TITLUL
I
PRINCIPIILE SI LIMITELE APLICARII LEGII PROCESUAL PENALE
Art.1.
Normele de procedura penala si scopul acestora
(1) Normele de procedura penala reglemenateaza desfasurarea procesului
penal si a altor proceduri judiciare în legatura cu o cauza penala.
(2) Normele de procedura penala urmaresc asigurarea exercitarii eficiente
a atributiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor partilor
si a celorlalti participanti în procesul penal astfel încât
sa fie respectate prevederile Constitutiei, ale tratatelor constitutive
ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementari comunitare, precum si
ale pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului,
la care România este parte.
Art.2. Separarea functiilor judiciare
(1) În procesul penal se exercita urmatoarele functii judiciare:
a) functia de urmarire penala;
b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale
ale persoanei în faza de urmarire penala;
c) functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii în
judecata;
d) functia de judecata.
(2) Functiile judiciare se exercita din oficiu, afara de cazul când,
prin lege se dispune altfel.
(3) În desfasurarea procesului penal exercitarea unei functii judiciare
este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare
(4) În exercitarea functiei de urmarire penala, procurorul si organele
de cercetare ale politiei judiciare strâng probele necesare pentru
a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere în judecata.
(5) Asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale, care restrâng
drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, dispune judecatorul
desemnat cu atributii în acest sens, cu exceptia cazurilor prevazute
de lege.
(6) Asupra legalitatii actului de trimitere în judecata, a probelor
pe care se bazeaza acesta, precum si a legalitatii solutiilor de netrimitere
în judecata se pronunta judecatorul de camera preliminara, în
conditiile legii .
(7) Judecata se realizeaza de catre instanta, în complete legal
constituite.
Art.3. Prezumtia de nevinovatie
(1) Oricare persoana acuzata de savârsirea unei infractiuni este
prezumata nevinovata pâna la stabilirea vinovatiei sale printr o
hotarâre penala definitiva.
(2) Dupa administrarea întregului probatoriu, orice îndoiala
în formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza în
favoarea suspectului sau inculpatului.
Art.4. Aflarea adevarului
(1) Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea
adevarului cu privire la faptele si împrejurarile cauzei, precum
si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului .
(2) Organele de urmarire penala au obligatia de a strânge si de
a administra probe atât în favoarea, cât si în
defavoarea suspectului sau inculpatului.
Art.5. Ne bis in idem
Nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savârsirea
unei infractiuni atunci când fata de acea persoana s-a pronuntat
anterior o hotarâre penala definitiva cu privire la aceeasi fapta,
chiar si sub alta încadrare juridica.
Art.6. Obligativitatea punerii în miscare si exercitarii actiunii
penale
(1) Procurorul este obligat sa puna în miscare si sa exercite actiunea
penala din oficiu atunci când exista probe din care rezulta motive
întemeiate cu privire la savârsirea unei infractiuni.
(2) În cazurile si în conditiile prevazute expres de lege,
procurorul poate renunta la exercitarea actiunii penale daca, în
raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exista un interes public
în realizarea obiectului acesteia .
(3) În cazurile prevazute expres de lege, procurorul pune în
miscare si exercita actiunea penala dupa introducerea plângerii
prealabile a persoanei vatamate sau dupa obtinerea autorizarii ori sesizarii
organului competent, sau îndeplinirea unei alte conditii prevazuta
de lege.
Art.7. Caracterul echitabil si termenul
rezonabil al procesului penal
Organele
judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu
respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor
procesuali astfel încât sa fie constatate la timp si în
mod complet faptele care constituie infractiuni, nici o persoana nevinovata
sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savârsit
o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, într-un termen rezonabil
Art.8. Dreptul la libertate si siguranta
(1) În cursul procesului penal este garantat dreptul oricarei persoane
la libertate si siguranta.
(2) Orice masura privativa sau restrictiva de libertate se dispune în
mod exceptional si doar în cazurile si în conditiile prevazute
de lege.
(3) Orice persoana arestata are dreptul de a fi informata în cel
mai scurt timp, si într-o limba pe care o întelege, asupra
motivelor arestarii sale si are dreptul de a formula contestatie împotriva
dispunerii masurii.
(4) Atunci când se constata ca o masura privativa sau restrictiva
de libertate a fost dispusa în mod nelegal, organele judiciare competente
au obligatia de a dispune revocarea masurii si, dupa caz, punerea în
libertate a celui retinut sau arestat.
(5) Orice persoana fata de care s-a dispus în mod nelegal, în
cursul procesului penal, o masura privativa de libertate, are dreptul
la repararea pagubei suferite, în conditiile prevazute de lege.
Art.9. Dreptul la aparare
(1) Partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a se apara
ei însisi sau de a fi asistati de avocat.
(2) Partile, subiectii procesuali principali si avocatul au dreptul sa
beneficieze de timpul si înlesnirile necesare pregatirii apararii.
(3) Suspectul are dreptul de a fi informat, înainte de a fi ascultat,
despre fapta pentru care este cercetat si încadrarea juridica a
acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat în cel mai scurt
timp, despre fapta pentru care s-a pus în miscare actiunea penala
împotriva lui si încadrarea juridica a acesteia.
(4) Înainte de a fi ascultati, suspectului si inculpatului trebuie
sa li se puna în vedere ca au dreptul de a nu face nicio declaratie.
(5) Organele judiciare au obligatia de a asigura exercitarea deplina si
efectiva a dreptului la aparare de catre parti si subiectii procesuali
principali în tot cursul procesului penal.
(6) Dreptul la aparare trebuie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului
pentru care a fost recunoscut de lege.
Art.10. Respectarea demnitatii umane si a vietii private
(1) Orice persoana care se afla în curs de urmarire penala sau de
judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane.
(2) Respectarea vietii private, a domiciliului si a corespondentei sunt
garantate. Restrângerea exercitarii acestor drepturi nu este admisa
decât în conditiile legii si daca aceasta este necesara într-o
societate democratica.
Art.11. Limba oficiala si dreptul la interpret
(1) Limba oficiala în procesul penal este limba româna.
(2) Cetatenii români apartinând minoritatilor nationale au
dreptul sa se exprime în limba materna în fata instantelor
de judecata, actele procedurale întocmindu-se în limba româna.
(3) Partilor si subiectilor procesuali care nu vorbesc sau nu înteleg
limba româna ori nu se pot exprima li se asigura, în mod gratuit,
posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, de a vorbi, precum
si de a pune concluzii în instanta, prin interpret.
(4) În cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreti autorizati,
potrivit legii. Sunt inclusi în categoria interpretilor si traducatorii
autorizati, potrivit legii.
Art.12. Aplicarea legii procesuale penale în timp si spatiu
(1) Legea procesuala penala se aplica în procesul penal, actelor
efectuate si masurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare si
pâna în momentul iesirii din vigoare, cu exceptia situatiilor
prevazute în dispozitiile tranzitorii.
(2) Legea procesual penala româna se aplica actelor efectuate si
masurilor dispuse pe teritoriul României, cu exceptiile prevazute
de lege.