Noul Cod civil al Romaniei - proiect - 2009 - Cartea V

Prima pagina
Stiri
Drept Comunitar
Spatiul Schengen
Fonduri Europene
Moneda Euro
Impactul Aderarii
Procesul de Aderare
Burse in Europa
Joburi in Europa
Legaturi
Newsletter
Publicitate
Ajutor
Contact

DOSARE

ARHIVA STIRI


Legaturi pe site

Istoric UE

Institutii

Organe

Bibliografie

Fondurile structurale

Tratatele Europene

Reclamatii, petitii si plangeri catre Uniunea Europeana

Tratatul de Aderare

Constitutia Europeana

Tratatele Europene



Legaturi pe net

Uniunea Europeana

PARIURI SPORTIVE ONLINE

REZULTATE LIVE SCORURI

Guvernul Roman


Ministerul Afacerilor Externe

Institutul European

Titlul VI
Transmisiunea si transformarea obligatiilor

Capitolul I
Cesiunea de creanta

Sectiunea 1
Cesiunea de creanta în general

Notiune Art.1577 – (1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta împotriva unui tert.
(2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica:
a) transferului creantelor în cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal;
b) transferului instrumentelor financiare, titlurilor reprezentative ori titlurilor de valoare, cu exceptia dispozitiilor sectiunii a 2-a din prezentul capitol.

Felurile cesiunii
Art.1578 – (1) Cesiunea de creanta poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(2) Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza în mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie.
(3) Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza în mod corespunzator cu cele din materia contractului de vânzare-cumparare sau, dupa caz, cu cele care reglementeaza orice alta operatiune juridica în cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constând în transmiterea unei creante.

Transferul drepturilor
Art.1579 – (1) Cesiunea de creanta transfera cesionarului:
a) toate drepturile pe care cedentul le are în legatura cu creanta cedate;
b) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate;
(2) Cu toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul constituitorului, posesia bunului luat în gaj. În cazul în care constituitorul se opune, bunul gajat ramâne în custodia cedentului.

Creante care nu pot fi cedate Art.1580 – (1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de lege.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie decât plata unei sume de bani poate fi cedata numai daca cesiunea nu face ca obligatia sa fie, în mod substantial, mai oneroasa.

Clauza de inalienabilitate Art.1581 – (1) Cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului cu debitorul nu produce efecte în privinta debitorului decât daca:
a) debitorul a consimtit la cesiune;
b) interdictia nu este expres mentionata în înscrisul constatator al creantei, iar cesionarul nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca existenta interdictiei la momentul cesiunii;
c) cesiunea priveste o creanta ce are ca obiect o suma de bani.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu limiteaza raspunderea cedentului fata de debitor pentru încalcarea interdictiei de a ceda creanta.

Cesiunea partiala
Art.1582 – (1) Creanta privitoare la o suma de bani poate fi cedata în parte.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie nu poate fi cedata în parte decât daca obligatia este divizibila, iar cesiunea nu face ca aceasta sa devina, în mod substantial, mai oneroasa pentru debitor.

Creante viitoare Art.1583 – (1) În caz de cesiune a unei creante viitoare, actul trebuie sa cuprinda elementele care permit identificarea creantei cedate.
(2) Creanta se considera transferata din momentul încheierii contractului de cesiune.

Forma cesiunii Art.1584 – (1) Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului.
(2) Consimtamântul debitorului nu este cerut decât atunci când, dupa împrejurari, creanta este legata în mod esential de persoana creditorului.

Ce se intampla in UE in noiembrie 2002 ? Click aici

Predarea înscrisului constatator al creantei
Art.1585 – (1) Cedentul este obligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei aflat în posesia sa, precum si orice alte înscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.
(2) În caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizata a înscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura partilor, pe înscrisul original. Daca cesionarul dobândeste si restul creantei, devin aplicabile dispozitiile alin.(1).

Efectele cesiunii înainte de notificare
Art.1586 – (1) Cesiunea de creanta produce efecte între cedent si cesionar, iar acesta poate pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor, chiar daca cesiunea nu a fost facuta opozabila debitorului.
(2) Cesionarul poate, în aceleasi împrejurari, sa faca acte de conservare cu privire la dreptul cedat.

Dobânzile nepercepute Art.1587 – Daca nu s-a convenit altfel, dobânzile si orice alte venituri aferente creantei, devenite scadente, dar nepercepute înca de cedent, revin cesionarului, cu începere de la data cesiunii.

Costuri suplimentare
Art.1588 – Debitorul are dreptul sa fie despagubit de cedent si de cesionar pentru orice cheltuieli suplimentare cauzate de cesiune.
Comunicarea si acceptarea cesiunii
Art.1589 – (1) Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul în care:
a) accepta cesiunea printr-un înscris cu data certa;
b) primeste o comunicare scrisa a cesiunii care arata identitatea cesionarului, identifica în mod rezonabil creanta cedata si, în cazul unei cesiuni partiale, indica întinderea cesiunii si solicita debitorului sa plateasca cesionarului.
(2) Înainte de acceptare sau de primire a comunicarii, debitorul nu se poate libera decât platind cedentului.
(3) Atunci când comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul poate cere acestuia sa-i prezinte dovada scrisa a cesiunii.
(4) Pâna la primire unei asemenea dovezi, debitorul poate sa suspende plata.
(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata debitorului.

Opozabilitatea cesiunii unei universalitati de creante
Art.1590 – Cesiunea unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabila tertilor decât prin înscrierea cesiunii în arhiva. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabila debitorilor decât din momentul comunicarii ei.

Comunicarea odata cu cererea de chemare în judecata
Art.1591 – Atunci când cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata împotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata daca plateste pâna la primul termen, afara de cazul în care, la momentul comunicarii cesiunii, debitorul se afla deja în întârziere.

Opozabilitatea cesiunii fata de fideiusor
Art.1592 – Cesiunea nu este opozabila fideiusorului decât daca formalitatile prevazute pentru opozabilitatea cesiunii fata de debitor au fost îndeplinite si în privinta fideiusorului însusi.

Efectele cesiunii între cesionar si debitorul cedat
Art.1593 – (1) Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Astfel, el poate sa opuna plata facuta cedentului înainte ca cesiunea sa îi fi devenit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita înainte de acel moment.
(2) Debitorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el însusi ori fideiusorul sau a facut-o cu buna-credinta unui creditor aparent, chiar daca au fost îndeplinite formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea debitorului si tertilor.
(3) În cazul în care cesiunea i-a devenit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca în raporturile cu cedentul.

Cesiuni succesive
Art.1594 – (1) Atunci când cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesivi, debitorul se libereaza platind în temeiul cesiunii care i-a fost comunicata mai întâi sau pe care a acceptat-o mai întâi printr-un înscris cu data certa.
(2) În raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a înscris mai întâi cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor.

Efectele cesiunii partiale între cesionarii creantei
Art.1595 – În cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu valoarea creantei fiecaruia dintre ei. Aceasta regula se aplica în mod corespunzator cesionarilor care dobândesc împreuna aceeasi creanta.

Obligatia de garantie
Art.1596 – (1) Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fata de cesionar.
(2) Astfel, cedentul garanteaza existenta creantei în raport cu data cesiunii, fara a raspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Daca cedentul s-a obligat expres sa garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat se prezuma, în lipsa unei stipulatii contrare, ca s-a avut în vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii.
(3) Raspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se întinde pâna la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga cheltuielile suportate de cesionar în legatura cu cesiunea.
(4) De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, în mod corespunzator dispozitiile legale privind raspunderea vânzatorului de rea-credinta pentru viciile ascunse ale bunului vândut.
(5) În lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaza nici macar existenta creantei la data cesiunii.

Raspunderea cedentului pentru evictiune
Art.1597 – (1) În toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin fapta sa proprie, singura ori asociata cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobândeste creanta în patrimoniul sau ori nu poate sa o faca opozabila tertilor.
(2) Într-un asemenea caz, întinderea raspunderii cedentului se determina potrivit dispozitiilor art.1596 alin.(4).

Sectiunea a 2-a
Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtator

Notiune si feluri
Art.1598 – (1) Creantele încorporate în titluri nominative, la ordin ori la purtator sunt titluri de valoare care nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al partilor.
(2) Regimul titlurilor aratate la alin.(1), precum si al altor titluri de valoare se stabileste prin lege speciala.

Modalitati de transmitere
Art.1599 – (1) În cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atât pe înscrisul respectiv, cât si în registrul tinut pentru evidenta acestora.
(2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin, este necesar girul, efectuat potrivit dispozitiilor aplicabile în materia cambiilor.
(3) Creanta încorporata într-un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a titlului. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Mijloace de aparare
Art.1600 – (1) Debitorul nu poate opune detinatorului titlului alte exceptii decât cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neîndoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot fi invocate personal împotriva detinatorului.
(2) Cu toate acestea, detinatorul care a dobândit titlul în frauda debitorului nu se poate prevala de dispozitiile alin.(1).

Plata creantei
Art.1601 – Debitorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel titlu oricarui detinator care îi remite titlul, cu exceptia cazului în care i s-a comunicat o hotarâre judecatoreasca prin care este obligat sa refuze plata.

Punerea în circulatie fara voia emitentului
Art.1602 – Debitorul care a emis titlul la purtator ramâne tinut fata de orice detinator de buna-credinta, chiar daca demonstreaza ca titlul a fost pus în circulatie împotriva vointei sale.

Actiunea detinatorului deposedat în mod nelegitim
Art.1603 – Cel care a fost deposedat în mod nelegitim de un titlu la purtator nu poate împiedica pe debitor sa plateasca creanta celui care îi prezinta titlul decât prin comunicarea unei hotarâri judecatoresti. În acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala.

Capitolul II
Subrogatia

Felurile subrogatiei
Art.1604 – (1) Oricine plateste în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, fara a putea însa dobândi mai multe drepturi decât acesta.
(2) Subrogatia poate fi conventionala sau legala.
(3) Subrogatia conventionala poate fi consimtita de debitor sau de creditor. Ea trebuie sa fie expresa si, pentru a fi opusa tertilor, trebuie constatata prin înscris.

Subrogatia consimtita de creditor
Art.1605 – (1) Subrogatia este consimtita de creditor atunci când, primind plata de la un tert, îi transmite acestuia, la momentul platii, toate drepturile pe care le avea împotriva debitorului.
(2) Subrogatia opereaza fara consimtamântul debitorului. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Subrogatia consimtita de debitor
Art.1606 – (1) Subrogatia este consimtita de debitor atunci când acesta se împrumuta spre a-si plati datoria si, pe aceasta cale, transmite împrumutatorului drepturile creditorului fata de care avea datoria respectiva.
(2) Subrogatia este valabila numai daca actul de împrumut si chitanta de plata a datoriei au data certa, în actul de împrumut se declara ca suma a fost împrumutata spre a se plati datoria, iar în chitanta se mentioneaza ca plata a fost facuta cu banii împrumutati de noul creditor.
(3) Subrogatia consimtita de debitor are loc fara consimtamântul creditorului initial, în lipsa de stipulatie contrara.

Subrogatia legala
Art.1607 – În afara de alte cazuri prevazute de lege, subrogatia se produce de drept:
a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plateste unui creditor care are un drept de preferinta, potrivit legii;
b) în folosul dobânditorului unui bun care îl plateste pe titularul creantei însotite de o garantie asupra bunului respectiv;
c) în folosul celui care, fiind obligat împreuna cu altii sau pentru altii, are interes sa stinga datoria;
d) în folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile succesiunii;
e) în alte cazuri stabilite de lege.
Efectele subrogatiei
Art.1608 – (1) Subrogatia îsi produce efectele din momentul platii pe care tertul o face în folosul creditorului.
(2) Subrogatia produce efecte împotriva debitorului principal si a celor care au garantat obligatia. Acestia pot opune noului creditor mijloacele de aparare pe care le aveau împotriva creditorului initial.

Subrogatia partiala
Art.1609 – (1) În caz de subrogatie partiala, creditorul initial, titular al unei garantii, poate exercita drepturile sale pentru partea neplatita din creanta cu preferinta fata de noul creditor.
(2) Cu toate acestea, în cazul în care creditorul initial s-a obligat fata de noul creditor sa garanteze suma pentru care a operat subrogatia, cel din urma este preferat.

Capitolul III
Preluarea datoriei

Sectiunea 1
Dispozitii generale

Conditii
Art.1610 – Obligatia de a plati o suma de bani ori de a executa o alta prestatie poate fi transmisa de debitor unei alte persoane:
a) fie printr-un contract încheiat între debitorul initial si noul debitor, sub rezerva dispozitiilor art.1616;
b) fie printr-un contract încheiat între creditor si noul debitor, prin care acesta din urma îsi asuma obligatia.

Efecte Art.1611 - Prin încheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor îl înlocuieste pe cel vechi, care, daca nu s-a stipulat altfel si sub rezerva art.1616, este liberat.

Insolvabilitatea noului debitor
Art.1612 – Debitorul initial nu este liberat prin preluarea datoriei, daca se dovedeste ca noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consimtit la preluare, fara a cunoaste aceasta împrejurare.

Accesoriile creantei
Art.1613 – (1) Creditorul se poate prevala în contra noului debitor de toate drepturile pe care le are în legatura cu creanta preluata.
(2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existentei garantiilor creantei, afara de cazul când acestea nu pot fi despartite de persoana debitorului.
(3) Cu toate acestea, obligatia fideiusorului sau a tertului care a constituit o garantie pentru realizarea creantei se va stinge daca aceste persoane nu si-au dat acordul la preluare.

Mijloacele de aparare
Art.1614 – (1) Daca din contract nu rezulta altfel, noul debitor poate opune creditorului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut opune debitorul initial, în afara de compensatie sau orice alta exceptie personala a acestuia din urma.
(2) Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aparare întemeiate pe raportul juridic dintre el si debitorul initial, chiar daca acest raport a fost motivul determinant al preluarii.

Ineficacitatea preluarii datoriei
Art.1615 – (1) Când contractul de preluare este desfiintat, obligatia debitorului initial renaste, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobândite de tertii de buna-credinta.
(2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, afara numai daca acesta din urma dovedeste ca nu poarta raspunderea desfiintarii contractului si a prejudiciilor suferite de creditor.

Sectiunea a 2-a
Preluarea datoriei prin contract încheiat cu debitorul

Acordul creditorului
Art.1616 – Preluarea datoriei convenita cu debitorul îsi va produce efectele numai daca creditorul îsi da acordul.

Comunicarea preluarii
Art.1617 – (1) Oricare dintre contractanti poate comunica creditorului contractul de preluare, cerându-i sa îsi dea acordul.
(2) Creditorul nu îsi poate da acordul cât timp nu a primit comunicarea.
(3) Cât timp creditorul nu si-a dat acordul, contractantii pot modifica sau denunta contractul.

Termenul de acceptare
Art.1618 – (1) Contractantul care comunica preluarea creditorului îi poate stabili un termen rezonabil pentru raspuns.
(2) Daca amândoi contractantii au comunicat creditorului preluarea, stabilind termene diferite, raspunsul urmeaza sa fie dat în termenul care se împlineste cel dintâi.
(3) Preluarea este considerata refuzata daca creditorul nu a raspuns în termen.

Obligatiile tertului
Art.1619 – (1) Cât timp creditorul nu si-a dat acordul sau daca a refuzat preluarea, cel care a preluat datoria este obligat sa libereze pe debitor, executând la timp obligatia.
(2) Creditorul nu dobândeste un drept propriu împotriva celui obligat sa libereze pe debitor, cu exceptia cazului în care se face dovada ca partile contractante au voit altfel.

Capitolul IV
Novatia

Notiune si feluri
Art.1620 – (1) Novatia are loc atunci când debitorul contracteaza fata de creditor o obligatie noua, care înlocuieste si stinge obligatia initiala.
(2) De asemenea, novatia se produce atunci când un debitor nou îl înlocuieste pe cel initial, care este liberat de creditor, stingându-se astfel obligatia initiala. În acest caz, novatia poate opera fara consimtamântul debitorului initial.
(3) Novatia are loc si atunci când, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este substituit celui initial, fata de care debitorul este liberat, stingându-se astfel obligatia veche.

Proba novatiei
Art.1621 – Novatia nu se prezuma. Intentia de a nova trebuie sa fie neîndoielnica.

Garantiile creantei novate
Art.1622 – (1) Ipotecile care garanteaza creanta initiala nu vor însoti noua creanta decât daca aceasta s-a prevazut în mod expres.
(2) În cazul novatiei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de creanta initiala nu se stramuta asupra bunurilor noului debitor si nici nu subzista asupra bunurilor debitorului initial fara consimtamântul acestuia din urma. Ele se pot stramuta asupra bunurilor pe care noul debitor le dobândeste de la debitorul initial, daca noul debitor consimte la aceasta.
(3) Atunci când novatia opereaza între creditor si unul dintre debitorii solidari, ipotecile legate de vechea creanta nu pot fi transferate decât asupra bunurilor codebitorului care contracteaza noua datorie.

Mijloacele de aparare
Art.1623 – Atunci când novatia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de aparare pe care le avea împotriva debitorului initial si nici cele pe care acesta din urma le avea împotriva creditorului, cu exceptia situatiei în care, în acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea actului din care s-a nascut obligatia initiala.

Efectele novatiei asupra debitorilor solidari si fideiusorilor
Art.1624 – (1) Novatia care opereaza între creditor si unul dintre debitorii solidari îi libereaza pe ceilalti codebitori cu privire la creditor. Novatia care opereaza cu privire la debitorul principal îi libereaza pe fideiusori.
(2) Cu toate acestea, atunci când creditorul a cerut acordul codebitorilor sau, dupa caz, al fideiusorilor ca acestia sa fie tinuti de noua obligatie, creanta initiala subzista în cazul în care debitorii sau fideiusorii nu-si exprima acordul.

Efectele novatiei asupra creditorilor solidari
Art.1625 – Novatia consimtita de un creditor solidar nu este opozabila celorlalti creditori decât pentru partea din creanta ce revine acelui creditor.