Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea IV

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul III
Liberalitatile

Capitolul I
Dispozitii comune

Sectiunea 1
Dispozitii preliminare

Notiune si categorii
Art.998 – (1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane.
(2) Nu se pot face liberalitati decât prin donatie sau prin legat cuprins în testament.

Donatia
Art.999 – Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte parti, numite donatar.

Legatul
Art.1000 – Legatul este dispozitia testamentara prin care testatorul stipuleaza ca, la decesul sau, unul sau mai multi legatari sa dobândeasca întregul sau patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate.

Sectiunea a 2-a
Capacitatea

Capacitatea de folosinta
Art.1001 – (1) Orice persoana este capabila de a da si primi prin liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea.
(2) Conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie îndeplinita la data la care dispunatorul îsi exprima consimtamântul.
(3) Conditia capacitatii de a primi o donatie trebuie îndeplinita la data la care donatarul accepta donatia.
(4) Conditia capacitatii de a primi un legat trebuie îndeplinita la data deschiderii mostenirii testatorului.

Lipsa capacitatii depline de exercitiu a dispunatorului
Art.1002 – (1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(2) Sub sanctiunea nulitatii relative, nici chiar dupa dobândirea capacitatii depline de exercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau, înainte ca acesta sa fi primit de la instanta tutelara descarcare pentru gestiunea sa. Se excepteaza situatia în care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului.

Desemnarea beneficiarului liberalitatii
Art.1003 – (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul trebuie sa îl determine pe beneficiarul liberalitatii ori cel putin sa prevada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice.
(2) Persoana care nu exista la data întocmirii liberalitatii poate beneficia de o liberalitate daca aceasta este facuta în favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii îndata ce va fi posibil.
(3) Sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalitatii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasata la aprecierea unui tert.
(4) Este valabila liberalitatea facuta unei persoane desemnate de dispunator, cu o sarcina în favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la rândul sau, tot de catre dispunator.

Incapacitati speciale
Art.1004 – (1) Sunt lovite de nulitate relativa liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunatorului pentru o boala considerata mortala.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin.(1):
a) liberalitatile facute sotului, rudelor în linie dreapta sau colateralilor privilegiati;
b) liberalitatile facute altor rude pâna la al patrulea grad inclusiv, daca, la data liberalitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude în linie dreapta sau colaterali privilegiati.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) sunt aplicabile si în privinta preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa în timpul bolii considerate mortale.
(4) Daca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a actiunii în nulitate relativa curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de existenta liberalitatii.
(5) În cazul în care dispunatorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar actiunea în anularea donatiei poate fi introdusa în termen de 3 ani de la data la care dispunatorul s-a restabilit.

Incapacitati speciale în materia legatelor
Art.1005 - Sunt lovite de nulitate relativa legatele în favoarea:
a) notarului public care a autentificat testamentul;
b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;
c) martorilor, în cazurile prevazute la art.1055 alin.(2) si art.1058 alin.(3);
d) agentilor instrumentatori în cazurile prevazute de art.1059;
e) persoanelor care au acordat asistenta juridica la redactarea testamentului.

Simulatie
Art.1006 –(1) Sanctiunea nulitatii relative prevazute de art.1002 alin.(2), art.1004 si art.1005 se aplica si liberalitatilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane interpuse.
(2) Sunt prezumate pâna la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si descendentii sotului acestei persoane.

Ce se intampla in UE in decembrie 2002 ? Click aici

Sectiunea a 3-a
Substitutiile

Notiune
Art.1007 - Dispozitia prin care o persoana, numita instituit, este obligata sa conserve bunul care constituie obiectul liberalitatii si sa-l transmita unui tert, numit substituit, desemnat de dispunator, nu produce efecte decât în cazul în care este permisa de lege.

Substitutia fideicomisara
Art.1008 - O liberalitate poate fi grevata de o sarcina care consta în obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a conserva bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de dispunator.

Efecte cu privire la bunuri
Art.1009 -(1) Sarcina prevazuta la art.1000 produce efecte numai cu privire la bunurile care au constituit obiectul liberalitatii si care la data decesului instituitului pot fi identificate si se afla în patrimoniul sau.
(2) Atunci când liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte si asupra valorilor mobiliare care le înlocuiesc.
(3) Daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina trebuie sa respecte aceleasi formalitati. În cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii în cartea funciara.

Drepturile substituitului
Art.1010 - (1) Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului.
(2) Substituitul dobândeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii de la dispunator.
(3) Substituitul nu poate fi supus obligatiei de conservare si de transmitere a bunurilor.

Garantii si asigurari
Art.1011 - În vederea executarii sarcinii, dispunatorul poate impune instituitului constituirea de garantii si încheierea unor contracte de asigurare.

Imputarea sarcinii asupra cotitatii disponibile Art.1012 - Daca instituitul este mostenitor rezervatar al dispunatorului, sarcina nu poate încalca rezerva sa succesorala.

Acceptarea donatiei dupa decesul dispunatorului
Art.1013 - Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta si dupa decesul dispunatorului.

Ineficacitatea substitutiei
Art.1014 - Atunci când substituitul predecedeaza instituitului sau renunta la beneficiul liberalitatii, bunul revine instituitului, cu exceptia cazului în care s-a prevazut ca bunul va fi cules de mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit.

Sectiunea a 4-a
Liberalitatile reziduale

Notiune Art.1015 - Dispunatorul poate stipula ca substituitul sa fie gratificat cu ceea ce ramâne, la data decesului instituitului, din donatiile sau legatele facute în favoarea acestuia din urma.

Dreptul de dispozitie al instituitului Art.1016 - Liberalitatea reziduala nu îl împiedica pe instituit sa încheie acte cu titlu oneros si nici sa retina bunurile ori sumele obtinute în urma încheierii acestora.

Interdictia de a dispune cu titlu gratuit
Art.1017 – (1) Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei liberalitati reziduale.
(2) Dispunatorul poate interzice instituitului sa dispuna de bunuri prin donatie. Cu toate acestea, atunci când este mostenitor rezervatar al dispunatorului, instituitul pastreaza posibilitatea de a dispune prin acte între vii sau pentru cauza de moarte de bunurile care au constituit obiectul donatiilor imputate asupra rezervei sale succesorale.

Independenta patrimoniala a instituitului Art.1018 - Instituitul nu este tinut sa dea socoteala dispunatorului ori mostenitorilor acestuia.

Aplicarea regulilor substitutiei fideicomisare Art.1019 - Dispozitiile prevazute la art.1009, 1010 alin.(2), 1011, art.1013 si 1014 sunt aplicabile liberalitatilor reziduale.

Sectiunea a 5-a
Revizuirea conditiilor si sarcinilor

Domeniu de aplicare
Art.1020 - Daca, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite acceptarii liberalitatii, îndeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor.

Solutionarea cererii de revizuire
Art.1021 – (1) Cu respectarea, pe cât posibil, a vointei dispunatorului, instanta de judecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modificari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza liberalitatea ori sa le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalitati.
(2) Instanta de judecata poate autoriza înstrainarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii, ordonând ca pretul sa fie folosit în scopuri conforme cu vointa dispunatorului, precum si orice alte masuri care sa mentina pe cât posibil destinatia urmarita de acesta.

Înlaturarea efectelor revizuirii
Art.1022 – Daca motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai subzista, persoana interesata poate cere înlaturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

Sectiunea a 6-a
Dispozitii speciale

Clauze nescrise
Art.1023 – (1) Este considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor.
(2) De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru încalcarea obligatiilor mentionate la alin.(1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.

Confirmarea liberalitatilor
Art.1024 – Confirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciile de forma sau orice alte motive de nulitate, fara ca prin aceasta renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor.

Capitolul II
Donatia

Sectiunea 1
Încheierea contractului

Forma donatiei
Art.1025 – (1) Donatia se încheie prin înscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Nu sunt supuse acestei dispozitii donatiile indirecte, cele deghizate si darurile manuale.
(3) Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate într-un înscris, chiar sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei.
(4) Daca sunt de valoare redusa, bunurile mobile corporale pot fi donate prin dar manual. Darul manual se încheie valabil prin acordul de vointe al partilor însotit de traditiunea bunului de la donator la donatar. În aprecierea valorii reduse a bunurilor care constituie obiectul darului manual se tine seama de starea materiala a donatorului.

Formarea contractului
Art.1026 - (1) Oferta de donatie poate fi revocata cât timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptarii.
(2) Oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesul destinatarului ei. Mostenitorii destinatarului pot însa comunica acceptarea facuta de acesta.
(3) Oferta de donatie facuta unei persoane lipsita de capacitate de exercitiu se accepta de catre reprezentantul legal.
(4) Oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restrânsa poate fi acceptata de catre aceasta cu încuviintarea ocrotitorului legal.

Promisiunea de donatie
Art.1027 – (1) Promisiunea de donatie este supusa formei scrise, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) În caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confera beneficiarului decât dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a facut si avantajele pe care le-a acordat tertilor, în considerarea promisiunii.

Principiul irevocabilitatii
Art.1028 - (1) Donatia nu este valabila atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa.
(2) Astfel, este lovita de nulitate absoluta donatia care:
a) este afectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului;
b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata în contractul de donatie;
c) confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul;
d) permite donatorului sa dispuna în viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun. Daca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaza numai în privinta acestei parti.

Întoarcerea conventionala
Art.1029 – (1) Contractul poate sa prevada întoarcerea bunurilor daruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât si descendentii sai ar predeceda donatorului.
(2) În cazul în care donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitati de publicitate, atât dreptul donatarului, cât si dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalitati.

Sectiunea a 2-a
Efectele donatiei

Raspunderea donatorului
Art.1030 – În executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava.
Garantia contra evictiunii
Art.1031 – (1) Donatorul nu raspunde pentru evictiune decât daca a promis expres garantia sau daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o împrejurare care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului.
(2) În cazul donatiei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vânzatorul.

Garantia contra viciilor ascunse
Art.1032 – (1) Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.
(2) Totusi, daca a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la încheierea contractului, donatorul este tinut sa repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii.
(3) În cazul donatiei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vânzatorul.

Sectiunea a 3-a
Revocarea donatiei

§1. Dispozitii comune

Cauze de revocare
Art.1033 – Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea culpabila a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Mod de operare
Art.1034 – Revocarea pentru ingratitudine si pentru neîndeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept.

Revocarea promisiunii de donatie
Art.1035 – (1) Promisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute de art.1036.
(2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci când anterior executarii sale situatia materiala a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea masura încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil.

§2. Revocarea pentru ingratitudine

Cazuri
Art.1036 – Donatia se revoca pentru ingratitudine în urmatoarele cazuri:
a) daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a înstiintat;
b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator;
c) daca donatarul refuza în mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului care a constituit obiectul donatiei.

Cererea de revocare
Art.1037 – (1) Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a stiut ca donatarul a savârsit fapta de ingratitudine.
(2) Actiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitata numai împotriva donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata împotriva mostenitorilor.
(3) Cererea de revocare nu poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cu exceptia cazului în care donatorul a decedat în termenul prevazut la alin.(1) fara sa-l fi iertat pe donatar. De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea în revocare în termen de un an de la data mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut cauza de revocare.
(4) Actiunea pornita de donator poate fi continuata de mostenitorii acestuia.

Efectele generale ale revocarii
Art.1038 – (1) În caz de revocare pentru ingratitudine, daca restituirea în natura a bunului donat nu este posibila, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea acestuia, socotita la data solutionarii cauzei.
(2) În urma revocarii donatiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat sa restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data savârsirii faptei de ingratitudine.

Efectele speciale ale revocarii
Art.1039 – Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinta drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de buna-credinta si nici asupra garantiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, dreptul tertului trebuie sa fi fost înscris anterior înregistrarii cererii de revocare în registrele de publicitate aferente.

§3. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii

Actiuni în caz de neexecutare a sarcinii Art.1040 – (1) Daca donatarul nu îndeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei.
(2) În cazul în care sarcina a fost stipulata în favoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
(3) Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata.

Întinderea obligatiei de executare
Art.1041 – Donatarul este tinut sa îndeplineasca sarcina numai în limita valorii bunului donat, raportata la data la care sarcina trebuia îndeplinita.
Efecte
Art.1042 – Când donatia este revocata pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintra în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui, sub rezerva dispozitiilor art.1659.

Sectiunea a 4-a
Donatiile facute viitorilor soti în vederea casatoriei si donatiile între soti

Revocabilitatea donatiei între soti
Art.1043 – Orice donatie încheiata între soti este revocabila numai în timpul casatoriei.
Nulitatea donatiei între soti Art.1044 - Nulitatea casatoriei atrage nulitatea donatiei facute sotului de rea-credinta.

Donatiile simulate
Art.1045 – (1) Este lovita de nulitate orice simulatie în care donatia reprezinta contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor între soti.
(2) Este prezumata relativ persoana interpusa orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie în momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul.

Capitolul III
Testamentul

Sectiunea 1
Dispozitii generale

Notiune
Art.1046 – Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune, într-una din formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viata.

Continutul testamentului
Art.1047 – Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau chiar si în lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul testatorului.

Testamentul reciproc
Art.1048 – Sub sanctiunea nulitatii absolute a testamentului, doua sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelasi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui tert.

Proba testamentului
Art.1049 – (1) Orice persoana care pretinde un drept ce se întemeiaza pe un testament trebuie sa dovedeasca existenta si continutul lui în una din formele prevazute de lege.
(2) Daca testamentul a disparut printr-un caz fortuit sau de forta majora ori prin fapta unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie în timpul vietii sale, însa fara ca acesta sa-i fi cunoscut disparitia, valabilitatea formei si cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Consimtamântul testatorului
Art.1050 - (1) Testamentul este valabil numai daca testatorul a avut discernamânt si consimtamântul sau nu a fost viciat.
(2) Dolul poate atrage anularea testamentului chiar daca manoperele dolosive nu au fost savârsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de catre acesta.

Interpretarea testamentului
Art.1051 - (1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile si testamentului, în masura în care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia.
(2) Elementele extrinseci înscrisului testamentar pot fi folosite numai în masura în care se sprijina pe cele intrinseci.
(3) Legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi facut în compensatia creantei sale.

Sectiunea a 2-a
Formele testamentului

Formele testamentului ordinar
Art.1052 – Testamentul poate fi olograf sau autentic.
Testamentul olograf
Art.1053 – Sub sanctiunea nulitatii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat si semnat de mâna testatorului.

Deschiderea testamentului olograf
Art.1054 – (1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta notarului public în a carui raza teritoriala s-a deschis mostenirea.
(2) Acesta va constata de îndata, prin proces-verbal, deschiderea testamentului si starea în care se gaseste si îl va depune la dosarul succesoral.
(3) Cei interesati pot primi, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.
(4) Dupa finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor potrivit învoielii dintre ei, iar în lipsa acesteia, ramâne spre pastrare în arhiva notarului public.

Testamentul autentic
Art.1055 – (1) Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de un alt functionar competent, potrivit legii.
(2) Cu ocazia autentificarii, testatorul poate fi asistat de unul sau de doi martori.

Întocmirea testamentului autentic
Art.1056 – (1) Testatorul îsi dicteaza dispozitiile în fata notarului, care se îngrijeste de scrierea actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa-l citeasca, mentionându-se expres îndeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul îsi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic îi va fi citit de catre notar.
(2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa.
(3) Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar încheierea de autentificare de catre notar.

Autentificarea în situatii particulare Art.1057 – (1) În cazul în care testatorul nu poate semna, în act se va face o mentiune corespunzatoare, aratându-se si cauza de împiedicare. Mentiunea va fi citita testatorului de catre notar, în prezenta a doi martori, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii testatorului.
(2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da în scris în fata notarului public, prin înscrierea de catre parte, înaintea semnaturii, a mentiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
(3) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, în imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret, dispozitiile alin.(1) aplicându-se în mod corespunzator.
(4) Pentru a lua consimtamântul unui nevazator, notarul public va întreba daca a auzit bine când i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnând acestea în încheierea de autentificare.

Testamentele privilegiate
Art.1058 – (1) Se poate redacta în mod valabil un testament în urmatoarele situatii speciale:
a) în fata unui functionar competent al autoritatii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, razboaie sau alte asemenea împrejurari exceptionale;
b) în fata comandantului vasului sau a celui ce-l înlocuieste, daca testatorul se afla la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei calatorii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus acelorasi conditii;
c) în fata comandantului unitatii militare ori a celui care îl înlocuieste, daca testatorul este militar sau, fara a avea aceasta calitate, este salariat sau presteaza servicii în interesul fortelor armate ale României si nu se poate adresa unui notar public;
d) în fata directorului, medicului sef al institutiei sanitare sau a medicului sef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fata medicului de garda, cât timp dispunatorul este internat într-o institutie sanitara în care notarul public nu are acces.
(2) În toate cazurile de la alin.(1) este obligatoriu ca testamentul sa se întocmeasca în prezenta a doi martori.
(3) Testamentul privilegiat se semneaza de testator, de agentul instrumentator si de cei doi martori. Daca testatorul sau unul dintre martori nu poate semna se va face mentiune despre cauza care l-a împiedicat sa semneze.
(4) Dispozitiile alin.(3) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute.
(5) Prevederile art.1054 se aplica în mod corespunzator si în privinta testamentului privilegiat.

Caducitatea testamentelor privilegiate
Art.1059 – (1) Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunatorul ar fi putut sa testeze în vreuna din formele ordinare. Termenul se suspenda daca testatorul a ajuns într-o stare în care nu-i este cu putinta sa testeze.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplica dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un copil.

Testamentul sumelor si valorilor depozitate
Art.1060 – Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la institutii specializate sunt valabile în formele simplificate prevazute de legile speciale aplicabile acestor institutii.

Conversiunea formei testamentare
Art.1061 – Un testament nul din cauza unui viciu de forma produce efecte daca îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru alta forma testamentara.

Sectiunea a 3-a
Revocarea voluntara a testamentului

Revocarea voluntara expresa
Art.1062 – (1) Un testament nu poate fi revocat expres, în tot sau în parte, decât printr-un act autentic sau printr-un testament ulterior.
(2) Testamentul care revoca un testament anterior poate fi întocmit într-o forma diferita de aceea a testamentului revocat.

Revocarea voluntara tacita
Art.1063 – (1) Testatorul poate revoca testamentul olograf si prin distrugerea, ruperea sau stergerea sa. Stergerea unei dispozitii a testamentului olograf de catre testator implica revocarea acelei dispozitii.
(2) Distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olograf, cunoscuta de testator, atrage de asemenea revocarea, cu conditia ca acesta sa fi fost în masura sa-l refaca.
(3) Testamentul ulterior nu-l revoca pe cel anterior decât în masura în care contine dispozitii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocarii nu sunt înlaturate în caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior.

Retractarea revocarii
Art.1064 – (1) Dispozitia revocatorie poate fi retractata în mod expres prin act autentic sau prin testament.
(2) Retractarea unei dispozitii revocatorii înlatura efectele revocarii, cu exceptia cazului în care testatorul si-a manifestat vointa în sens contrar sau daca aceasta intentie a testatorului rezulta din împrejurarile concrete. Dispozitiile art.1055 alin.(3) ramân aplicabile.

Sectiunea a 4-a
Legatul

§1. Categorii

Clasificarea legatelor
Art.1065 - (1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular.
(2) Legatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcina.

Legatul universal
Art.1066 – Legatul universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la întreaga mostenire.

Legatul cu titlu universal
Art.1067 – (1) Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirii.
(2) Prin fractiune a mostenirii se întelege:
a) fie proprietatea unei cote-parti din aceasta,
b) fie un dezmembramânt al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mostenire,
c) fie proprietatea sau un dezmembramânt asupra totalitatii ori asupra unei cote-parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor.

Legatul cu titlu particular Art.1068 – Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular.

§2.Efecte

Fructele bunurilor ce constituie obiectul legatului
Art.1069 – Legatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua în care legatul produce efecte în privinta sa, cu exceptia cazului în care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de buna-credinta.

Drepturile legatarului cu titlu particular
Art.1070 – (1) Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobândeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mostenirii.
(2) Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii. Daca testatorul nu a prevazut altfel, cel însarcinat cu executarea acestui legat este obligat a preda bunuri de calitate medie.

Sarcina excesiva a legatului cu titlu particular
Art.1071 – (1) Daca legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul sau fara a depasi valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lasate prin legat sau valoarea lor.
(2) Valoarea bunurilor lasate prin legat si a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii mostenirii.

Accesoriile bunului care constituie obiectul unui legat cu titlu particular
Art.1072 – (1) Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se preda cu accesoriile sale, în starea în care se gaseste la data deschiderii mostenirii.
(2) Legatul cuprinde si actiunea în despagubire pentru prejudiciul adus bunului de catre un tert dupa întocmirea testamentului.
(3) Legatul unui bun care, dupa întocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrari autonome, lucrari adaugate sau achizitionarea altor bunuri în cadrul unei universalitati se prezuma a viza întreg bunul ori universalitatea rezultata.

Legatul rentei viagere sau al unei creante de întretinere
Art.1073 – Când obiectul legatului cuprinde o renta viagera sau o creanta de întretinere, executarea acestuia este datorata din ziua deschiderii mostenirii.

Legatul alternativ
Art.1074 – În cazul în care legatarului cu titlu particular i-a fost lasat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui tinut sa execute legatul, daca testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui tert.

Legatul bunului altuia
Art.1075 – (1) Când bunul individual determinat care a facut obiectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decât testatorul si nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii mostenirii, atunci se aplica dispozitiile prezentului articol.
(2) Daca, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a stiut ca bunul nu este al sau, legatul este lovit de nulitate relativa.
(3) În cazul în care testatorul a stiut ca bunul nu este al sau, cel însarcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, sa dea fie bunul în natura, fie valoarea acestuia de la data deschiderii mostenirii.

Legatul conjunctiv
Art.1076 – (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorul a lasat, prin acelasi testament, un bun determinat individual sau generic, mai multor legatari cu titlu particular, fara a preciza partea fiecaruia.
(2) În cazul legatului conjunctiv, daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sa primeasca legatul, partea lui va profita celorlalti legatari.
(3) Prevederile alin.(2) se aplica si atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un dezmembramânt al dreptului de proprietate.

Cheltuielile predarii legatului
Art.1077 – În lipsa unei dispozitii testamentare sau legale contrare, cheltuielile predarii legatului sunt în sarcina mostenirii, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere rezervei succesorale.

Dreptul de preferinta al creditorilor mostenirii fata de legatari
Art.1078 - (1) Creditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de legatari.
(2) Daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse în masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat sa le execute.”
(3) În cazul în care, fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a fost executat un legat, mostenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, în masura în care legatul urmeaza a fi redus.

§3.Ineficacitatea legatelor

Revocarea voluntara a legatului
Art.1079 – (1) Legatele sunt supuse dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului.
(2) Orice înstrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular, consimtita de catre testator, chiar daca este afectata de modalitati, revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a înstrainat.
(3) Ineficacitatea înstrainarii nu afecteaza revocarea, decât daca:
a) este determinata de incapacitatea sau vicierea vointei testatorului ori
b) înstrainarea reprezinta o donatie în favoarea beneficiarului legatului si nu s-a facut sub conditii sau cu sarcini substantial diferite de acelea care afecteaza legatul.
(4) Distrugerea voluntara de catre testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular revoca implicit legatul.

Revocarea judecatoreasca
Art.1080 – (1) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi ceruta în caz de neîndeplinire culpabila a sarcinii instituite de testator. Neîndeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionata de executarea sarcinii.
(2) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine în urmatoarele cazuri:
a) daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a înstiintat;
b) daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.

Termenul de prescriptie Art.1081 – Dreptul la actiunea în revocarea judecatoreasca a legatului se prescrie în termen de un an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, dupa caz, de la data la care sarcina trebuia executata.

Caducitatea legatului
Art.1082 – Orice legat devine caduc atunci când:
a) legatarul nu mai este în viata la data deschiderii mostenirii;
b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
c) legatarul este nedemn;
d) legatarul renunta la mostenire;
e) legatarul decedeaza înaintea împlinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;
f) bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, în timpul vietii testatorului sau înaintea împlinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.

Dreptul de acrescamânt
Art.1083 – Ineficacitatea legatului din cauza nulitatii, revocarii, caducitatii sau desfiintarii pentru nerealizarea conditiei suspensive ori pentru îndeplinirea conditiei rezolutorii profita mostenitorilor ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau, dupa caz, înlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul.

Regimul legatului-sarcina
Art.1084 – Cu exceptia cazului prevazut de art.1082 lit.f), caducitatea sau revocarea judecatoreasca a unui legat grevat cu un legat-sarcina în favoarea unui tert nu atrage ineficacitatea acestui din urma legat. Mostenitorii care beneficiaza de dreptul de acrescamânt sunt obligati sa execute legatul-sarcina.

Sectiunea a 5-a
Dezmostenirea

Notiune
Art.1085 – (1) Dezmostenirea este dispozitia testamentara prin care testatorul îi înlatura de la mostenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai legali.
(2) Dezmostenirea este directa atunci când testatorul dispune prin testament înlaturarea de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori legali si indirecta atunci când testatorul instituie unul sau mai multi legatari.

Efecte
Art.1086 - (1) În cazul dezmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta vine în concurs culeg partea din mostenire ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a dezmostenirii.
(2) Daca, în urma dezmostenirii, pe lânga sotul supravietuitor, vin la mostenire atât cel dezmostenit, cât si acela care beneficiaza de dezmostenire, acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit.
(3) Atunci când, în urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cota inferioara cotei sale legale, mostenitorul cu care vine în concurs culege partea care ar fi revenit celui dezmostenit.
(4) Daca, în urma dezmostenirii, o persoana este înlaturata total de la mostenire, cota ce i s-ar fi cuvenit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi venit în concurs sau, în lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi.
(5) Dispozitiile prevazute la alin.(1)-(4) nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate.

Nulitate
Art.1087 – (1) Dispozitia testamentara prin care mostenitorii legali au fost dezmosteniti este supusa cauzelor de nulitate, absoluta sau relativa, prevazute de lege.
(2) Termenul de prescriptie a actiunii în anulabilitate curge de la data la care cei dezmosteniti au luat cunostinta de dispozitia testamentara prin care au fost înlaturati de la mostenire, dar nu mai devreme de data deschiderii mostenirii.

Sectiunea a 6-a
Executiunea testamentara

Desemnarea si misiunea executorului
Art.1088 – (1) Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le împuternicirea necesara executarii dispozitiilor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat si de catre un tert determinat prin testament.
(2) Daca au fost desemnati mai multi executori testamentari, oricare dintre ei poate actiona fara concursul celorlalti, cu exceptia cazului în care testatorul a dispus altfel sau le-a împartit atributiile.
(3) Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data acceptarii misiunii prin declaratie autentica notariala.

Capacitatea executorului Art.1089 – Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa nu poate fi executor testamentar.

Dreptul de administrare
Art.1090 – (1) Executorul testamentar are dreptul sa administreze patrimoniul succesoral pe o perioada de cel mult doi ani de la data deschiderii mostenirii, chiar daca testatorul nu i-a conferit în mod expres acest drept.
(2) Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrâns doar la o parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.
(3) Termenul de doi ani poate fi prelungit de instanta de judecata, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de câte un an.

Puterile executorului
Art.1091 – (1) Executorul testamentar:
a) va cere punerea sigiliilor, daca printre mostenitori sunt si minori, persoane puse sub interdictie sau disparute.
b) va starui a se face inventarul bunurilor mostenirii în prezenta sau cu citarea mostenitorilor.
c) va cere instantei sa încuviinteze vânzarea bunurilor, în lipsa de sume suficiente pentru executarea legatelor. Instanta va putea încuviinta vânzarea imobilelor succesorale numai daca nu exista mostenitori rezervatari.
d) va depune diligente pentru executarea testamentului, iar în caz de contestatie pentru a apara validitatea sa.
e) va plati datoriile mostenirii daca a fost împuternicit în acest sens prin testament. În lipsa unei asemenea împuterniciri, executorul testamentar va putea achita datoriile numai cu încuviintarea instantei.
f) va încasa creantele mostenirii.
(2) Testatorul poate dispune ca executorul testamentar sa procedeze la partajarea bunurilor mostenirii. Partajul produce efecte numai daca proiectul prezentat de catre executor a fost aprobat de toti mostenitorii.

Transmiterea executiunii
Art.1092 – (1) Puterile executorului testamentar nu pot fi transmise.
(2) Misiunea executorului testamentar numit în considerarea unei functii determinate poate fi continuata de catre persoana care preia acea functie.

Obligatia de a da socoteala si raspunderea executorului
Art.1093 – (1) La sfârsitul fiecarui an si la încetarea misiunii sale, executorul testamentar este obligat sa dea socoteala pentru gestiunea sa, chiar daca nu exista mostenitori rezervatari. Aceasta obligatie se transmite mostenitorilor executorului.
(2) Executorul testamentar raspunde ca un mandatar în legatura cu executarea dispozitiilor testamentare.
(3) Daca au fost desemnati mai multi executori testamentari, raspunderea acestora este solidara, cu exceptia cazului în care testatorul le-a împartit atributiile si fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea încredintata.

Remuneratia executorului Art.1094 – Misiunea executorului testamentar este gratuita, daca testatorul nu a stabilit o remuneratie în sarcina mostenirii.

Suportarea cheltuielilor Art.1095 – Cheltuielile facute de executorul testamentar în exercitarea puterilor sale sunt în sarcina mostenirii.

Încetarea executiunii
Art.1096 – Executiunea testamentara poate înceta:
a) prin îndeplinirea sau imposibilitatea aducerii la îndeplinire a misiunii primite;
b) prin renuntare în forma unei declaratii autentice notariale;
c) prin decesul executorului testamentar;
d) prin punerea sub interdictie a executorului testamentar;
e) prin revocarea de catre instanta a executorului testamentar care nu îsi îndeplineste misiunea ori o îndeplineste în mod necorespunzator;
f) prin expirarea termenului în care se exercita dreptul de administrare, afara de cazul în care instanta decide prelungirea termenului.

Capitolul IV
Rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive

Sectiunea 1
Rezerva succesorala si cotitatea disponibila

Notiunea de rezerva succesorala
Art.1097 – Rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri.

Mostenitorii rezervatari Art.1098 – Sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai defunctului.

Întinderea rezervei succesorale
Art.1099 – Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este de jumatate din cota succesorala care, în absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal.

Notiunea de cotitate disponibila
Art.1100 – Cotitatea disponibila este partea din bunurile mostenirii care nu este rezervata prin lege si de care defunctul poate dispune în mod neîngradit, inclusiv prin liberalitati.

Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor
Art.1101 – (1) Liberalitatile neraportabile facute sotului supravietuitor, care vine la mostenire în concurs cu descendenti care nu provin din casatoria sa cu defunctul, nu pot depasi un sfert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin.
(2) Daca defunctul nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila stabilita potrivit art.1100 si cotitatea disponibila speciala, atunci aceasta diferenta revine descendentilor.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica în mod corespunzator atunci când descendentul mentionat la alin.(1) a fost dezmostenit direct, iar de aceasta dezmostenire ar beneficia sotul supravietuitor.

Sectiunea a 2-a
Reductiunea liberalitatilor excesive

Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile
Art.1102 – (1) Valoarea masei succesorale, în functie de care se determina rezerva succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste astfel:
a) determinarea activului brut al mostenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii;
b) determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul brut;
c) reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea.
(2) În vederea aplicarii alin.(1) lit. c), se ia în considerare valoarea la data deschiderii mostenirii a bunurilor donate, tinându-se însa cont de starea lor în momentul donatiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca bunurile au fost înstrainate de donatar, se tine seama de valoarea lor la data înstrainarii. Daca bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se tine cont de valoarea, la data deschiderii mostenirii, a bunurilor intrate în patrimoniu si de starea lor la momentul dobândirii. Totusi, daca devalorizarea bunurilor intrate în patrimoniu era inevitabila la data dobândirii, în virtutea naturii lor, înlocuirea bunurilor nu este luata în considerare. În masura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexarii în raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse între data intrarii lor în patrimoniul donatarului si data deschiderii mostenirii.
(3) Nu se va tine seama în stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile remuneratorii si, în masura în care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru întretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici de cheltuielile de nunta.
(4) Pâna la dovada contrara, înstrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca înstrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau în schimbul întretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai în favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la înstrainare.
(5) Rezerva succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza în functie de valoarea stabilita potrivit alin.(1). La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la mostenire, cu exceptia celor obligati la raport potrivit art.1157 alin.(2).

Mod de operare
Art.1103 – Dupa deschiderea mostenirii, liberalitatile care încalca rezerva succesorala sunt supuse reductiunii, la cerere.

Persoanele care pot cere reductiunea
Art.1104 – Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta numai de catre mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum si de catre creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari.

Caile de realizare a reductiunii
Art.1105 - (1) Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin buna învoiala a celor interesati.
(2) În lipsa unei asemenea învoieli, reductiunea poate fi invocata în fata instantei de judecata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune, dupa caz.
(3) În cazul pluralitatii de mostenitori rezervatari, reductiunea opereaza numai în limita cotei de rezerva cuvenite celui care a cerut-o si profita numai acestuia.

Termenul de prescriptie Art.1106 - (1) Dreptul la actiunea în reductiune a liberalitatilor excesive se prescrie în termen de trei ani de la data deschiderii mostenirii sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
(2) În cazul liberalitatilor excesive a caror existenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii rezervatari, termenul de prescriptie începe sa curga de la data când au cunoscut existenta acestora si caracterul lor excesiv.
(3) Exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctiv.

Ordinea reductiunii
Art.1107 – (1) Legatele se reduc înaintea donatiilor.
(2) Legatele se reduc toate deodata si proportional, afara daca testatorul a dispus ca anumite legate vor avea preferinta, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate.
(3) Donatiile se reduc succesiv, în ordinea inversa a datei lor, începând cu cea mai noua.
(4) Donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional, afara daca donatorul a dispus ca anumite donatii vor avea preferinta, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte donatii.
(5) Daca beneficiarul donatiei care ar trebui redusa este insolvabil, se va proceda la reductiunea donatiei anterioare.

Efectele reductiunii
Art.1108 – (1) Reductiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dupa caz, desfiintarea donatiilor în masura necesara întregirii rezervei succesorale.
(2) Întregirea rezervei, ca urmare a reductiunii, se realizeaza în natura.
(3) Reductiunea se realizeaza prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea mostenirii, donatarul a înstrainat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum si atunci când bunul a pierit dintr-o cauza imputabila donatarului.
(4) Când donatia supusa reductiunii a fost facuta unui mostenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donatiei, acesta va putea pastra în contul rezervei sale partea care depaseste cotitatea disponibila.
(5) Daca donatarul este un succesibil obligat la raport, iar obiectul donatiei este un imobil si partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea imobilului, donatarul rezervatar poate pastra imobilul, iar reductiunea necesara întregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va face prin luare mai putin sau prin echivalent banesc.
(6) În cazul întregirii rezervei în natura, gratificatul pastreaza fructele partii din bun care depaseste cotitatea disponibila percepute pâna la data la care cei îndreptatiti au cerut reductiunea.

Reductiunea unor liberalitati speciale
Art.1109 – (1) Daca donatia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitatie sau o renta ori întretinere viagera, mostenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulata, fie de a abandona proprietatea cotitatii disponibile în favoarea beneficiarului liberalitatii, fie de a solicita reductiunea potrivit dreptului comun.
(2) Daca mostenitorii rezervatari nu se înteleg asupra optiunii, reductiunea se va face potrivit dreptului comun.

Imputarea liberalitatilor
Art.1110 – (1) Daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, liberalitatea primita se imputa asupra cotitatii disponibile, iar daca o depaseste este supusa reductiunii.
(2) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supusa raportului, ea se imputa asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, excedentul se imputa asupra cotei de rezerva la care are dreptul gratificatul si, daca o depaseste, este supus reductiunii.
(3) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea este supusa raportului, ea se imputa asupra rezervei celui gratificat, iar, daca exista, excedentul se imputa asupra cotitatii disponibile, afara de cazul în care dispunatorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. În acest ultim caz, numai partea care excede rezervei globale se imputa asupra cotitatii disponibile. În toate cazurile, daca se depaseste cotitatea disponibila, liberalitatea este supusa reductiunii.
(4) Daca exista mai multe liberalitati, imputarea se face potrivit alin.(1) – (3), tinând seama si de ordinea reductiunii liberalitatilor excesive.