Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea IV

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul IV
Transmisiunea si partajul mostenirii

Capitolul I
Transmisiunea mostenirii

Sectiunea 1
Dispozitii generale

Notiunile de optiune succesorala si de succesibil
Art.1111 – Cel chemat la mostenire în temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea.
(2) Prin succesibil se întelege persoana care îndeplineste conditiile pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat înca dreptul de optiune succesorala.

Caractere juridice ale optiunii Art.1112 – Sub sanctiunea nulitatii absolute, optiunea succesorala este indivizibila si nu poate fi afectata de nicio modalitate.

Vocatia multipla la mostenire
Art.1113 – (1) Mostenitorul care, în baza legii sau a testamentului, cumuleaza mai multe vocatii la mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct.
(2) Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal îsi va putea exercita optiunea în oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost încalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma poate opta doar ca legatar.

Termenul de optiune succesorala
Art.1114 - (1) Dreptul de optiune succesorala se exercita în termen de un an de la data la care cel ce îndeplineste conditiile pentru a mosteni a cunoscut deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil.
(2) În cazul declararii judecatoresti a mortii, termenul de optiune succesorala curge de la data la care succesibilul a cunoscut hotarârea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.
(3) Termenului prevazut la alin. (1) i se aplica prevederile cuprinse în Cartea a VI-a din prezentul cod referitoare la suspendarea si repunerea în termenul de prescriptie extinctiva.

Prorogarea termenului
Art.1115 - (1) În cazul în care succesibilul a cerut întocmirea inventarului anterior exercitarii dreptului de optiune succesorala, termenul de optiune nu se va împlini mai devreme de 2 luni de la data la care i se comunica procesul-verbal de inventariere.
(2) Pe durata efectuarii inventarului, succesibilul nu poate fi considerat mostenitor, cu exceptia cazului în care a acceptat mostenirea.

Retransmiterea dreptului de optiune
Art.1116 – (1) Mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dreptul de optiune succesorala îl exercita separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.
(2) În cazul prevazut la alin.(1), partea succesibilului care renunta profita celorlalti mostenitori ai autorului sau.

Ce se intampla in UE in decembrie 2002 ? Click aici

Sectiunea a 2-a
Acceptarea mostenirii

Libertatea acceptarii mostenirii Art.1117 - Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine.

Acceptarea mostenirii de catre creditori Art.1118 - Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica, în limita îndestularii creantei lor.

Felurile acceptarii
Art.1119 – (1) Acceptarea poate fi expresa sau tacita.
(2) Acceptarea este expresa când succesibilul îsi însuseste explicit titlul sau calitatea de mostenitor printr-un înscris autentic sau sub semnatura privata.
(3) Acceptarea este tacita când succesibilul face un act sau fapt pe care n-ar putea sa-l faca decât în calitate de mostenitor.

Acte cu valoare de acceptare tacita
Art.1120 – (1) Actele de dispozitie juridica privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia. Sunt astfel de acte:
a) înstrainarea, cu titlu gratuit sau oneros, de catre succesibil a drepturilor asupra mostenirii;
b) renuntarea, chiar gratuita, în folosul unuia sau mai multor mostenitori determinati;
c) renuntarea la mostenire cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comostenitorilor sau mostenitorilor subsecventi.
(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mostenire .
(3) Actele de conservare, supraveghere si de administrare provizorie nu valoreaza acceptare, daca din împrejurarile în care acestea s-au efectuat nu rezulta ca succesibilul si-a însusit prin ele calitatea de mostenitor.
(4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natura urgenta a caror îndeplinire este necesara pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor mostenirii.

Declaratia de neacceptare
Art.1121 - Succesibilul care intentioneaza sa îndeplineasca un act ce poate avea semnificatia acceptarii mostenirii, dar care doreste ca prin aceasta sa nu fie considerat acceptant, trebuie sa solicite autorizarea prealabila a instantei judecatoresti de la locul deschiderii mostenirii, potrivit regulilor aplicabile procedurii necontencioase.

Expirarea termenului de optiune Art.1122 - Succesibilul care nu a renuntat la mostenire în termenul de optiune succesorala este considerat ca a acceptat în mod tacit mostenirea.

Reducerea termenului de optiune Art.1123 - (1) Pentru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat prin ordonanta presedintiala sa îsi exercite dreptul de optiune succesorala înauntrul unui termen stabilit de instanta judecatoreasca, mai scurt decât cel prevazut la art.1114.
(2) Succesibilul care nu opteaza în termenul stabilit de instanta judecatoreasca este considerat ca a renuntat la mostenire.

Efectele acceptarii
Art.1124 – (1) Acceptarea consolideaza transmisiunea mostenirii realizata de plin drept la data decesului.
(2) Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.
(3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii. Prin exceptie, el raspunde pentru pasivul mostenirii, însa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului, daca:
a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
b) dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata înca;
c) celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii.
(4) În cazul înstrainarii bunurilor mostenirii dupa deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogatiei pot fi afectate stingerii datoriilor si sarcinilor mostenirii.

Întocmirea inventarului
Art.1125 – (1) Succesibilii, creditorii mostenirii si orice persoana interesata pot cere notarului competent sa dispuna efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina mostenirii.
(2) Daca succesibilii sau persoanele care detin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusa de catre instanta judecatoreasca de la locul deschiderii mostenirii.
(3) Inventarul se efectueaza de catre persoana desemnata prin acordul succesibililor si al creditorilor sau, în lipsa unui asemenea acord, de catre persoana desemnata fie de notar, fie, dupa caz, de instanta de judecata competenta.

Procesul-verbal de inventariere
Art.1126 – (1) Procesul-verbal de inventariere cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2) Bunurile a caror proprietate este contestata se vor mentiona separat.
(3) În inventar se cuprind mentiuni privind pasivul succesoral.
(4) Bunurile mostenirii care se gasesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afla si a motivului pentru care se gasesc acolo.
(5) În cazul în care, cu ocazia inventarierii, se va gasi vreun testament lasat de defunct, acesta va fi vizat spre neschimbare si va fi depus în depozit la biroul notarului public.
Inventarul se semneaza de cel care l-a întocmit, de succesibilii aflati la locul inventarului, iar în lipsa acestora sau în cazul refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de doi martori.

Masuri speciale de conservare a bunurilor
Art.1127 – (1) Daca exista pericol de înstrainare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode.
(2) Poate fi numit custode, cu acordul tuturor celor interesati, unul dintre succesibili, iar în caz contrar o alta persoana aleasa de catre notar.
(3) În cazul în care conservarea bunurilor mostenirii necesita anumite cheltuieli, acestea vor fi facute, cu încuviintarea notarului, de catre custodele prevazut la alin.(1) sau, în lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.
(4) Bunurile date în custodie sau în administrare se predau pe baza de proces-verbal semnat de notar si de custode sau curator. Daca predarea are loc concomitent cu inventarierea, se va face mentiune în procesul-verbal, un exemplar al acestuia predându-se custodelui sau curatorului.
(5) Custodele sau curatorul este obligat sa restituie bunurile si sa dea socoteala notarului asupra cheltuielilor de conservare sau administrare a acestor bunuri la finalizarea procedurii succesorale sau atunci când notarul considera necesar.

Masuri speciale privind sumele de bani si alte valori
Art.1128 – (1) Daca în timpul efectuarii inventarului se vor gasi sume de bani, hârtii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune în depozitul notarial sau la o institutie specializata, facându-se mentiune despre aceasta si în procesul-verbal de inventariere.
(2) Din sumele de bani gasite la inventariere, se vor lasa mostenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul si gospodareau împreuna cu acesta sumele necesare pentru:
a) întretinerea persoanelor ce erau în sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni;
b) plata sumelor datorate în baza contractelor individuale de munca sau pentru plata asigurarilor sociale;
c) acoperirea cheltuielilor pentru conservarea si administrarea bunurilor mostenirii.

Acceptarea fortata
Art.1129 – (1) Succesibilul care, cu rea-credinta, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului sau reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea, chiar daca anterior renuntase la ea. El nu va avea însa niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va fi obligat sa raporteze sau sa reduca donatia ascunsa fara a participa la distribuirea bunului donat.
(2) Mostenitorul aflat în situatia prevazuta la alin. (1) este tinut sa plateasca datoriile si sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

Sectiunea a 3-a
Renuntarea la mostenire

Forma renuntarii
Art.1130 – (1) Renuntarea la mostenire nu se presupune.
(2) Declaratia de renuntare se face în forma autentica la orice notar public sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, precum si la alte institutii care întocmesc acte notariale, în conditiile si limitele prevazute de lege.
(3) Pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va înscrie, pe cheltuiala renuntatorului, într-un registru special, potrivit legii.

Efectele renuntarii
Art.1131 – (1) Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.
(2) Partea renuntatorului profita mostenitorilor pe care i-ar fi înlaturat de la mostenire sau celor a caror parte ar fi diminuat-o daca ar fi acceptat mostenirea.

Renuntarea frauduloasa
Art.1132 – (1) Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire în frauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii în ceea ce îi priveste, însa numai în termen de trei luni de la data la care au cunoscut renuntarea.
(2) Admiterea actiunii în revocare produce efectele acceptarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai în privinta creditorului reclamant si în limita creantei acestuia.

Revocarea renuntarii
Art.1133 – (1) În tot cursul termenului de optiune, renuntatorul poate revoca renuntarea, daca mostenirea nu a fost deja acceptata de alti succesibili care au vocatie la partea care i-ar reveni, dispozitiile art.1130 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Revocarea renuntarii valoreaza acceptare, bunurile mostenirii fiind preluate în starea în care se gasesc si sub rezerva drepturilor dobândite de terti asupra acelor bunuri.

Termenul de prescriptie Art.1134 - Dreptul la actiunea în anularea acceptarii sau renuntarii se prescrie în termen de 6 luni, calculat în caz de violenta de la încetarea acesteia, iar în celelalte cazuri din momentul în care titularul dreptului la actiune a cunoscut cauza de nulitate relativa.

Sectiunea a 4-a
Sezina

Notiune
Art.1135 – Pe lânga stapânirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le confera mostenitorilor si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului.

Mostenitorii sezinari
Art.1136 - (1) Sunt mostenitori sezinari sotul supravietuitor, precum si mostenitorii legali din primele doua clase.
(2) Mostenitorii sezinari dobândesc de drept stapânirea mostenirii fara a fi necesara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor.

Dobândirea sezinei de catre mostenitorii legali nesezinari
Art.1137 - Mostenitorii legali nesezinari intra în stapânirea mostenirii numai prin eliberarea certificatului de mostenitor, însa în mod retroactiv din ziua deschiderii mostenirii.
(2) Pâna la intrarea în stapânirea mostenirii, mostenitorul legal nesezinar nu poate fi urmarit în calitate de mostenitor.

Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal în stapânirea mostenirii
Art.1138 - (1) Legatarul universal poate cere intrarea în stapânirea mostenirii de la mostenitorii rezervatari. Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul universal intra în stapânirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.
(2) Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea în stapânirea mostenirii de la mostenitorii rezervatari sau, dupa caz, de la legatarul universal intrat în stapânirea mostenirii ori de la mostenitorii legali nerezervatari care au intrat în stapânirea mostenirii, fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mostenitor. Daca asemenea mostenitori nu exista sau refuza, legatarul cu titlu universal intra în stapânirea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor.

Predarea legatului cu titlu particular
Art.1139 – Legatarul cu titlu particular intra în posesia obiectului legatului din ziua în care acesta i-a fost predat de bunavoie sau, în lipsa, din ziua depunerii la instanta a cererii de predare.

Sectiunea a 5-a
Petitia de ereditate

Persoanele care pot obtine recunoasterea calitatii de mostenitor Art.1140 – Mostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal poate obtine oricând recunoasterea calitatii sale de mostenitor contra oricarei persoane care, pretinzând ca se întemeiaza pe titlul de mostenitor, poseda toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral.

Efectele recunoasterii calitatii de mostenitor
Art.1141 – (1) Recunoasterea calitatii de mostenitor obliga pe detinatorul fara titlu al bunurilor din patrimoniul succesoral la restituirea acestor bunuri cu aplicarea regulilor prevazute la art.1646 – 1660.
(2) În privinta actelor juridice încheiate între detinatorul fara titlu al bunurilor succesorale si terti, dispozitiile art.974 alin.(3) se aplica în mod corespunzator.

Sectiunea a 6-a
Certificatul de mostenitor

Notiune Art.1142 - Certificatul de mostenitor se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege.

Efecte Art.1143 - Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, precum si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor în parte.

Anulare Art.1144 - Cei care se considera vatamati în drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Capitolul II
Mostenirea vacanta

Notiune
Art.1145 – (1) Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
(2) Daca prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a fost restrânsa ca efect al testamentului lasat de defunct, partea din mostenire ramasa neatribuita este vacanta.

Administrarea provizorie a bunurilor mostenirii
Art.1146 – Daca exista indicii ca mostenirea urmeaza a fi declarata vacanta, notarul încunostinteaza organul care reprezinta comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul, iar acest organ are obligatia sa încredinteze, de îndata, administrarea provizorie a bunurilor din patrimoniul succesoral unui curator special desemnat.

Somarea succesibililor
Art.1147 – (1) Daca în termen de un an de la deschiderea mostenirii nu s-a înfatisat niciun succesibil, notarul, la cererea oricarei persoane interesate, va soma pe toti succesibilii, printr-o publicatie facuta la locul deschiderii mostenirii, la locul unde se afla imobilele din patrimoniul succesoral, precum si într-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala mostenirii, sa se înfatiseze la biroul sau în termen de cel mult doua luni de la publicare.
(2) Daca niciun succesibil nu se prezinta în termenul fixat în publicatie, notarul va constata ca mostenirea este vacanta.

Dreptul de a culege mostenirea vacanta
Art.1148 – Mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului de la locul deschiderii mostenirii si intra în domeniul lor privat. Este considerata nescrisa orice dispozitie testamentara care, fara a stipula transmiterea bunurilor mostenirii, urmareste sa înlature aceasta regula.

Intrarea în stapânirea mostenirii vacante si raspunderea pentru pasiv
Art.1149 – (1) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul intra în stapânirea mostenirii de îndata ce toti succesibilii cunoscuti au renuntat la mostenire ori, la împlinirea termenului de optiune succesorala, daca niciun mostenitor nu este cunoscut. Mostenirea se dobândeste retroactiv de la data deschiderii sale.
(2) Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul suporta pasivul mostenirii vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral.

Desfiintarea vacantei mostenirii
Art.1150 – Daca, desi s-a constatat vacanta mostenirii, exista mostenitori, atunci acestia pot exercita petitia de ereditate împotriva comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului.

Capitolul III
Amintirile de familie

Bunuri care constituie amintiri de familie
Art.1151 – (1) Constituie amintiri de familie bunurile ce au apartinut membrilor familiei si stau marturie istoriei acesteia.
(2) Sunt incluse în aceasta categorie bunuri precum corespondenta purtata de membrii familiei, arhivele familiale, decoratii, arme de colectie, portrete de familie, documente, precum si orice alte bunuri cu semnificatie morala deosebita pentru respectiva familie.

Regimul juridic al amintirilor de familie
Art.1152 – (1) Mostenitorii pot iesi din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de familie numai prin partaj voluntar.
(2) În cazul în care nu se realizeaza partajul voluntar, bunurile care constituie amintiri de familie ramân în indiviziune.
(3) Pe durata indiviziunii, prin acordul mostenitorilor sau, în lipsa acestuia, prin hotarârea instantei, amintirile de familie sunt depozitate în interesul familiei la unul ori mai multi dintre mostenitori sau în locul convenit de ei.
(4) Mostenitorul desemnat ca depozitar poate revendica bunurile care constituie amintiri de familie de la cel care le detine pe nedrept, dar nu le poate înstraina, împrumuta sau da în locatiune fara acordul unanim al coindivizarilor.

Capitolul IV
Partajul succesoral si raportul

Sectiunea 1
Dispozitii generale referitoare la partajul succesoral

Starea de indiviziune
Art.1153 – (1) Nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune. Mostenitorul poate cere oricând iesirea din indiviziune, chiar si atunci când exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel.
(2) Dispozitiile art.687 – 703 se aplica si partajului succesoral în masura în care nu sunt incompatibile cu acesta.

Partajul voluntar
Art.1154 – (1) Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna-învoiala, în forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie încheiata în forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii sau daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa ori privitoare la persoanele disparute.

Masuri conservatorii
Art.1155 – Bunurile mostenirii pot sa faca obiectul unor masuri conservatorii, în tot sau în parte, la cererea persoanelor interesate, în conditiile legii.

Sectiunea a 2-a
Raportul donatiilor

Notiune
Art.1156 – (1) Raportul donatiilor este obligatia pe care o au între ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care vin efectiv si împreuna la mostenirea legala, de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel ce lasa mostenirea.
(2) În lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati la alin.(1) sunt obligati la raport numai daca ar fi avut vocatie concreta la mostenirea defunctului în cazul în care aceasta s-ar fi deschis la data donatiei.

Scutirea de raport a renuntatorului la mostenirea legala
Art.1157 - În caz de renuntare la mostenirea legala, descendentul sau sotul supravietuitor nu mai are obligatia de raport, putând pastra liberalitatea primita în limitele cotitatii disponibile.
(2) Prin stipulatie expresa în contractul de donatie, donatarul poate fi obligat la raportul donatiei si în cazul renuntarii la mostenire. În acest caz, donatarul va readuce la mostenire numai valoarea bunului donat care depaseste partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca mostenitor legal.

Persoanele care pot cere raportul donatiei Art.1158 - Dreptul de a cere raportul îl au numai descendentii si sotul supravietuitor, precum si, pe cale oblica, creditorii personali ai acestora.

Caracterul personal al obligatiei de raport
Art.1159 - (1) Mostenitorul datoreaza raportul numai pentru donatiile pe care le-a primit personal de la donator.
(2) Daca descendentul donatarului vine în nume propriu la mostenirea donatorului, nu este obligat sa raporteze donatia facuta ascendentului sau, chiar daca a acceptat mostenirea acestuia din urma.
(3) Descendentul care vine la mostenire prin reprezentare succesorala este obligat sa raporteze donatia primita de la defunct de catre ascendentul sau pe care îl reprezinta, chiar daca nu l-a mostenit pe acesta din urma.

Exceptii de la obligatia de raport
Art.1160 - (1) Nu sunt supuse raportului:
a) donatiile pe care defunctul le-a facut cu scutire de raport. Scutirea poate fi facuta prin chiar actul de donatie sau printr-un act ulterior, întocmit într-una din formele prevazute pentru liberalitati;
b) donatiile deghizate sub forma unor înstrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu exceptia cazului în care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decât scutirea de raport;
c) darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, în masura în care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru întretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici cheltuielile de nunta, în masura în care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel;
d) fructele culese, veniturile scadente pâna în ziua deschiderii mostenirii si echivalentul banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat.
(2) De asemenea, raportul nu este datorat nici în cazul în care bunul donat a pierit fara culpa donatarului. Cu toate acestea, daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizatii încasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut sa faca raportul bunului în masura în care indemnizatia a servit la reconstituirea acelui bun. În cazul în care indemnizatia nu a fost utilizata în acest scop, ea însasi este supusa raportului. Daca indemnizatia rezulta dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaza numai în masura în care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar.

Modul de efectuare a raportului
Art.1161 - (1) Raportul se face prin echivalent. Este considerata ca nescrisa dispozitia care impune donatarului raportul în natura.
(2) Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul în natura daca la data cererii de raport este înca proprietarul bunului si nu l-a grevat cu o sarcina reala si nici nu l-a dat în locatiune pentru o perioada mai mare de 3 ani.
(3) Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputatie sau în bani.
(4) Raportul prin preluare se realizeaza prin luarea din masa succesorala de catre mostenitorii îndreptatiti la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeasi natura si calitate cu cele care au format obiectul donatiei, tinând seama de cotele succesorale ale fiecaruia.
(5) În cazul raportului prin imputatie, valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului obligat la raport.
(6) În cazul raportului în bani, cel obligat la raport va depune la dispozitia celorlalti mostenitori o suma de bani care reprezinta diferenta dintre valoarea bunului donat si partea din aceasta valoare ce corespunde cotei sale succesorale.

Cai de realizare a raportului. Prescriptia
Art.1162 – (1) Raportul se poate realiza prin buna învoiala sau pe cale judecatoreasca fie printr-o actiune separata, fie printr-o cerere incidentala formulata în cadrul procesului de partaj.
(2) Raportul cerut de unul dintre mostenitori profita si celorlalti mostenitori îndreptatiti sa solicite raportul, cu exceptia celor care au renuntat în mod expres la raport.
(3) Dreptul la actiunea prin care se solicita raportul se prescrie în termen de 3 ani de la data la care cel îndreptatit sa ceara raportul a cunoscut donatia, dar nu mai devreme de data deschiderii mostenirii sau de data la care bunul donat i-a fost predat celui obligat la raport, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.

Evaluarea bunului în cazul raportului prin echivalent
Art.1163 – (1) În vederea efectuarii raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la momentul judecatii, tinându-se însa cont de starea lui în momentul donatiei, din care se scade valoarea, la momentul judecatii, a sarcinilor asumate prin contractul de donatie.
(2) Daca bunul a fost înstrainat de donatar anterior cererii de raport, se tine seama de valoarea lui la data înstrainarii. Daca bunul donat a fost înlocuit cu altul, se tine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat în patrimoniu si de starea lui la momentul dobândirii. Totusi, daca devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabila la data dobândirii, în virtutea naturii sale, înlocuirea bunului nu este luata în considerare.
(3) Sumele de bani sunt supuse indexarii în raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse între data intrarii lor în patrimoniul donatarului si data realizarii raportului.

Ameliorarile si degradarile bunului donat în cazul raportului în natura
Art.1164 – (1) Donatarul are dreptul sa recupereze, proportional cu cotele succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a facut cu lucrarile adaugate, precum si cu lucrarile autonome necesare si utile pâna la data raportului.
(2) Totodata, donatarul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile.
(3) Donatarul poate retine bunul pâna la plata efectiva a sumelor ce-i sunt datorate pentru cheltuielile prevazute la alin.(1), afara de cazul în care creanta lui se compenseaza cu despagubirile pe care le datoreaza potrivit alin.(2).

Plata pasivului. Exceptii de la divizarea de drept a pasivului mostenirii
Art.1165 – (1) Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala la care au vocatie.
(2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut înainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri.
(3) Regula divizarii de drept a pasivului succesoral nu se aplica daca:
a) obligatia este indivizibila;
b) obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui astfel de bun;
c) obligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz în care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot, însa numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator;
unul dintre mostenitori este însarcinat, prin titlu, sa execute singur obligatia. În acest caz, daca titlul îl reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.

Situatia creditorilor personali ai mostenitorilor
Art.1166 – (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea acestuia din bunurile mostenirii.
(2) Creditorii personali ai mostenitorilor si orice persoana ce justifica un interes legitim pot sa ceara partajul în numele debitorului lor, pot pretinde sa fie prezenti la partajul prin buna învoiala sau pot sa intervina în procesul de partaj.
(3) Ceilalti mostenitori pot obtine respingerea actiunii de partaj introduse de catre creditor platind datoria în numele si pe seama mostenitorului debitor.
(4) Creditorii pot solicita revocarea partajului fara a fi obligati sa dovedeasca frauda copartasilor numai daca, desi au cerut sa fie prezenti, partajul s-a realizat în lipsa lor si fara sa fi fost convocati. În toate celelalte cazuri, actiunea în revocarea partajului ramâne supusa dispozitiilor art.1573.
(5) Din bunurile mostenirii atribuite la partaj, precum si din cele care le iau locul în patrimoniul mostenitorului, creditorii mostenirii vor fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului.
(6) Dispozitiile alin.(5) sunt aplicabile si legatarilor cu titlu particular ori de câte ori obiectul legatului nu consta într-un bun individual determinat.

Regresul între mostenitori. Insolvabilitatea unuia dintre mostenitori
Art.1167 – (1) Mostenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garantiei reale sau din orice alta cauza, a platit din datoria comuna mai mult decât partea sa, are drept de regres împotriva celorlalti mostenitori, însa numai pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia, chiar si atunci când mostenitorul care a platit datoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor.
(2) Când unul din mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se împarte între toti ceilalti în proportie cu cotele succesorale ale fiecaruia.
(3) Mostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are fata de mostenire de la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii. În privinta partii din datorie care îi revine ca mostenitor, dispozitiile art.1635-1639 sunt aplicabile.

Raportul datoriilor
Art.1168 – (1) Daca, la data partajului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lichida fata de mostenire, aceasta se lichideaza prin luare mai putin.
(2) Daca mostenitorul are mai multe datorii fata de mostenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile mostenirii, aceste datorii se sting proportional prin raport în limita partii respective.
(3) Raportul nu opereaza în privinta creantei pe care un mostenitor o are fata de mostenire. Însa, mostenitorul care este atât creditor, cât si debitor al mostenirii se poate prevala de compensatia legala, chiar daca nu ar fi întrunite conditiile acesteia.
(4) Prin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si înainte de partajul succesoral.

Titlurile executorii obtinute împotriva defunctului Art.1169 – Titlurile executorii obtinute împotriva defunctului pot fi executate si împotriva mostenitorilor sai, în conditiile prevazute de Codului de procedura civila.

Sectiunea a 3-a
Partajul de ascendent

Subiecte
Art.1170 – Ascendentii pot face partajul bunurilor lor între descendenti.

Forme
Art.1171 – (1) Partajul de ascendent se poate realiza prin donatie sau prin testament, cu respectarea formelor, conditiilor si regulilor prevazute de lege pentru aceste acte juridice.
(2) Partajul realizat prin donatie nu poate avea ca obiect decât bunurile prezente.

Cuprins
Art.1172 – Daca în partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mostenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii.

Ineficacitate
Art.1173 – (1) Este lovit de nulitate absoluta partajul în care nu s-au cuprins toti descendentii care îndeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorala.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica partajului în care nu a fost inclus un descendent care vine la mostenire prin reprezentare succesorala însa a fost cuprins acela pe care îl reprezinta.
(3) Daca prin partajul de ascendent se încalca rezerva succesorala a vreunui descendent sau a sotului supravietuitor, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive.