Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea V

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul XI
Privilegiile si garantiile reale

Capitolul I
Dispozitii generale

Domeniul de aplicare
Art.2332 – Prezentul titlu reglementeaza privilegiile, precum si garantiile reale destinate sa asigure îndeplinirea unei obligatii patrimoniale.

Garantia comuna a creditorilor
Art.2333 – (1) Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.
(2) Sunt exceptate bunurile insesizabile.
(3) Creditorii ale caror creante s-au nascut în legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului.
(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut în legatura cu profesia respectiva. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului.

Limitarea drepturilor creditorului
Art.2334 – Debitorul si creditorul pot conveni sa limiteze dreptul creditorului de a urmari bunurile care nu îi sunt ipotecate.
Egalitatea creditorilor
Art.2335 – (1) Pretul bunurilor debitorului se împarte între creditori proportional cu valoarea creantei fiecaruia, afara de cazul în care exista între ei cauze de preferinta ori conventii cu privire la ordinea îndestularii lor.
(2) Creditorii care au acelasi rang au deopotriva drept la plata, proportional cu valoarea creantei fiecaruia dintre ei.

Cauzele de preferinta
Art.2336 – Cauzele de preferinta sunt privilegiile, ipotecile si gajul.

Ce se intampla in UE in octombrie 2002 ? Click aici

Preferinta acordata statului
Art.2337 – Preferinta acordata statului si unitatilor administrativ-teritoriale pentru creantele lor se reglementeaza prin legi speciale. O asemenea preferinta nu poate afecta drepturile dobândite anterior de catre terti.

Clauzele de insesizabilitate
Art.2338 – (1) Conditiile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate se aplica în mod corespunzator clauzelor prin care se stipuleaza insesizabilitatea unui bun.
(2) Toate bunurile care sunt, potrivit legii, inalienabile sunt insesizabile.
(3) Pentru a fi opozabile tertilor, clauzele de insesizabilitate trebuie înscrise în registrele de publicitate mobiliara sau, dupa caz, imobiliara.

Stramutarea garantiei Art.2339 – (1) Daca bunul grevat a pierit ori a fost deteriorat, indemnizatia de asigurare sau, dupa caz, suma datorata cu titlu de despagubire este afectata la plata creantelor privilegiate sau ipotecare, dupa rangul lor.
(2) Sunt afectate platii acelorasi creante sumele datorate în temeiul exproprierii pentru cauza de utilitate publica sau cu titlu de despagubire pentru îngradiri ale dreptului de proprietate stabilite prin lege.

Procedura stramutarii garantiei
Art.2340 - (1) Sumele datorate cu titlu de indemnizatie de asigurare sau despagubirea se consemneaza într-un cont bancar distinct purtator de dobânzi pe numele asiguratului, al celui prejudiciat sau, dupa caz, al expropriatului si la dispozitia creditorilor care si-au înscris garantia în registrele de publicitate.
(2) Debitorul nu poate dispune de aceste sume pâna la stingerea tuturor creantelor garantate decât cu acordul tuturor creditorilor ipotecari ori privilegiati. El are însa dreptul sa perceapa dobânzile.
(3) În lipsa acordului partilor, creditorii îsi pot satisface creantele numai potrivit dispozitiilor legale privitoare la executarea ipotecilor.

Optiunea asiguratorului
Art.2341 – (1) Prin contractul de asigurare, asiguratorul poate sa-si rezerve dreptul de a repara, reface sau înlocui bunul asigurat.
(2) Asiguratorul va notifica intentia de a exercita acest drept creditorilor care si-au înscris garantia în registrele de publicitate.
(3) Titularii creantelor garantate pot cere plata indemnizatiei de asigurare în termen de 30 de zile de la data primirii notificarii.

Capitolul II
Privilegiile
Sectiunea 1
Dispozitii comune

Notiune Art.2342 - (1) Privilegiul este preferinta acordata de lege unui creditor în considerarea creantei sale.
(2) Privilegiul este indivizibil.

Opozabilitatea privilegiilor
Art.2343 – Privilegiile sunt opozabile tertilor fara sa fie necesara înscrierea lor în registrele de publicitate, daca prin lege nu se prevede altfel.

Prioritatea creantelor privilegiate fata de celelalte creante
Art.2344 – Creditorul privilegiat este preferat celorlalti creditori, chiar daca drepturile acestora s-au nascut ori au fost înscrise mai înainte.

Rangul privilegiilor între ele
Art.2345 – (1) Rangul privilegiilor se stabileste prin lege.
(2) Privilegiile reglementate în prezentul capitol sunt preferate privilegiilor create, fara indicarea rangului, prin legi speciale.

Stingerea privilegiilor
Art.2346 – Daca prin lege nu se prevede altfel, privilegiile se sting odata cu obligatia garantata.

Sectiunea a 2-a
Privilegiile generale

Regim juridic
Art.2347 (1795)– Privilegiile asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului se stabilesc si se exercita în conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Sectiunea a 3-a
Privilegiile speciale

Cazuri
Art.2348 – (1) Creantele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urmatoarele:
a) creanta celui care exercita un drept de retentie, atâta timp cât acest drept subzista;
b) creanta vânzatorului neplatit pentru pretul bunului mobil vândut unei persoane fizice, cu exceptia cazului în care cumparatorul dobândeste bunul pentru serviciul sau exploatarea unei întreprinderi.
(2) În caz de concurs, privilegiile se exercita în ordinea aratata la alin.(1). Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Stingerea privilegiului
Art.2349 – Daca prin lege nu se prevede altfel, privilegiul special se stinge prin înstrainarea, transformarea sau pieirea bunului. Dispozitiile art.2346 ramân aplicabile.

Stramutarea privilegiului vânzatorului
Art.2350 – Atunci când cumparatorul vinde, la rândul sau, bunul, privilegiul se exercita asupra pretului înca neplatit de cel de-al doilea cumparator, cu preferinta fata de privilegiul de care s-ar bucura primul cumparator.

Sectiunea a 4-a
Concursul privilegiilor între ele si concursul între privilegii si ipoteci

Concursul cauzelor de preferinta
Art.2351 – (1) În caz de concurs între privilegii sau între acestea si ipoteci, creantele se satisfac în ordinea urmatoare:
1. creantele privilegiate asupra unor bunuri mobile, prevazute de art.2348;
2. creantele garantate cu ipoteca sau gaj;
3. celelalte creante, în ordinea prevazuta de Codul de procedura civila.
(2) Creditorul care beneficiaza de un privilegiu special este preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte daca îsi înscrie privilegiul la arhiva înainte ca ipoteca sa fi devenit perfecta. Tot astfel, creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare daca îsi înscrie privilegiul în cartea funciara mai înainte ca ipoteca sa fi fost înscrisa.

Capitolul III
Ipoteca

Sectiunea 1
Dispozitii generale

§1. Dispozitii comune

Notiune
Art.2352 – Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii.

Caractere juridice
Art.2353 – Ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizibila.

Drepturile creditorului ipotecar
Art.2354 – (1) Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate în orice mâna ar trece.
(2) Creditorul ipotecar are dreptul de a-si satisface creanta, în conditiile legii, înaintea creditorilor chirografari, precum si înaintea creditorilor de rang inferior.

Opozabilitatea ipotecii
Art.2355 – Daca prin lege nu se prevede altfel, ipoteca nu este opozabila tertilor decât din ziua înscrierii sale în registrele de publicitate.

Operatiuni asimilate
Art.2356 – (1) Contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui bun pentru a asigura executarea unei obligatii, oricare ar fi numarul, natura sau denumirea lor, nu sunt opozabile tertilor care au dobândit drepturi cu privire la acel bun decât daca sunt înscrise în registrele de publicitate, potrivit regulilor stabilite pentru ipoteci.
(2) Sunt asimilate astfel ipotecilor clauzele de rezerva a proprietatii, pactele de rascumparare ori cesiunile de creanta încheiate în scop de garantie.
(3) Dispozitiile prezentului capitol privind ordinea de preferinta si executarea ipotecilor se aplica în mod corespunzator contractelor prevazute la alin.(1).

Exceptii
Art.2357 – Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica cesiunii drepturilor succesorale si cesiunii drepturilor de proprietate intelectuala.

§2. Obiectul si întinderea ipotecii

Obiectul ipotecii
Art.2358 - (1) Ipoteca poate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale.
(2) Ea poate greva bunuri determinate ori determinabile sau universalitati de bunuri.

Bunurile inalienabile sau insesizabile
Art.2359 - Bunurile inalienabile sau insesizabile nu se pot ipoteca.
Ipoteca nudei proprietati
Art.2360 – Ipoteca nudei proprietati se extinde asupra proprietatii depline la stingerea dezmembramintelor.
Ipoteca unei cote-parti indivize
Art.2361 – Daca în urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de drepturi, constituitorul pastreaza vreun drept asupra unei parti materiale din bun, ipoteca ce fusese constituita asupra unei cote-parti indivize din dreptul asupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun, însa numai în limita valorii cotei-parti indivize.
(2) În caz contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cuvenite constituitorului. Dispozitiile art.2340 se aplica în mod corespunzator.

Întinderea creantei ipotecare
Art.2362 – Ipoteca garanteaza cu acelasi rang capitalul, dobânzile si cheltuielile rezonabile facute cu recuperarea sau conservarea bunului.

Extinderea ipotecii prin accesiune
Art.2363 – (1) Ipoteca se extinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu bunul grevat.
(2) Ipoteca mobiliara se mentine asupra bunului rezultat din transformarea bunului grevat si se stramuta asupra celui creat prin contopirea sau unirea bunului grevat cu alte bunuri. Cel care dobândeste prin accesiune bunul astfel creat este tinut de ipoteca.

Bunurile mobile accesorii unui imobil
Art.2364 – (1) Bunurile mobile care, fara a-si pierde individualitatea, devin accesorii ale unui imobil pot fi ipotecate, fie odata cu imobilul, fie separat.
(2) Ipoteca mobiliara continua sa greveze bunul chiar si dupa ce acesta devine accesoriul unui imobil. Ipoteca mobiliara se stinge însa cu privire la materialele de constructie sau alte asemenea bunuri încorporate într-o constructie sau într-o alta amelioratiune a unui teren.

Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri
Art.2365 – (1) Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri se întinde asupra tuturor bunurilor cuprinse în aceasta.
(2) Ipoteca se mentine asupra universalitatii de bunuri, chiar si atunci când bunurile cuprinse în aceasta au pierit, daca debitorul le înlocuieste într-un interval rezonabil, tinând cont de cantitatea si natura bunurilor.

Stramutarea ipotecii în cazul unei oferte reale
Art.2366 – Atunci când, pentru executarea unei obligatii garantate cu ipoteca, se face o oferta reala sau o consemnatiune a bunurilor datorate, instanta poate încuviinta, la cererea debitorului, ca ipoteca sa se stramute asupra bunurilor oferite sau consemnate.

Cesiunea ipotecii
Art.2367 – Dreptul de ipoteca sau rangul acesteia poate fi cedat separat de creanta pe care o garanteaza numai atunci când suma pentru care este constituita ipoteca este determinata în actul constitutiv.
(2) În cazul prevazut de alin.(1), cesiunea se face prin act încheiat în forma scrisa între creditorul ipotecar cedent si creditorul cesionar.
(3) Dispozitiile în materie de carte funciara sau, dupa caz, cele care privesc opozabilitatea fata de terti a ipotecii mobiliare ramân aplicabile.

Garantiile asupra navelor si aeronavelor
Art.2368 – Garantiile reale asupra navelor si aeronavelor se reglementeaza prin legi speciale.

§3. Efectele ipotecii fata de terti

Drepturile reale constituite dupa înscrierea ipotecii
Art.2369 - Creditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat în orice mâna ar trece, fara a tine seama de drepturile reale constituite sau înscrise dupa înscrierea ipotecii sale.

Efectele ipotecii fata de dobânditorul bunului
Art.2370 - (1) Cel care dobândeste un bun ipotecat raspunde cu acel bun pentru toate datoriile ipotecare. Dobânditorul bunului ipotecat se bucura si, dupa caz, este tinut de toate termenele de plata de care beneficiaza sau este tinut si debitorul obligatiei ipotecare.
(2) Daca dobânditorul bunului ipotecat nu stinge creanta ipotecara, creditorul poate începe urmarirea silita asupra bunului, în conditiile legii.

Drepturile reale anterioare ale tertului dobânditor
Art.2371 – Atunci când creditorul ipotecar urmareste si vinde bunul dobândit de un tert de la cel care a constituit ipoteca, drepturile reale principale pe care tertul le avea asupra imobilului anterior dobândirii proprietatii renasc cu rangul lor originar de drept sau, dupa caz, prin reînscriere în cartea funciara.

Regresul dobânditorului care a platit datoria
Art.2372 - Tertul dobânditor care a platit datoria ipotecara sau care a suportat executarea se poate întoarce împotriva celui de la care a primit bunul pentru a fi despagubit, în conditiile dreptului comun.

Conservarea actiunii personale
Art.2373 - Dispozitiile prezentei sectiuni nu exclud dreptul creditorului ipotecar de a urmari pe cel tinut personal pentru plata creantei ori de a urmari produsele bunului ipotecat atunci când legea o permite.

§4. Ipotecile conventionale

Dreptul de a ipoteca
Art.2374 – Ipoteca poate fi constituita numai de titularul dreptului ce urmeaza a fi ipotecat si care are capacitatea de a dispune de acesta.

Constituitorul ipotecii
Art.2375 – Ipoteca poate fi constituita de debitorul obligatiei garantate sau de un tert.
Ipoteca unui drept anulabil sau conditional
Art.2376 - Cel ce are asupra bunului un drept anulabil ori afectat de o conditie nu poate consimti decât o ipoteca supusa aceleiasi nulitati sau conditii.
Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri
Art.2377 – Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri nu poate fi consimtita decât cu privire la bunurile afectate activitatii unei întreprinderi.
Obligatiile garantate
Art.2378 – Ipoteca poate garanta îndeplinirea obligatiilor de orice fel.

Obligatiile viitoare sau eventuale
Art.2379 – Atunci când garanteaza îndeplinirea unei obligatii viitoare, ipoteca dobândeste rang din momentul înscrierii în registrele de publicitate.

Garantia constituita în avans
Art.2380 - (1) În cazul în care este constituita pentru a garanta plata unei sume de bani, ipoteca este valabila, chiar daca, la momentul constituirii, debitorul nu a primit sau a primit doar în parte prestatia în considerarea careia a constituit ipoteca.
(2) Daca însa creditorul refuza sa dea sumele pe care s-a angajat sa le puna la dispozitie si în considerarea carora ipoteca a fost constituita, debitorul poate obtine reducerea sau desfiintarea ipotecii, pe cheltuiala creditorului, platindu-i acestuia sumele atunci datorate.

Continutul contractului de ipoteca
Art.2381 – (1) Ipoteca nu este valabila decât daca suma pentru care este constituita se poate determina în mod rezonabil în temeiul actului de ipoteca.
(2) Sub sanctiunea nulitatii, contractul de ipoteca trebuie sa identifice constituitorul si creditorul ipotecar, sa arate cauza obligatiei garantate si sa faca o descriere suficient de precisa a bunului ipotecat.
(3) Stipulatia potrivit careia ipoteca poarta asupra tuturor bunurilor debitorului sau asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare ale acestuia nu constituie o descriere suficient de precisa în sensul alin.(2).

Drepturile constituitorului
Art.2382 – Cel care a constituit ipoteca este liber sa foloseasca, sa administreze si sa dispuna de bunul grevat, însa cu îndatorirea de a nu vatama drepturile creditorului ipotecar.

Îndatoririle celui care a constituit ipoteca
Art.2383 – Constituitorul nu poate distruge ori deteriora bunul grevat si nici nu îi poate diminua în mod substantial valoarea, decât daca aceasta distrugere, deteriorare ori diminuare a valorii survine în cursul unei utilizari normale a bunului sau în caz de necesitate.

Daune-interese
Art.2384 – Creditorul poate cere, în limita creantei sale ipotecare, daune-interese pentru prejudiciile suferite prin distrugerea, deteriorarea ori diminuarea valorii bunului grevat, chiar si atunci când creanta sa nu este lichida ori exigibila. Daunele-interese platite astfel creditorului se imputa asupra creantei ipotecare.

Clauza de inalienabilitate
Art.2385 – Actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca dobânditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice transferul sau declara ca acest transfer este echivalent cu neîndeplinirea obligatiei garantate.

Sectiunea a 2-a
Ipoteca imobiliara
§1. Constituirea ipotecii imobiliare

Înscrierea în cartea funciara
Art.2386 – (1) Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin înscriere în cartea funciara.
(2) Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri nu greveaza bunurile imobile cuprinse în aceasta decât din momentul înscrierii ipotecii în cartea funciara cu privire la fiecare dintre imobile.

Forma contractului
Art.2387 – (1) Contractul de ipoteca se încheie în forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Cu toate acestea, ipoteca este valabila chiar daca numai consimtamântul constituitorului este exprimat în forma autentica.
(3) Ipoteca asupra bunurilor unei persoane juridice poate fi consimtita în virtutea puterilor conferite în urma deliberarilor sau a împuternicilor întocmite sub semnatura privata, în conformitate cu regulile din actul constitutiv privitoare la reprezentare.

Obiectul ipotecii imobiliare
Art.2388 - (1) Se pot ipoteca:
a) imobilele cu accesoriile lor;
b) uzufructul acestor imobile si accesorii;
c) cotele-parti din dreptul asupra imobilelor;
d) dreptul de superficie.
(2) Ipoteca ce poarta asupra chiriilor sau arenzilor prezente si viitoare produse de un imobil, precum si asupra indemnizatiilor platite în temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi se supune regulilor publicitatii imobiliare.

Ipoteca asupra unei constructii viitoare
Art.2389 – Ipoteca asupra unor constructii viitoare nu poate fi intabulata, ci numai înscrisa provizoriu în cartea funciara, in conditiile legii.

Înscrierea ipotecii
Art.2390 - Ipoteca se poate înscrie fie numai asupra unui corp funciar în întregul sau, fie numai asupra cotei-parti din dreptul asupra imobilului.

Extinderea ipotecii asupra amelioratiunilor
Art.2391 - Ipoteca se întinde, fara nicio alta formalitate, asupra constructiilor, îmbunatatirilor si accesoriilor imobilului, chiar daca acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii.
Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului
Art.2392 - (1) Ipoteca se extinde asupra fructelor imobilului produse dupa notarea începerii urmaririi silite sau, dupa caz, dupa notarea deschiderii procedurii insolventei.
(2) Acest drept este opozabil locatarilor numai dupa notarea începerii urmaririi silite, respectiv, dupa notarea deschiderii procedurii insolventei.
(3) Actele încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenta sau urmarirea acestora de alti creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar dupa înscrierea somatiei.

§2. Drepturile si obligatiile partilor

Clauzele de inalienabilitate
Art.2393 – (1) Actele de dispozitie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar daca cel care a dobândit bunul cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce interzice asemenea acte sau declara ca încheierea lor este echivalenta cu neîndeplinirea obligatiei.
(2) Clauzele care impun debitorului plata anticipata si imediata la cerere a obligatiei garantate sau plata vreunei alte obligatii prin faptul constituirii unei alte garantii asupra aceluiasi bun se considera nescrise.

Nulitatea antichrezei
Art.2394 - Clauza prin care creditorul ipotecar este autorizat ca, pâna la data începerii executarii, sa posede imobilul ipotecat sau sa-si însuseasca fructele ori veniturile acestuia se considera nescrisa.

§3. Ipotecile legale

Creantele care beneficiaza de ipoteca legala
Art.2395 – În afara altor cazuri prevazute de lege, beneficiaza de ipoteca legala:
1. vânzatorul, asupra bunului vândut, pentru pretul datorat; aceasta dispozitie se aplica si în cazul schimbului cu sulta sau al darii în plata cu sulta în folosul celui care înstraineaza, pentru plata sultei datorate;
2. promitentul achizitor pentru neexecutarea promisiunii de a contracta având ca obiect un imobil înscris în cartea funciara, asupra imobilului respectiv, pentru restituirea sumelor platite în contul acestuia;
3. cel care a împrumutat o suma de bani pentru dobândirea unui imobil, asupra imobilului astfel dobândit, pentru restituirea împrumutului;
4. cel care a înstrainat un imobil în schimbul întretinerii, asupra imobilului înstrainat, pentru plata rentei în bani corespunzatoare întretinerii neexecutate; dreptul de proprietate al debitorului întretinerii nu se va înscrie în cartea funciara decât odata cu aceasta ipoteca;
5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a pretului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului, ori pentru garantarea creantei rezultând din evictiune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului tinut de o atare obligatie;
6. legatarii cu titlu particular, asupra imobilelor din mostenire cuvenite celui obligat la executarea legatului, pentru plata acestuia.

Sectiunea a 3-a
Ipoteca mobiliara
§1. Dispozitii generale

I. Constituirea ipotecii

Constituirea si eficacitatea ipotecii
Art.2396 – Ipoteca mobiliara se constituie prin încheierea contractului de ipoteca, însa ea devine eficace atunci când obligatia garantata ia nastere, iar constituitorul dobândeste drepturi asupra bunurilor ipotecate.

Forma contractului de ipoteca
Art.2397 – Contractul prin care se constituie o ipoteca mobiliara se încheie în forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Obiectul ipotecii mobiliare
Art.2398 – Se pot ipoteca:
a) creante banesti nascute din contractul de vânzare, contractul de locatiune sau orice alt act încheiat cu privire la un bun, cele rezultate dintr-un contract de asigurare, cele nascute în considerarea asumarii unei obligatii sau a constituirii unei garantii, a folosirii unei carti de credit ori de debit ori a câstigarii unui premiu la o loterie sau alte jocuri de noroc organizate în conditiile legii;
b) creante constatate prin titluri nominative, la ordin sau la purtator;
c) conturi bancare;
d) actiuni si parti sociale, valori mobiliare si alte instrumente financiare;
e) drepturi de proprietate intelectuala si orice alte bunuri incorporale;
f) petrolul, gazul natural si celelalte resurse minerale care urmeaza a fi extrase;
g) efectivele de animale;
h) recoltele care urmeaza a fi culese;
i) padurile care urmeaza a fi taiate;
j) bunurile corporale care fac obiectul unui contract de locatiune, care sunt detinute în vederea vânzarii, închirierii ori furnizarii în temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt furnizate în temeiul unui contract de prestari de servicii, precum si materia prima si materialele destinate a fi consumate sau prelucrate în exploatarea unei întreprinderi, produsele în curs de fabricatie si produsele finite;
k) echipamentele, instalatiile si orice alte bunuri destinate sa serveasca în mod durabil exploatarii unei întreprinderi;
l) orice alte bunuri mobile, corporale sau incorporale.

Ipoteca instrumentelor financiare
Art.2399 – (1) Ipoteca asupra instrumentelor financiare se constituie conform regulilor pietei pe care acestea sunt tranzactionate.
(2) Ipoteca asupra actiunilor sau partilor sociale ale unei societati comerciale se constituie potrivit regulilor stabilite prin lege speciala.

Descrierea bunului ipotecat
Art.2400 – (1) Contractul de ipoteca trebuie sa cuprinda o descriere suficient de precisa a bunului grevat.
(2) Descrierea este suficient de precisa, chiar daca bunul nu este individualizat, în masura în care permite în mod rezonabil identificarea acestuia.
(3) Descrierea se poate face prin întocmirea unei liste a bunurilor ipotecate, prin determinarea categoriei din care acestea fac parte, prin indicarea cantitatii, prin stabilirea unei formule de determinare si prin orice alta modalitate care permite în mod rezonabil identificarea bunului ipotecat.
(4) Atunci când ipoteca poarta asupra unei universalitati, contractul trebuie sa descrie natura si continutul acesteia.
(5) Stipulatia potrivit careia ipoteca greveaza toate bunurile mobile sau toate bunurile mobile prezente si viitoare ale constituitorului nu constituie o descriere suficient de precisa în sensul alin.(1).
(6) Daca ipoteca poarta asupra unui cont bancar, acesta trebuie individualizat în mod distinct în contractul de ipoteca.

Extinderea ipotecii asupra produselor
Art.2401 – (1) Ipoteca se extinde asupra fructelor si productelor bunului ipotecat, precum si asupra tuturor bunurilor primite de constituitor în urma unui act de administrare ori de dispozitie încheiat cu privire la bunul ipotecat.
(2) Se considera, de asemenea, a fi un produs al bunului ipotecat orice bun care îl înlocuieste sau în care trece valoarea acestuia.

Înstrainarea bunului ipotecat
Art.2402 – (1) Cel care achizitioneaza un bun în cursul obisnuit al activitatii unei întreprinderi care înstraineaza bunuri de acelasi fel dobândeste bunul liber de ipotecile constituite de înstrainator, chiar daca ipoteca este perfecta, iar dobânditorul cunoaste existenta acesteia.
(2) În acest caz, ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din înstrainarea bunului ipotecat.

II. Drepturile si obligatiile partilor

Dreptul de inspectie
Art.2403 – Creditorul ipotecar are dreptul sa inspecteze bunul ipotecat. El este însa dator sa nu stânjeneasca activitatea celui care detine bunul ipotecat.

Dreptul de a culege fructele bunului ipotecat
Art.2404 – Stipulatia prin care creditorul ipotecar îsi rezerva dreptul sa-si însuseasca produsele bunului ipotecat în contul creantei nu este valabila decât daca stabileste în mod detaliat conditiile si proportia în care urmeaza a se reduce creanta garantata în urma exercitarii acestui drept.

Exigibilitatea anticipata
Art.2405 – (1) Creditorul ipotecar are dreptul sa considere exigibila creanta garantata si sa execute ipoteca în cazul în care constata lipsa unei întretineri corespunzatoare a bunului ipotecat sau alte fapte de natura sa faca dificila sau imposibila executarea ipotecii, astfel cum aceste fapte sunt determinate prin contractul de ipoteca.
(2) Creditorul poate sa exercite dreptul prevazut la alin.(1) numai daca are temeiuri comercial rezonabile sa creada ca bunul ipotecat este pe cale de a fi pus în pericol sau ca exista posibilitatea ca executarea obligatiei sa fie împiedicata.
(3) Clauzele care impun debitorului plata anticipata si imediata la cerere a obligatiei garantate sau plata vreunei alte obligatii prin faptul constituirii unei alte garantii asupra aceluiasi bun se considera nescrise.

Declaratii privitoare la ipoteca
Art.2406 – (1) Constituitorul are dreptul sa adreseze creditorului ipotecar o cerere scrisa prin care sa solicite acestuia:
a) sa emita o declaratie cu privire la valoarea ramasa din creanta garantata prin ipoteca;
b) sa confirme ori, dupa caz, sa rectifice lista bunurilor care, în opinia debitorului, fac obiectul ipotecii;
c) sa confirme ori, dupa caz, sa rectifice valoarea creantei care, în opinia debitorului, mai este garantata prin ipoteca la o anumita data.
(2) Creditorul este obligat sa comunice debitorului, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii, dupa caz:
a) o declaratie scrisa prin care indica suma ramasa a fi garantata prin ipoteca;
b) confirmarea sau rectificarea declaratiei debitorului privitoare la bunurile grevate si la suma ramasa;
c) o declaratie potrivit careia nu mai este titularul ipotecii, indicând totodata numele si adresa succesorului sau în drepturi.
(3) Debitorul are dreptul sa obtina în mod gratuit o asemenea declaratie la fiecare sase luni.
(4) Creditorul poate sa ceara debitorului rambursarea costurilor rezonabile ocazionate de emiterea declaratiei unei solicitari suplimentare fata de cea prevazuta la alin.(3).

§.2 Ipotecile asupra creantelor

I. Dispozitii comune

Obiectul ipotecii
Art.2407 - Ipoteca poate sa aiba ca obiect fie una sau mai multe creante determinate, fie o universalitate de creante.

Întinderea ipotecii asupra unei universalitati de creante
Art.2408 – Ipoteca asupra unei universalitati de creante nu cuprinde creantele nascute din înstrainarea bunurilor debitorului ca urmare a exercitarii drepturilor unui tert si nici creantele nascute din contractele de asigurare încheiate de debitor cu privire la bunurile sale.

Opozabilitatea ipotecii fata de debitor
Art.2409 - (1) Creditorul ipotecar nu poate cere plata decât dupa ce comunica în scris debitorului acesteia existenta ipotecii, creanta ipotecata, suma datorata, locul si modalitatea de plata.
(2) Acceptarea ipotecii de catre debitorul creantei ipotecate, facuta prin act scris, produce acelasi efecte.

Plata creantei grevate de ipoteca
Art.2410 - (1) Debitorul nu se poate libera decât platind creditorului ipotecar în modul indicat în comunicare.
(2) Cu toate acestea, debitorul creantei afectate de ipoteca poate plati constituitorului daca creditorul ipotecar nu-i comunica dovada ipotecii în termen de 15 zile de la data la care i s-a solicitat în scris acest lucru.
(3) Dovada ipotecii se poate face fie cu copia certificata de pe contractul de ipoteca, fie cu o copie a avizului de ipoteca.

Ipoteca unei creante garantate cu ipoteca
Art.2411 – Ipoteca ce poarta asupra unei creante care este garantata, la rândul sau, cu o ipoteca mobiliara sau imobiliara trebuie înscrisa în arhiva. De asemenea, creditorul în favoarea caruia s-a ipotecat creanta trebuie sa remita debitorului acestei creante o copie a avizului de ipoteca.

II. Drepturile si obligatiile partilor

Actiunile împotriva debitorului creantei grevate
Art.2412 - Atât constituitorul ipotecii, cât si creditorul ipotecar pot intenta actiuni împotriva debitorului creantei care face obiectul ipotecii, însa cu îndatorirea de a-l introduce pe celalalt în cauza.

Drepturile creditorului ipotecar
Art.2413 – Creditorul ipotecar percepe, la scadenta creantei, capitalul, dobânzile si celelalte sume pe care aceasta le produce si elibereaza chitanta pentru sumele primite.

Imputarea sumelor percepute
Art.2414 - În lipsa de stipulatie contrara, creditorul imputa sumele percepute asupra creantei sale, chiar neajunsa la scadenta, potrivit regulilor stabilite pentru imputatia platilor.

Perceperea sumelor de cel care a constituit ipoteca
Art.2415 – (1) Prin actul constitutiv al ipotecii, creditorul ipotecar poate încuviinta celui care a constituit ipoteca sa perceapa, la scadenta, capitalul, dobânzile si celelalte sume cuvenite în temeiul creantei ipotecate.
(2) Creditorul ipotecar poate retrage oricând aceasta încuviintare, cu îndatorirea de a-l notifica în scris pe cel care a constituit ipoteca si pe debitorul creantei ipotecate.

Urmarirea sumelor neplatite
Art.2416 - Creditorul ipotecar nu este tinut, el însusi, sa recupereze în justitie sumele neplatite de debitorul creantei ipotecate. El este însa dator sa-l informeze de îndata pe cel care a constituit ipoteca cu privire la orice nereguli la plata sumelor datorate de catre debitor.

Remiterea diferentei
Art.2417 – Creditorul ipotecar este obligat sa remita debitorului sau sumele încasate care depasesc cuantumul capitalului creantei ipotecate, al dobânzilor si al cheltuielilor. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

§3 Perfectarea ipotecilor mobiliare

Ipotecile mobiliare perfecte
Art.2418 – (1) Ipoteca este perfecta atunci când dreptul de ipoteca a devenit eficace potrivit dispozitiilor art.2396, iar formalitatile cerute de lege pentru publicitatea ipotecii au fost îndeplinite.
(2) Publicitatea ipotecilor mobiliare se asigura prin înscrierea acestora în arhiva, daca prin lege nu se prevede altfel.
(3) Ipoteca perfecta este opozabila celorlalti creditori ai constituitorului, celor care dobândesc ulterior drepturi asupra bunului ipotecat, precum si tuturor celorlalte persoane.
(4) Chiar daca nu a fost perfectata, însa este constatata printr-un act cu data certa, ipoteca este opozabila creditorilor ale caror ipoteci ulterioare, purtând asupra aceluiasi bun, nu au fost perfectate.

Publicitatea ipotecii asupra conturilor
Art.2419 – (1) Publicitatea ipotecii asupra conturilor deschise la o banca sau la o alta institutie financiara se asigura fie prin controlul contului, fie prin înscrierea ipotecii la arhiva.
(2) Un creditor ipotecar dobândeste controlul asupra unui cont daca:
a) creditorul ipotecar este chiar banca la care este deschis contul;
b) constituitorul, banca si creditorul ipotecar convin în scris ca banca, fara a solicita consimtamântul constituitorului ipotecii, va urma instructiunile prin care creditorul dispune de sumele aflate în cont; sau
c) creditorul ipotecar devine titular al contului.
(3) Creditorul ipotecar care îndeplineste conditiile prevazute la alin.(2) are controlul asupra contului chiar daca cel care a constituit ipoteca pastreaza dreptul de a dispune de sumele aflate în cont.
(4) Banca nu este obligata sa încheie acordul de control prevazut de alin.(2) lit.b), chiar daca titularul contului solicita acest lucru, iar atunci când a încheiat un asemenea acord banca nu este obligata sa confirme vreunei alte persoane existenta acestuia decât la solicitarea expresa a titularului contului.

Publicitatea ipotecii asupra instrumentelor financiare
Art.2420 – Publicitatea ipotecii asupra instrumentelor financiare care, potrivit regulilor pietei pe care sunt tranzactionate, pot fi transferate prin simpla înregistrare în registrele care o deservesc se realizeaza potrivit regulilor aplicabile acelei piete.

Conservarea rangului ipotecii
Art.2421 – (1) În cazul în care descrierea bunului grevat care a fost înscrisa initial la arhiva nu acopera tipul de produse rezultate, ipoteca nu îsi pastreaza rangul asupra acestor produse decât daca creditorul înscrie la arhiva un aviz modificator în termen de 15 zile de la data la care constituitorul ipotecii a obtinut acele produse.
(2) Atunci când produsele bunului ipotecat sunt sume de bani a caror origine poate fi stabilita, ipoteca îsi conserva rangul asupra acestora, fara sa fie necesara înscrierea unui aviz modificator.

§4 Înscrierea ipotecilor mobiliare

Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare
Art.2422 – (1) Înregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a operatiunilor asimilate acestora, precum si a altor drepturi prevazute de lege se efectueaza în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
(2) Organizarea si functionarea arhivei se reglementeaza prin lege speciala.
Validitatea ipotecii
Art.2423 – Înscrierea la arhiva nu confera validitate unei ipoteci lovite de nulitate.

Efectul înscrierii
Art.2424 – Creditorul care înscrie o ipoteca asupra unui bun este prezumat ca are cunostinta despre existenta tuturor ipotecilor care au fost înscrise mai înainte cu privire la acelasi bun. Dovada contrara nu este admisibila.

Neconcordante între aviz si contractul de ipoteca
Art.2425 - Daca exista neconcordante între informatiile cuprinse în formularul de aviz si cele cuprinse în contractul de ipoteca, în raporturile dintre terti si în cele dintre parti si terti prevaleaza informatiile cuprinse în formularul de aviz.

Notificarea înscrierii
Art.2426 – Creditorul ipotecar este obligat sa comunice constituitorului o copie de pe avizul de ipoteca în cel mult 24 de ore de la înscrierea acesteia.

Domiciliul partilor
Art.2427 – (1) În realizarea drepturilor si obligatiilor partilor unui contract de ipoteca fata de terti, se considera ca acestea au domiciliul indicat în avizul de ipoteca. Toate comunicarile transmise potrivit contractului de ipoteca la adresa mentionata în formularul de aviz sunt valabile si produc efecte.
(2) Partea care îsi schimba domiciliul trebuie sa comunice schimbarea celeilalte parti si sa o înscrie la arhiva.

Obligatia de radiere
Art.2428 - În cel mult 40 de zile de la data la care obligatia garantata a fost platita, creditorul ipotecar este obligat sa ceara operatorului arhivei radierea ipotecii. Creditorul ipotecar care omite sa solicite radierea ipotecii raspunde pentru prejudiciile directe sau indirecte aduse debitorului si constituitorului ipotecii. În acest caz, valoarea daunelor-interese ce urmeaza a fi platite nu poate fi mai mica decât echivalentul în lei al sumei de 500 EUR.

Sectiunea a 4-a
Concursul între creditorii ipotecari

Concursul ipotecilor mobiliare
Art.2429 – (1) Rangul ipotecilor perfecte se determina potrivit ordinii înscrierii sau perfectarii ipotecilor.
(2) Rangul ipotecilor care nu sunt perfecte se determina potrivit ordinii constituirii lor.
(3) Ipoteca perfecta este întotdeauna preferata ipotecilor care nu au fost perfectate.

Concursul ipotecilor imobiliare
Art.2430 – Rangul ipotecilor imobiliare este determinat de ordinea înregistrarii cererilor de înscriere în cartea funciara.

Concursul ipotecilor mobiliare cu ipotecile imobiliare
Art.2431 – Atunci când acelasi bun este grevat atât de ipoteci mobiliare, cât si de ipoteci imobiliare, creditorii a caror înscriere sau perfectare este anterioara sunt preferati.
Concursul între ipotecile înscrise si gaj
Art.2432 – (1) Creditorul a carui ipoteca este înscrisa în arhiva este preferat creditorului gajist care a obtinut detentia bunului ipotecat ulterior înscrierii ipotecii.
(2) Creditorul gajist este tinut sa faca dovada momentului în care a dobândit detentia bunului.

Concursul între ipoteci generale si ipoteci speciale
Art.2433 – Între o ipoteca asupra unei universalitati de bunuri mobile si o ipoteca asupra unor bunuri mobile determinate are prioritate aceea dintre ele care a fost înscrisa sau perfectata mai întâi.
Ipotecile mobiliare privilegiate
Art.2434 – (1) Ipoteca constituita în favoarea vânzatorului unui bun sau a creditorului al carui împrumut a facut posibila cumpararea bunului are prioritate asupra unei ipoteci anterioare, daca, înainte ca debitorul sa obtina posesia bunului ipotecat, avizul a fost înscris la arhiva, iar vânzatorul sau, dupa caz, creditorul îl înstiinteaza în scris pe creditorul ipotecar anterior despre vânzare si despre înscrierea ipotecii.
(2) Ipoteca asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor obtine prin valorificarea acesteia, constituita în scopul obtinerii sumelor necesare pentru a produce recolta, precum si ipoteca constituita în perioada de crestere a plantelor ori în cursul unei perioade de sase luni înainte de recoltare sunt preferate din momentul înscrierii lor în arhiva oricarei alte ipoteci.
(3) Ipoteca asupra efectivelor de animale sau asupra produselor acestora, constituita în scopul asigurarii fondurilor care sa îi permita celui care a constituit ipoteca sa achizitioneze nutreturi, medicamente sau hormoni, necesare pentru hrana sau tratarea animalelor are prioritate asupra oricarei alte ipoteci constituite asupra aceluiasi bun ori asupra produselor lui, alta decât ipoteca vânzatorului de nutreturi, medicamente sau hormoni.

Ipoteca asupra conturilor
Art.2435 – Ipoteca creditorului ce are controlul unui cont este preferata ipotecii unui creditor care nu are controlul asupra acestuia.

Cesiunea rangului ipotecilor
Art.2436 – (1) Creditorii pot conveni schimbarea rangului ipotecilor lor, sub conditia notarii în registrul de publicitate respectiv.
(2) Daca între ipotecile al caror rang se schimba, se gasesc si alte garantii sau drepturi ai caror titulari n-au consimtit la schimb, conventia nu le poate fi opusa decât în masura în care le era opozabila garantia al carei rang a fost cedat.
(3) În toate cazurile, cesiunea se face în limita creantei al carei rang a fost cedat.
(4) Daca bunul ipotecat este vândut la licitatie, creditorul care a dobândit rangul unei creante sub conditie va putea renunta la beneficiul schimbarii de rang, creanta ipotecara conditionala reluându-si rangul cedat.

Sectiunea a 5-a
Stingerea ipotecii

Stingerea ipotecilor
Art.2437 – (1) Ipoteca imobiliara se stinge prin radierea din cartea funciara sau prin pieirea totala a bunului.
(2) Ipoteca mobiliara se stinge, iar ipoteca imobiliara se poate radia pentru una din urmatoarele cauze:
a) stingerea obligatiei principale prin oricare din modurile prevazute de lege;
b) neîndeplinirea evenimentului de care depinde nasterea obligatiei garantate ori îndeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia;
c) neîndeplinirea evenimentului de care depinde nasterea ipotecii ori îndeplinirea evenimentului de care depinde stingerea acesteia;
d) dobândirea de catre creditor a bunului grevat;
e) renuntarea expresa sau tacita a creditorului la ipoteca;
f) în orice alte cazuri prevazute de lege.
(3) Cu toate acestea, în cazurile prevazute la alin.(2) lit.a) si lit.b), ipoteca nu se stinge daca partile convin ca ea sa fie folosita pentru garantarea unei alte obligatii determinate ori determinabile, fara a se vatama, însa, drepturile dobândite anterior de alte persoane.

Capitolul IV
Executarea ipotecii

Sectiunea 1
Dispozitii generale

Executarea ipotecilor
Art.2438 - In cazul în care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, creditorul poate urmari bunul ipotecat, potrivit dispozitiilor prezentului capitol.

Conditiile executarii
Art.2439 - Executarea ipotecii nu poate fi realizata decât în virtutea unui titlu executoriu si pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

Titluri executorii
Art.2440 - Contractele de ipoteca valabil încheiate sunt titluri executorii daca sunt învestite cu formula executorie, în conditiile legii.

Alte cai de realizare a creantei
Art.2441 – Dispozitiile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de a-si realiza creanta pe calea unei actiuni personale sau de a solicita luarea oricaror masuri necesare pentru executarea ipotecii, potrivit Codului de procedura civila.

Interdictia pactului comisoriu
Art.2442 – Orice clauza potrivit careia, pentru a garanta executarea obligatiei debitorului sau, creditorul îsi rezerva dreptul sa devina proprietarul irevocabil al bunului sau sa dispuna de acesta fara formalitatile impuse de lege se considera nescrisa.

Discutiunea bunurilor mobile
Art.2443 – Un creditor ipotecar de rang inferior poate sa se opuna la urmarirea bunului mobil care îi este anume ipotecat, daca au mai ramas bunuri mobile suficiente ipotecate în favoarea creditorului de rang superior pentru aceeasi datorie, si poate sa ceara discutiunea prealabila cu respectarea formalitatilor reglementate în art.2303. Daca cererea este admisa, urmarirea bunului ipotecat este suspendata.

Sectiunea a 2-a
Executarea ipotecii mobiliare

§1. Executarea ipotecii asupra bunurilor mobile corporale

I. Deposedarea debitorului

Drepturile creditorului
Art.2444 – În caz de neexecutare, creditorul are dreptul, la alegerea sa:
a) sa vânda bunul ipotecat în conditiile art.2454– 2468;
b) sa-si însuseasca bunul pentru a stinge creanta ipotecara în conditiile art.2469 -2471;
c) sa preia bunul în scop de administrare în conditiile art.2477– 2482.

Urmarirea accesoriilor unui imobil
Art.2445 – Atunci când ipoteca poarta asupra unor bunuri mobile accesorii ale unui imobil, creditorul ipotecar se poate prevala, în privinta acestora, de drepturile recunoscute în prezenta sectiune, afara de cazul în care a început urmarirea potrivit regulilor stabilite pentru executarea ipotecilor imobiliare.

Separarea accesoriilor unui imobil
Art.2446 – (1) Atunci când titularul unei ipoteci constituite asupra unui bun mobil accesoriu al unui imobil este preferat titularilor altor drepturi reale asupra bunului imobil respectiv, el poate, în caz de neexecutare din partea debitorului, sa separe cele doua bunuri.
(2) În acest caz, creditorul ipotecar este obligat sa-i despagubeasca pe titularii de drepturi reale asupra imobilului, cu exceptia constituitorului, pentru cheltuielile necesare repararii stricaciunilor cauzate de separarea celor doua bunuri.
(3) Creditorul nu este obligat la despagubiri pentru scaderea valorii bunului imobil ca urmare a înlaturarii bunului ipotecat ori a necesitatii de a-l înlocui.
(4) Cei îndreptatiti la despagubire pot refuza separarea bunurilor cât timp creditorul ipotecar nu ofera o garantie suficienta pentru plata despagubirilor.
(5) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica materialelor obisnuite de constructie care sunt încorporate într-o constructie.

Dreptul de a prelua bunurile
Art.2447 – Creditorul ipotecar are dreptul:
a) sa preia bunurile ipotecate, cu toate accesoriile acestora;
b) fara a le deplasa, sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele si alte asemenea bunuri sa nu mai poata fi folosite si sa dispuna ulterior de acesta conform dispozitiilor art.2456.

Preluarea bunului
Art.2448 - Creditorul poate prelua bunul ipotecat prin mijloace proprii sau cu ajutorul unui organ de executare.

Preluarea bunului prin mijloace proprii
Art.2449 - (1) Atunci când contractul de ipoteca o permite în mod expres, creditorul poate prelua bunul, precum si titlurile si înscrisurile care constata dreptul de proprietate al constituitorului asupra bunului prin mijloace proprii, fara a fi necesara vreo autorizatie sau notificare prealabila.
(2) Creditorul nu poate însa tulbura linistea si ordinea publica ori recurge, în mod direct sau indirect, la constrângere, chiar daca fapta sa nu ar constitui o infractiune. Orice stipulatie care limiteaza aceasta obligatie se considera nescrisa.
(3) Cu ocazia preluarii bunului, creditorul nu poate fi însotit de un reprezentant al autoritatii publice.

Remiterea bunului ipotecat
Art.2450 – (1) Cel care detine bunul mobil este dator sa îl predea creditorului ipotecar, care urmareste bunul potrivit procedurii prevazute în prezentul capitol. Acesta poate însa refuza predarea, în cazul în care creditorul nu face dovada dreptului sau de a prelua bunul.
(2) Cu exceptia creditorului ipotecar de rang superior care a pornit, la rândul sau, executarea, niciun alt creditor nu poate cere creditorului care a preluat bunul sa i-l remita.

Preluarea silita a bunului
Art.2451 - (1) Creditorul poate solicita concursul executorului judecatoresc pentru a prelua bunul.
(2) Cererea creditorului va fi însotita de o copie de pe contractul de garantie, de o descriere a bunului ce urmeaza a fi preluat si, daca este cazul, de o copie certificata de pe înscrierea ipotecii la arhiva.
(3) La solicitarea organului de executare agentii fortei publice sunt obligati sa acorde tot sprijinul pentru preluarea bunului.

Obligatiile organului de executare
Art.2452 - (1) În termen de 48 de ore de la primirea cererii, organul de executare se deplaseaza la locul unde se afla bunul ipotecat, îl ridica si îl preda de îndata creditorului.
(2) Organul de executare întocmeste un proces-verbal, în doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la dosarul de executare, iar celalalt se comunica debitorului în conditiile Codului de procedura civila.
(3) În cazul în care este necesara folosirea fortei, organul de executare este obligat sa revina în cursul aceleiasi zile, însotit de agentii fortei publice, pentru a ridica bunul ipotecat.
(4) Creditorul avanseaza cheltuielile si suporta riscurile transportului si depozitarii bunului.

Drepturile si obligatiile creditorului
Art.2453 – Creditorul care detine bunul ipotecat are drepturile si obligatiile unui administrator al bunului altuia împuternicit cu administrarea simpla, dispozitiile art.810-814 aplicându-se în mod corespunzator.

II. Vânzarea bunului ipotecat

Vânzarea bunurilor ipotecate
Art.2454 - (1) Creditorul ipotecar poate dispune de bunurile ipotecate în starea în care se gasesc sau dupa luarea unor masuri comercial rezonabile pentru valorificarea acestora.
(2) Creditorul poate dispune de bunurile ipotecate prin licitatie publica ori negociere directa, prin unul sau mai multe contracte, în bloc sau separat, în orice moment sau loc si în orice conditii.
(3) Partile pot conveni, prin contractul de ipoteca, modul de valorificare a bunurilor grevate.
(4) În toate cazurile, vânzarea trebuie realizata într-o maniera comercial rezonabila în ceea ce priveste metoda, momentul, locul, conditiile si toate celelalte aspecte ale acesteia.

Vânzarea comercial rezonabila
Art.2455 – (1) Vânzarea bunurilor este comercial rezonabila daca are loc:
a) în modul în care se dispune în mod obisnuit de bunuri de acelasi fel pe o piata organizata;
b) la pretul stabilit pe o piata organizata si valabil în momentul vânzarii;
c) în conformitate cu practicile comerciale rezonabile urmate de cei care vând în mod obisnuit bunuri de acelasi fel.
(2) Daca dispozitiile alin.(1) sunt respectate, simplul fapt ca se putea obtine un pret mai mare daca vânzarea ar fi avut loc în alt moment sau printr-o alta metoda decât cea aleasa de creditor nu face ca vânzarea sa nu fie considerata comercial rezonabila.

Vânzarea bunului aflat în posesia debitorului
Art.2456 - (1) Creditorul poate vinde bunul ipotecat, chiar daca acesta se afla în posesia debitorului.
(2) Cumparatorul are dreptul de a intra în posesia bunului, în conditiile art.2447-2452.
Cumpararea de catre creditor
Art.2457 – (1) Un creditor ipotecar nu poate cumpara bunul decât:
a) în cadrul unei licitatii publice;
b) în cadrul unei vânzari directe, însa numai daca bunuri de acelasi fel sunt vândute în mod obisnuit pe o piata organizata.
(2) În aceste cazuri, creditorul poate depune creanta în contul pretului.

Notificarea vânzarii
Art.2458 – (1) Daca doreste sa vânda bunul dupa procedura reglementata în prezenta sectiune, creditorul este tinut sa comunice persoanelor aratate la art.2459 o notificare de executare si sa înscrie un aviz de executare la arhiva.
(2) Atât comunicarea notificarii, cât si înscrierea avizului de executare trebuie realizate cu cel putin 15 zile înainte de data stabilita pentru vânzare.
(3) Nerespectarea acestor formalitati atrage nulitatea vânzarii.
(4) Dispozitiile acestui articol nu se aplica atunci când bunurile care fac obiectul urmaririi sunt supuse pieirii, deteriorarii ori devalorizarii rapide ori sunt vândute în mod obisnuit pe o piata organizata.

Destinatarii notificarii
Art.2459 – Creditorul trebuie sa adreseze notificarea:
a) debitorului obligatiei garantate prin ipoteca, fideiusorilor si codebitorilor solidari ai acestuia;
b) constituitorului sau, dupa caz, succesorilor în drepturi ai acestuia;
c) tuturor creditorilor ipotecari ale caror ipoteci au devenit opozabile prin înscrierea în arhiva a unui aviz care identifica bunul grevat si care, la data notificarii, este înscris pe numele debitorului;
d) tuturor persoanelor de la care a primit notificarea existentei unui drept sau a unei pretentii cu privire la bunul ipotecat, precum si cei de la care bunul a fost ridicat ori la care acesta se afla, daca sunt cunoscuti;
e) tuturor creditorilor ipotecari si privilegiati a caror garantie a devenit opozabila pe alta cale, în temeiul legii, daca creditorul ipotecar cunoaste identitatea si adresa acestora.

Continutul notificarii
Art.2460 – Notificarea vânzarii trebuie sa indice în mod clar:
a) constituitorul si creditorul ipotecar;
b) bunurile care fac obiectul urmaririi;
c) suma pentru care se porneste urmarirea;
d) metoda prin care se va realiza valorificarea bunului;
e) data, ora si locul la care va avea loc licitatia publica, precum si pretul de pornire al licitatiei ori, dupa caz, data, ora cu începere de la care creditorul va dispune de bun.

Opozitia la executare
Art.2461 – (1) În termen de 15 zile de la comunicarea notificarii sau, dupa caz, de la înscrierea avizului de executare în arhiva, cei interesati sau vatamati prin executare pot formula opozitie la executare.
(2) Opozitia suspenda de drept executarea pâna la solutionarea definitiva a cauzei.
(3) Instanta va solutiona opozitia în termen de cinci zile. Hotarârea instantei poate fi atacata numai cu apel în termen de cinci zile de la comunicarea hotarârii. În cazul respingerii opozitiei, apelul nu opreste pe creditor sa treaca la valorificarea bunului. Apelul se solutioneaza de urgenta potrivit regulilor de la ordonanta presedintiala.
(4) Instanta poate dispune încetarea executarii pornite de creditor, daca debitorul a platit, precum si restituirea bunului de catre creditor. Daca instanta constata ca vânzarea ar urma sa se faca cu încalcarea dispozitiilor prezentei sectiuni, va stabili conditiile si regulile corespunzatoare si va încuviinta valorificarea bunului.

Plata creantei ipotecare
Art.2462 - În orice moment pâna la vânzarea bunului de catre creditor, debitorul si orice persoana interesata pot executa obligatia, platind totodata cheltuielile rezonabile facute pentru preluarea si vânzarea bunului. În acest caz, creditorul este obligat sa accepte plata, sa înceteze imediat orice masura de executare silita si sa restituie bunul debitorului.

Preferinta la executare
Art.2463 – (1) Creditorul ipotecar de rang superior este preferat creditorilor de rang inferior în ceea ce priveste exercitiul dreptului de a executa ipoteca si poate, cât timp bunul nu a fost vândut, sa continue executarea începuta sau sa porneasca o noua executare.
(2) Acesta poate fi însa tinut sa restituie cheltuielile facute de un creditor de rang inferior daca, fiind notificat cu privire la executarea ipotecii, omite sa invoce prioritatea drepturilor sale într-un termen rezonabil.

Dobândirea lucrului de catre cumparator
Art.2464 – (1) Vânzarea bunului în cadrul procedurii reglementate în prezentul capitol:
a) transfera cumparatorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului;
b) stinge ipoteca în virtutea careia vânzarea a avut loc;
c) stinge toate celelalte ipoteci si privilegii, daca prin lege nu se prevede altfel.
(2) Titlurile sau înscrisurile care constata dreptul de proprietate al constituitorului asupra bunului, contractul de ipoteca, împreuna cu mentiunea stingerii garantiei la arhiva fac dovada dreptului de proprietate al dobânditorului.

Obligatia personala a debitorului
Art.2465 - Debitorul ramâne obligat personal pentru partea din creanta care nu este acoperita de pretul obtinut din vânzare.

Vânzarea bunului care nu apartine debitorului
Art.2466 - (1) Creditorul trebuie sa restituie proprietarului fie lucrul, fie pretul vânzarii, îndata ce a aflat ca debitorul nu este proprietarul bunului ipotecat.
(2) În cazul în care creditorul nu cunoaste aceasta împrejurare pâna la distribuirea pretului, el este exonerat de orice raspundere, daca a restituit debitorului ceea ce ramâne din vânzarea bunului.

Locatiunea bunului dupa vânzare
Art.2467 - (1) Se poate conveni ca, dupa vânzare, constituitorul sa foloseasca bunul în calitate de locatar.
(2) Dreptul constituitorului va fi opozabil oricarui dobânditor al bunului daca a fost înscris la arhiva sau daca a fost cunoscut de acesta pe alta cale.

Distribuirea sumelor realizate
Art.2468 - (1) Dupa deducerea cheltuielilor rezonabile facute de creditor cu preluarea, conservarea, luarea masurilor pentru valorificarea bunului, vânzarea, precum si onorariile platite avocatilor, creditorul distribuie sumele de bani realizate din executare creditorilor privilegiati si ipotecari potrivit ordinii de preferinta, chiar daca acestia ar avea creante afectate de termen suspensiv sau de conditie rezolutorie. Cu privire la aceste sume, creditorul are drepturile si obligatiile unui administrator al bunurilor altuia împuternicit cu administrarea simpla, dispozitiile art.810-814 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Suma ramasa disponibila se preda debitorului în termen de trei zile de la primirea sumelor rezultate din valorificarea bunului. Daca plata nu poate avea loc, suma va fi depusa într-un cont bancar, urmând ca debitorul sa fie înstiintat despre aceasta de catre creditor.
(3) Creditorul va întocmi de îndata un proces-verbal despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare. Acesta se va comunica imediat debitorului, constituitorului si celorlalti creditori privilegiati si ipotecari si se va înscrie la arhiva.
(4) Orice întelegere dintre creditor si debitor prin care se stabileste o alta destinatie a sumelor rezultate din executare se considera nescrisa.

III. Preluarea bunului ipotecat

Preluarea bunului ipotecat
Art.2469 – (1) Creditorul îsi poate însusi bunul ipotecat pentru stingerea creantei daca prin lege nu se prevede altfel, constituitorul consimte la aceasta, iar persoanele prevazute la art.2459 nu se opun.
(2) Consimtamântul constituitorului la preluarea bunului de catre creditor trebuie sa fie exprimat în scris si sa fie ulterior neexecutarii.

Notificarea ofertei de preluare
Art.2470 – Creditorul care doreste sa preia bunul ipotecat pentru stingerea creantei sale va înscrie în arhiva un aviz de preluare si va notifica aceasta oferta persoanelor aratate la art.2459.

Opunerea la preluare
Art.2471 – (1) Opunerea la preluarea bunului facuta de persoanele aratate la art.2459 produce efecte numai daca este comunicata creditorului în termen de 15 zile de la notificare.
(2) Dispozitiile art.2461 se aplica în mod corespunzator.

Efectul preluarii
Art.2472 – (1) Preluarea bunului de catre creditor:
a) stinge creanta ipotecara;
b) transfera creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului;
c) stinge toate ipotecile si privilegiile de rang inferior.
(2) Contractul de ipoteca, împreuna cu notificarea de preluare, tine loc de titlu de proprietate.

§2. Executarea ipotecii asupra titlurilor reprezentative

Ipoteca asupra titlurilor reprezentative
Art.2473 - (1) Când ipoteca are ca obiect titluri reprezentative asupra unor bunuri mobile, inclusiv recipise de depozit si warant-uri, creditorul are dreptul sa vânda bunurile si sa distribuie pretul, potrivit prevederilor prezentei sectiuni.
(2) Cel ce are o ipoteca asupra unor titluri de valoare negociabile are dreptul de a executa ipoteca împotriva girantilor si avalistilor.

§3. Executarea ipotecii asupra creantelor

Ipoteca asupra creantelor
Art.2474 - (1) Ipoteca unei creante confera creditorului, atunci când conditiile pentru a porni executarea silita sunt întrunite, dreptul de a prelua titlul de creanta, de a cere si de a obtine plata sau, la alegerea sa, de a vinde creanta si de a-si însusi pretul, toate acestea în limita sumei garantate.
(2) Cu privire la vânzarea avuta în vedere la alin.(1), dispozitiile privitoare la cesiunea de creanta se aplica în mod corespunzator.

Ipoteca asupra conturilor
Art.2475 – (1) Atunci când ipoteca ce poarta asupra unui cont este perfectata conform dispozitiilor art.2419 alin.(2) lit.a), creditorul poate compensa soldul creditor al contului cu creanta ipotecara.
(2) Atunci când ipoteca ce poarta asupra unui cont este perfectata conform dispozitiilor art.2419 alin.(2) lit.b) sau lit.c), creditorul ipotecar poate ordona bancii eliberarea soldului contului în beneficiul sau.

Conduita creditorului
Art.2476 - În toate cazurile, creditorul trebuie sa actioneze într-o maniera comercial rezonabila.

§4. Preluarea bunului în vederea administrarii

Conditii
Art.2477 – (1) Creditorul ce are o ipoteca asupra bunurilor unei întreprinderi poate prelua bunurile ipotecate în vederea administrarii daca notifica hotarârea sa persoanelor aratate la art.2459 si înscrie la arhiva un aviz de executare, dispozitiile art.2458-2460 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Preluarea bunurilor se face temporar, cel mult pâna la satisfacerea creantei pentru care s-a constituit garantia.

Administratorul
Art.2478 - Poate fi administrator creditorul sau o alta persoana desemnata de creditor sau, dupa caz, de catre instanta.

Obligatiile administratorului
Art.2479 – Creditorul sau cel caruia i-a fost încredintata administrarea bunurilor are calitatea de administrator al bunului altuia însarcinat cu administrarea deplina, dispozitiile art.815-816 aplicându-se în mod corespunzator.

Conservarea drepturilor locatarului
Art.2480 - Preluarea bunului în deplina administrare nu poate aduce atingere drepturilor dobândite anterior de locatar.

Încetarea administrarii
Art.2481 - Administrarea bunului înceteaza în cazul în care creditorul si-a acoperit creanta, inclusiv despagubirile si cheltuielile privind executarea, în cazul în care a facut o notificare prin care alege alta modalitate de executare, precum si în alte cazuri prevazute de lege. Falimentul persoanei împotriva careia se executa garantia nu duce la încetarea administrarii.

Obligatiile creditorului la încetarea administrarii
Art.2482 - (1) La încetarea administrarii, creditorul este obligat sa dea socoteala si, daca nu a optat pentru o alta modalitate de executare, sa restituie bunurile celui împotriva caruia s-a facut executarea.
(2) Creditorul care si-a acoperit astfel creanta, despagubirile si cheltuielile cu executarea, este obligat sa predea persoanei împotriva careia s-a executat garantia si surplusul de bunuri obtinut prin administrare.

§5. Sanctiuni

Încalcarea regulilor privitoare la preluarea bunului

Art.2483 – (1) Creditorul care încalca regulile de preluare a bunului ipotecat raspunde pentru pagubele pricinuite.
(2) El este, de asemenea, obligat sa restituie bunurile si sa plateasca persoanei împotriva careia a pornit urmarirea o treime din valoarea creantei ipotecare.

Încalcarea regulilor privitoare la executarea ipotecii
Art.2484 – (1) Creditorul care încalca regulile stabilite de prezenta sectiune pentru valorificarea bunului ipotecat raspunde pentru prejudiciile cauzate.
(2) Creditorul este, de asemenea, dator sa plateasca persoanei împotriva careia a pornit urmarirea o treime din valoarea creantei ipotecare la momentul vânzarii.
(3) Daca diferenta dintre valoarea bunului ipotecat si pretul realizat prin urmarirea silita este mai mare decât suma aratata la alin.(2), creditorul este obligat sa plateasca aceasta diferenta.
(4) Platind aceste sume, creditorul poate retine pretul vânzarii. El pierde însa partea din creanta ipotecara care a ramas neacoperita dupa urmarirea bunului.

Stabilirea valorii bunului
Art.2485 – (1) Pentru a stabili valoarea bunului în cazul prevazut de art.18122 alin.(3), creditorul si constituitorul vor desemna câte un expert evaluator.
(2) Daca diferenta dintre valorile astfel stabilite este mai mica de o cincime, valoarea bunului se considera a fi media aritmetica a celor doua valori.
(3) Daca diferenta este mai mare de o cincime, evaluatorii vor desemna un al treilea expert. Valoarea bunului se considera a fi media aritmetica a celor mai apropiate doua evaluari.

Încalcarea regulilor privitoare la executarea ipotecii
Art.2486 – Creditorul care încalca regulile stabilite de prezenta sectiune pentru distribuirea pretului raspunde pentru prejudiciile cauzate celorlalti creditori potrivit dreptului comun.

Sectiunea a 3-a
Executarea ipotecilor imobiliare

Discutiunea bunurilor ipotecate
Art.2487 - Creditorul nu poate urmari în acelasi timp vânzarea imobilelor care nu sunt ipotecate decât în cazul când bunurile care îi sunt ipotecate nu sunt suficiente pentru plata creantei sale.

Reguli aplicabile
Art.2488 – Urmarirea silita se face cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura civila.

Capitolul V
Gajul

Sectiunea 1
Constituirea gajului

Obiectul gajului
Art.2489 - Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile.

Constituirea gajului
Art.2490 - (1) Gajul se constituie prin remiterea bunului sau titlului catre creditor sau, dupa caz, prin pastrarea acestuia de catre creditor, cu consimtamântul debitorului, în scopul garantarii creantei.
(2) Gajul asupra titlurilor negociabile se constituie prin traditiunea titlului sau, dupa caz, prin andosarea acestuia.

Publicitatea gajului
Art.2491 - (1) Publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaza fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhiva.
(2) Publicitatea gajului asupra sumelor de bani se realizeaza numai prin detinerea acestora.
(3) Gajul asupra titlurilor reprezentative sau asupra titlurilor negociabile este perfectat prin detinerea sau, dupa caz, prin andosarea titlurilor.

Detinerea bunului de catre creditor
Art.2492 – Detinerea bunului de catre creditorul gajist trebuie sa fie publica si neechivoca. Atunci când fata de terti se creeaza aparenta ca debitorul detine bunul, gajul nu poate fi opus acestora.

Detinerea prin intermediul unui tert
Art.2493 – Creditorul poate, cu acordul debitorului sau, sa exercite detentia prin intermediul unui tert, însa detinerea exercitata de acesta nu asigura opozabilitatea gajului decât din momentul în care a primit înscrisul constatator al gajului.

Conservarea gajului
Art.2494 – (1) Gajul exista numai atâta timp cât creditorul detine bunul gajat.
(2) Cu toate acestea, gajul nu se stinge atunci când:
a) creditorul nu mai detine bunul, fara voia sa, prin fapta altei persoane;
b) creditorul a remis temporar bunul debitorului sau unui tert pentru a-l evalua, repara, transforma sau ameliora;
c) creditorul a remis bunul unui alt creditor al debitorului sau în cadrul unei proceduri de urmarire silita.

Restituirea bunului catre creditor
Art.2495 – Sub rezerva regulilor privitoare la dobândirea proprietatii bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta, creditorul gajist poate sa ceara restituirea bunului de la cel care îl detine, cu exceptia cazului în care bunul a fost preluat de un creditor ipotecar cu rang superior sau preluarea a intervenit în cadrul procedurii de executare silita.

Sectiunea a 2-a
Drepturile si obligatiile creditorului gajist
Drepturile si obligatiile creditorului gajist
Art.2496 - Creditorul gajist are drepturile si obligatiile unui administrator al bunului altuia însarcinat cu administrarea simpla. Dispozitiile art.810-814 se aplica în mod corespunzator.

Fructele bunului gajat
Art.2497 - În lipsa de stipulatie contrara, creditorul preda debitorului fructele naturale si industriale. El imputa fructele civile mai întâi asupra cheltuielilor facute, apoi asupra dobânzilor si, la urma, asupra capitalului.

Rascumpararea titlurilor participative
Art.2498 - În cazul rascumpararii actiunilor sau a altor titluri participative la capitalul social al unei societati comerciale, creditorul este îndreptatit sa impute pretul platit potrivit regulilor prevazute de art.2497.

Pieirea bunului
Art.2499 - Creditorul nu raspunde pentru pieirea bunului atunci când aceasta se datoreaza fortei majore, vechimii ori folosirii normale si autorizate a bunului.

Cheltuieli de conservare
Art.2500 – Debitorul este tinut sa restituie creditorului cheltuielile facute cu conservarea bunului.

Restituirea bunului catre debitor
Art.2501 – (1) Debitorul nu poate cere restituirea bunului decât dupa ce a executat obligatia, cu exceptia cazului în care creditorul foloseste ori conserva bunul în mod abuziv.
(2) Gajul se stinge atunci când creditorul este obligat sa restituie bunul în temeiul unei hotarâri judecatoresti pronuntate în conditiile alin.(1).

Indivizibilitatea gajului
Art.2502 – (1) Gajul poarta asupra tuturor bunurilor grevate pâna la stingerea integrala a obligatiei garantate.
(2) Mostenitorul debitorului, platind partea din datorie care îi revine, nu poate cere partea sa din bunul grevat cât timp obligatia nu este stinsa în întregime.
(3) Mostenitorul creditorului gajist, primind partea din creanta care îi revine, nu poate remite bunul grevat în dauna celorlalti mostenitori care nu au fost platiti.

Aplicarea regulilor privitoare la ipoteca
Art.2503 – Dispozitiile privitoare la publicitatea, prioritatea, executarea si stingerea ipotecilor mobiliare se aplica în mod corespunzator.

Capitolul VI
Dreptul de retentie

Notiune
Art.2504 - Cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa-l retina atât timp cât creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun, ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

Exceptii
Art.2505 – (1) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat daca detinerea bunului provine dintr-o fapta ilicita, este abuziva ori nelegala sau daca bunul nu este susceptibil de urmarire silita.
(2) Dreptul de retentie nu poate fi invocat de catre posesorul de rea-credinta decât în cazurile anume prevazute de lege.

Îndatoririle celui care exercita dreptul de retentie
Art.2506 – Cel care exercita un drept de retentie are drepturile si obligatiile unui administrator al bunului altuia împuternicit cu administrarea simpla, dispozitiile art.810-814 aplicându-se în mod corespunzator.

Opozabilitatea dreptului de retentie
Art.2507 – (1) Dreptul de retentie este opozabil tertilor fara îndeplinirea vreunei formalitati de publicitate.
(2) Cu toate acestea, cel care exercita un drept de retentie nu se poate opune urmaririi silite pornite de un alt creditor, însa are dreptul de a participa la distribuirea pretului bunului, în conditiile legii.

Stingerea dreptului de retentie
Art.2508 – (1) Dreptul de retentie înceteaza daca cel interesat consemneaza suma pretinsa sau ofera retentorului o garantie suficienta.
(2) Deposedarea involuntara de bun nu stinge dreptul de retentie. Cel care exercita acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescriptiei extinctive actiunii principale si dobândirii bunurilor mobile de catre posesorul de buna-credinta.