 |
||
Legaturi pe site |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
Legaturi
pe net |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
Cartea
a VII-a
Dispozitii de drept international privat
Titlul
I
Dispozitii generale
Obiectul reglementarii
Art.2566
- (1) Prezenta carte cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile
unui raport de drept international privat.
(2) În întelesul prezentei carti, raporturile de drept international
privat sunt raporturile civile, comerciale, precum si alte raporturi de
drept privat cu element de extraneitate.
(3) Dispozitiile prezentei carti sunt aplicabile în masura în
care conventiile internationale la care România este parte, dreptul
Uniunii Europene sau dispozitiile din legile speciale nu stabilesc o alta
reglementare.
Calificarea
Art.2567 - (1) Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea
ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic,
se ia în considerare calificarea juridica stabilita de legea româna.
(2) În caz de retrimitere, calificarea se face dupa legea straina
care a retrimis la legea româna.
(3) Natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potrivit
legii locului unde acestea se afla sau sunt situate.
(4) Daca legea româna nu cunoaste o institutie juridica straina
sau o cunoaste sub o alta denumire ori cu un alt continut, se poate lua
în considerare calificarea juridica facuta de legea straina.
(5) Cu toate acestea, când partile au determinat ele însele
întelesul notiunilor dintr-un act juridic, calificarea acestor notiuni
se face dupa vointa partilor.
Retrimiterea
Art.2568 - (1) Legea straina cuprinde dispozitiile de drept material,
inclusiv normele conflictuale.
(2) Daca legea straina retrimite la dreptul român sau la dreptul
altui stat, se aplica legea româna, daca nu se prevede în
mod expres altfel.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin.(1), legea straina nu cuprinde
si normele ei conflictuale în cazul în care partile au ales
legea straina aplicabila, în cazul legii straine aplicabile formei
actelor juridice si obligatiilor extracontactuale, precum si în
alte cazuri speciale prevazute de conventiile internationale la care România
este parte, de dreptul Uniunii Europene sau de lege.
Coexistenta
sistemelor legislative într-un stat
Art.2569 - Daca legea straina apartine unui stat în care coexista
mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determina dispozitiile
legale aplicabile, iar, în lipsa, se aplica sistemul legislativ
din cadrul acelui stat care prezinta cele mai strânse legaturi cu
raportul juridic.
Reciprocitatea
Art.2570 - (1) Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii.
(2) Dispozitiile speciale prin care se cere conditia reciprocitatii în
anumite materii ramân aplicabile. Îndeplinirea conditiei reciprocitatii
de fapt este prezumata pâna la dovada contrara care se stabileste
de Ministerul Justitiei, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Ce se intampla in UE in
octombrie 2002 ? Click
aici |
Continutul
legii straine
Art.2571 - (1) Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca
prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin
avizul unui expert sau printr-un un alt mod adecvat.
(2) Partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada
continutului ei.
(3) În cazul imposibilitatii de a stabili, într-un termen
rezonabil, continutul legii straine se aplica legea româna.
Interpretarea
si aplicarea legii straine
Art.2572 - Legea straina se interpreteaza si se aplica potrivit regulilor
de interpretare si aplicare existente în sistemul de drept caruia
îi apartine.
Înlaturarea
aplicarii legii straine
Art.2573 - (1) Aplicarea legii straine se înlatura daca încalca
ordinea publica de drept international privat român sau ori daca
aceasta aplicare a devenit competenta prin frauda. În cazul înlaturarii
aplicarii legii straine, se aplica legea româna.
(2) Aplicarea legii straine încalca ordinea publica de drept international
privat român în masura în care ar conduce la un rezultat
incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului român ori
ale dreptului comunitar si cu drepturile fundamentale ale omului.
Înlaturarea
exceptionala a legii aplicabile
Art.2574 - (1) În mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit
prezentei carti poate fi înlaturata daca, datorita circumstantelor
cauzei, raportul juridic are o legatura foarte îndepartata cu aceasta
lege. În acest caz, se aplica legea cu care raportul juridic prezinta
cele mai strânse legaturi.
(2) Dispozitiile alin.(1) nu sunt aplicabile în cazul legilor privind
starea civila sau capacitatea persoanei, precum si atunci când partile
au ales legea aplicabila.
Normele
de aplicatie imediata
Art.2575 - (1) Dispozitiile imperative prevazute de legea româna
pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate, se
aplica în mod prioritar. În acest caz, nu sunt incidente prevederile
prezentei carti privind determinarea legii aplicabile.
(2) Pot fi aplicate direct si dispozitiile imperative prevazute de legea
altui stat pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate,
daca raportul juridic prezinta strânse legaturi cu legea acelui
stat, iar interesele legitime ale partilor o impun. În acest caz,
vor fi avute în vedere obiectul si scopul acestor dispozitii, precum
si consecintele care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor.
Recunoasterea
drepturilor câstigate
Art.2576 - Drepturile câstigate în tara straina sunt respectate
în România, cu exceptia cazului în care sunt contrare
ordinii publice în dreptul international privat român.
Legea
nationala
Art.2577 - (1) Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o
are persoana fizica sau, dupa caz, legea statului a carui nationalitate
o are persoana juridica.
(2) Daca o persoana are mai multe cetatenii sau nu are nici o cetatenie,
trimiterea la legea nationala este înteleasa ca fiind facuta la
legea statului unde are resedinta obisnuita.
(3) Prevederile alin.(2) sunt aplicabile si în cazul refugiatilor,
potrivit dispozitiilor speciale si conventiilor internationale la care
România este parte.
Determinarea si proba cetateniei Art.2578 - Determinarea si proba cetateniei se fac în conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.
Determinarea
si proba resedintei obisnuite
Art.2579 - (1) În sensul prezentei carti, resedinta obisnuita este
în statul în care persoana îsi are locuinta sau asezarea
principala, chiar daca nu a îndeplinit formalitatile legale de înregistrare.
Pentru determinarea locuintei sau asezarii principale vor fi avute în
vedere acele circumstante personale si profesionale care indica legaturi
durabile cu acest stat sau intentia de a stabili asemenea legaturi.
(2) Dovada resedintei obisnuite se poate face cu orice mijloace de proba.
Nationalitatea
persoanei juridice
Art.2580 - (1) Persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui
teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social.
(2) Daca exista sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica
nationalitatea persoanei juridice este sediul real.
(3) Prin sediu real se întelege locul unde se afla centrul principal
de conducere si de gestiune a activitatii statutare, chiar daca hotarârile
organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de actionari
sau asociati din alte state.
(4) Cu toate acestea, daca dreptul strain astfel determinat retrimite
la dreptul statului în conformitate cu care a fost constituita persoana
juridica, este aplicabil dreptul acestui din urma stat.
 |
 |
||||
Codul civil adnotat vol.II - Georgean Nicolae, Hamangiu Constantin - Editura C.H. Beck
Codul civil si legile conexe. Editia 2008 - Cercel Sevastian - Editura C.H. Beck
Coduri adnotate - Codul civil. Volumul I (art. 1-643) - Terzea Viorel - Editura C.H. Beck
Contracte civile - Titus Prescure, Andreea Ciurea - Editura Hamangiu
Contracte civile - Codrin Macovei - Editura Hamangiu
Dictionar de drept civil de la A la Z - Mircea N. Costin, Calin M. Costin - Editura Hamangiu
