|
Titlul
VIII
Restituirea prestatiilor
Capitolul
1
Dispozitii generale
Cauzele
restituirii
Art.1646 – (1) Restituirea prestatiilor are loc ori de câte
ori cineva este tinut, în virtutea legii, sa înapoieze bunurile
primite fara drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic
desfiintat ulterior cu efect retroactiv ori ale carui obligatii au devenit
imposibil de executat din cauza unui eveniment de forta majora, a unui
caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.
(2) Ceea ce a fost prestat în temeiul unei cauze viitoare, care
nu s-a înfaptuit, este de asemenea supus restituirii, afara numai
daca cel care a prestat a facut-o stiind ca înfaptuirea cauzei este
cu neputinta sau, dupa caz, a împiedicat cu stiinta realizarea ei.
Persoana
îndreptatita la restituire
Art.1647 – Dreptul de restituire apartine celui care a efectuat
prestatia supusa restituirii sau, dupa caz, unei alte persoane îndreptatite,
potrivit legii.
Formele
restituirii
Art.1648 – Restituirea se face în natura sau prin echivalent.
(2) Restituirea prestatiilor are loc chiar daca, potrivit legii, nu sunt
datorate daune-interese suplimentare.
Restituirea
pentru cauza ilicita Art.1649 – Prestatia primita sau executata
în temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramâne întotdeauna
supusa restituirii.
Capitolul II
Modalitatile de restituire
Restituirea
în natura
Art.1650 – Restituirea prestatiilor se face în natura, prin
înapoierea bunului primit.
Restituirea
prin echivalent
Art.1651 – (1) Daca restituirea nu poate avea loc în natura
din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios, ori aceasta priveste
prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.
(2) În cazurile prevazute la alin.(1), valoarea prestatiilor se
apreciaza la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie
sa restituie.
Obligatiile
debitorului de buna-credinta
Art.1652 – (1) Daca bunul a pierit în întregime sau
a fost înstrainat, iar cel obligat la restituire este de buna-credinta
ori a primit bunul în temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv,
fara culpa sa, acesta trebuie sa restituie cea mai mica dintre valorile
pe care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa caz, a înstrainarii.
(2) Cel obligat la restituire este liberat daca bunul piere fara culpa
sa. În acest caz, el este tinut sa cedeze creditorului indemnizatiile
de asigurare primite sau, dupa caz, dreptul de a primi aceste indemnizatii.
(3) Debitorul restituirii nu este obligat sa achite contravaloarea folosintei
bunului decât atunci când aceasta folosinta era obiectul principal
al prestatiei ori când, prin natura sa, bunul era susceptibil de
deteriorare rapida.
Obligatiile
debitorului de rea-credinta
Art.1653 – (1) Daca cel obligat la restituire a distrus ori a înstrainat
cu rea-credinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat cu efect
retroactiv din culpa sa, el este tinut sa restituie cea mai mare dintre
valorile pe care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa
caz, a înstrainarii.
(2) Debitorul restituirii este tinut sa achite contravaloarea bunului
care a pierit fara culpa sa, daca nu dovedeste ca bunul ar fi pierit si
daca s-ar fi aflat în posesia creditorului restituirii.
(3) Debitorul restituirii este, de asemenea, obligat sa achite creditorului
contravaloarea folosintei bunului.
Ce se intampla in UE in
noiembrie 2002 ? Click
aici |
Pieirea
partiala
Art.1654 – (1) Daca bunul ce face obiectul restituirii a suferit
o pierdere partiala, cum este o deteriorare sau o alta scadere de valoare,
cel obligat la restituire este tinut sa-l despagubeasca pe creditor, cu
exceptia cazului în care pierderea rezulta din folosinta normala
a bunului.
(2) Atunci când cauza restituirii este imputabila creditorului,
bunul ce face obiectul restituirii trebuie înapoiat în starea
în care se gaseste la momentul introducerii actiunii, fara despagubiri,
afara de cazul când aceasta stare este cauzata din culpa debitorului
restituirii.
Cheltuielile
privitoare la bun
Art.1655 – Dreptul la rambursarea cheltuielilor facute cu bunul
ce face obiectul restituirii este supus regulilor prevazute în materia
accesiunii pentru posesorul de buna-credinta sau, daca cel obligat la
restituire este de rea-credinta ori cauza restituirii îi este imputabila,
regulilor prevazute în materia accesiunii pentru posesorul de rea-credinta.
Restituirea
fructelor
Art.1656 – (1) Daca a fost de buna-credinta, cel obligat la restituire
pastreaza fructele produse de bunul supus restituirii si suporta cheltuielile
facute cu producerea lor.
(2) Atunci când cel obligat la restituire a fost de rea-credinta
ori când cauza restituirii îi este imputabila, el este tinut,
dupa compensarea cheltuielilor facute pentru producerea lor, sa restituie
fructele pe care le-a dobândit sau putea sa le dobândeasca.
Cheltuielile
restituirii
Art.1657 – (1) Cheltuielile restituirii sunt suportate de parti
proportional cu valoarea prestatiilor care se restituie.
(2) Cheltuielile restituirii se suporta integral de cel care este de rea-credinta
ori din a carui culpa contractul a fost desfiintat.
Restituirea
prestatiilor de catre incapabili
Art.1658 – (1) Persoana care nu are capacitate de exercitiu deplina
nu este tinuta la restituirea prestatiilor decât în limita
îmbogatirii sale, apreciata la data cererii de restituire. Sarcina
probei acestei îmbogatiri incumba celui care solicita restituirea.
(2) Ea poate fi tinuta la restituirea integrala atunci când, cu
intentie sau din culpa grava, a facut ca restituirea sa fie imposibila.
Capitolul
III
Efectele restituirii fata de terti
Actele de înstrainare
Art.1659 – (1) Daca bunul supus restituirii a fost înstrainat,
actiunea în restituire poate fi exercitata si împotriva tertului
dobânditor, sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului
dobândirii cu buna-credinta a bunurilor mobile ori, dupa caz, a
aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune.
(2) Daca asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi
reale, dispozitiile alin.(1) se aplica în mod corespunzator
Alte
acte juridice
Art.1660 – În afara actelor de dispozitie aratate la art.1659
toate celelalte acte juridice facute în favoarea unui tert de buna-credinta
sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire,
cu exceptia contractelor cu executare succesiva, care, sub conditia respectarii
formalitatilor de publicitate prevazute de lege, vor continua sa produca
efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data
desfiintarii titlului constituitorului.
|