inclusiv pe un drum public sau într-un mijloc de transport în comun, sunt considerate lucruri abandonate.

Proprietatea bunului gasit
Art.956 - (1) Bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
(2) Gasitorul bunului este obligat ca, în termen de 10 zile, sa-1 restituie proprietarului ori daca acesta nu poate fi cunoscut, sa-1 predea organului de politie din localitatea în care a fost gasit. Acesta are obligatia de a pastra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile în acest sens dispozitiile privitoare la depozitul necesar.
(3) Organul de politie va afisa la sediul sau un anunt privitor la pierderea bunului, cu mentionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia.

Proprietatea asupra bunului gasit în loc public
Art.957 - Daca bunul a fost gasit într-un loc public, el va fi predat, pe baza de proces-verbal, persoanei care detine un titlu, altul de cât titlul de proprietate publica, asupra locului respectiv. în termen de 3 zile de la data preluarii bunului pierdut, aceasta persoana este obligata sa-l predea, pe baza de proces-verbal, organelor de politie din localitate. În acelasi termen, anuntul mentionat la art.956 alin.(3) se va afisa la locul unde a fost gasit bunul.

Vânzarea bunului gasit
Art.958 - Daca, datorita împrejurarilor sau a naturii bunului, pastrarea sa tinde sa-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vândut prin licitatie publica, conform legii. În acest caz, drepturile si obligatiile legate de bun se vor exercita în legatura cu pretul obtinut în urma vânzarii.

Restituirea bunului gasit catre proprietar
Art.959 - (1) Bunul sau pretul obtinut din valorificarea lui se va remite proprietarului, daca acesta îl pretinde, sub sanctiunea decaderii, în termenul mentionat la art.956 alin.(2) teza a II-a, însa nu mai înainte de a se achita cheltuielile legate de pastrarea bunului.
(2) De asemenea, în cazul bunurilor cu valoare comerciala, proprietarul este obligat sa plateasca gasitorului o recompensa reprezentând a zecea parte din pret sau din valoarea actuala a bunului. Obligatia de plata a recompensei nu exista în cazul prevazut la art.957 daca gasitorul este persoana care detine spatiul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia.
(3) În cazul în care proprietarul a facut o oferta publica de recompensa, gasitorul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin aceasta oferta si recompensa fixata de lege ori stabilita de catre instanta judecatoreasca.
(4) Daca bunul ori pretul nu este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat lucru fara stapân si remis gasitorului pe baza de proces-verbal. În acest caz, gasitorul dobândeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Dovada ocupatiunii se poate face prin procesul verbal mentionat sau prin orice alt mijloc de proba.
(5) Daca gasitorul refuza sa preia bunul sau pretul, acesta revine comunei, orasului sau municipiului pe teritoriul caruia a fost gasit si intra în domeniul privat al acesteia.

Drepturile asupra tezaurului gasit
Art.960 - (1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau îngropat, chiar involuntar, în privinta caruia nimeni nu poate dovedi ca este proprietar.
(2) Tezaurul descoperit într-un fond sau într-un bun mobil apartine în coproprietate, în cote egale, proprietarului fondului sau al bunului mobil în care a fost descoperit si descoperitorului. Acestuia din urma nu i se cuvine însa nimic daca a patruns pe fond ori a cautat în bunul mobil fara consimtamântul proprietarului.
(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile culturale, determinate în conditiile legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercetari arheologice sistematice, ori altor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul proprietatii publice.

Alte dispozitii aplicabile
Art.961 - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica în mod corespunzator si persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut.

Sectiunea a 5-a
Dobândirea fructelor prin posesia de buna-credinta

Conditiile dobândirii fructelor bunului posedat
Art.962 - (1) Posesorul de buna-credinta dobândeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.
(2) Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în masura în care buna sa credinta se mentine la data scadentei acestora.
(3) În cazul fructelor produse de imobile înscrise în cartea funciara, buna-credinta se apreciaza în raport cu conditiile cerute tertilor dobânditori pentru a respinge actiunea în rectificare.
(4) În celelalte cazuri, posesorul este de buna-credinta atunci când are convingerea ca este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cauze de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dupa împrejurari, sa le cunoasca. Buna-credinta înceteaza din momentul în care cauzele de ineficacitate îi sunt cunoscute.
(5) Posesorul de rea-credinta trebuie sa restituie fructele percepute, precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapa.

CAPITOLUL IV
Actiunile posesorii

Actiunile posesorii
Art.963 - (1) Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea ori înlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau, dupa caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este îndreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
(2) Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.

Persoanele împotriva carora se pot introduce actiunile posesorii
Art.964 - (1) Actiunile posesorii pot fi introduse si împotriva proprietarului.
(2) Actiunea posesorie nu poate fi însa introdusa împotriva persoanei fata de care exista obligatia de restituire a bunului.
Termenul de exercitare a actiunii posesorii
Art.965 - (1) În caz de tulburare ori de deposedare, pasnica sau violenta, actiunea se introduce în termenul de prescriptie de un an de la data tulburarii sau deposedarii.
(2) Daca tulburarea ori deposedarea este violenta, actiunea poate fi introdusa si de cel care exercita o posesie viciata, indiferent de durata posesiei sale.

Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat
Art.966 - (1) Daca exista motive temeinice sa se considere ca bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat în posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari, precum ridicarea unei constructii, taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul învecinat, posesorul poate sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, daca este cazul, încetarea lucrarilor.
(2) Pâna la solutionarea cererii, posesorul ori, dupa caz, cealalta persoana poate fi obligata la plata unei cautiuni, lasate la aprecierea instantei, numai în urmatoarele situatii:
a) daca instanta dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori încetarea lucrarilor, cautiunea se stabileste în sarcina posesorului astfel încât sa se poata repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin aceasta masura;
b) daca instanta încuviinteaza mentinerea lucrului în starea sa actuala ori continuarea lucrarilor, cautiunea se stabileste în sarcina pârâtului astfel încât sa se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.