TITLUL V

EXECUTAREA HOTARÂRILOR PENALE

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 543. Hotarâri executorii
(1) Hotarârile instantelor penale devin executorii la data când au ramas definitive.
(2) Hotarârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune aceasta.

Art. 544. Ramânerea definitiva a hotarârii primei instante
Hotarârile primei instante ramân definitive:
1. la data pronuntarii, când hotarârea nu este supusa contestatiei sau apelului;
2. la data expirarii termenului de apel sau de introducere a contestatiei:
a) când nu s-a declarat apel sau contestatie în termen;
b) când apelul sau, dupa caz, contestatia declarata a fost retrasa înauntrul termenului.
3. la data retragerii apelului sau, dupa caz, a contestatiei, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel sau de introducere a contestatiei.
4. la data pronuntarii hotarârii prin care s-a respins apelul sau, dupa caz, a contestatiei.

Art. 545. Ramânerea definitiva a hotarârii instantei de apel si a hotarârii pronuntate în calea de atac a contestatiei
(1) Hotarârea instantei de apel ramâne definitiva la data pronuntarii acesteia, atunci când apelul a fost admis si procesul a luat sfârsit în fata instantei de apel.
(2) Hotarârea pronuntata în calea de atac a contestatiei ramâne definitiva la data pronuntarii acesteia, atunci când contestatia a fost admisa si procesul a luat sfârsit în fata instantei care o judeca.

Art. 546. Instanta de executare
(1) Hotarârea instantei penale, ramasa definitiva la prima instanta de judecata sau la instanta ierarhic superioara ori la instanta de apel, se pune în executare de catre prima instanta de judecata.
(2) Hotarârile pronuntate în prima instanta de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie se pun în executare, dupa caz, de Tribunalul Municipiului Bucuresti sau de tribunalul militar.
(3) Când hotarârea ramâne definitiva în fata instantei de apel sau în fata instantei ierarhic superioare, aceasta trimite instantei de executare un extras din acea hotarâre, cu datele necesare punerii în executare, în ziua pronuntarii hotarârii de catre instanta de apel sau, dupa caz, de catre instanta ierarhic superioara.
(4) Dispozitiile alin.(1) - (3) sunt aplicabile si în cazul hotarârilor nedefinitive, dar executorii, cu exceptia celor privind masurile de siguranta, masurile asiguratorii si masurile preventive, care se pun în executare, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau de instanta care le-a dispus.
(5) Când hotarârea instantei de apel a fost modificata prin hotarârea Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata în recurs în casatie, Înalta Curte de Casatie si Justitie procedeaza potrivit alin.(3).

Art. 547. Judecatorul delegat cu executarea
(1) Instanta de executare deleaga pe unul sau mai multi din judecatorii sai, pentru efectuarea punerii în executare.
(2) Daca la punerea în executare a hotarârii sau în cursul executarii se iveste vreo nelamurire sau împiedicare la executare, judecatorul delegat cu executarea poate sesiza instanta de executare, care va proceda potrivit dispozitiilor art.589 si 590.

CAPITOLUL II

Punerea în executare a hotarârilor

SECTIUNEA 1

Punerea în executare a pedepselor principale

Art. 548. Punerea în executare a pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata si a pedepsei accesorii
(1) Pedeapsa închisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se pun în executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de judecatorul delegat cu executarea în ziua ramânerii definitive a hotarârii la instanta de fond sau, dupa caz, în ziua primirii extrasului prevazut în art.546 alin.(3), se întocmeste în trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data hotarârii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat, pedeapsa accesorie aplicata, timpul retinerii si arestarii preventive ori a arestului la domiciliu sau al internarii medicale, care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare si de detinere, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.
(2) În cazul în care cel condamnat se afla în stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau a pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat cu executarea emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara. Ordinul se întocmeste în trei exemplare si cuprinde: denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, pedeapsa pronuntata împotriva acestuia, numarul si data hotarârii de condamnare, denumirea instantei care a pronuntat-o, numarul mandatului de executare a pedepsei emis pe numele condamnatului, dispozitia de interzicere a parasirii tarii, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.

Art. 549. Trimiterea spre executare a mandatului
(1) Pentru aducerea la îndeplinire a mandatului de executare, se trimit doua exemplare, dupa caz, organului de politie, când condamnatul este liber, sau, dupa caz, comandantului locului de detinere, când condamnatul este arestat.
(2) Pentru aducerea la îndeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite de îndata câte un exemplar organului competent sa elibereze pasaportul si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera.
(3) În cazul în care cel condamnat se afla în stare de libertate, organele de executare prevazute în alin.(1) si (2) au obligatia de a lua masurile prevazute de lege în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii, în ziua primirii acestora.

Art. 550. Executarea mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii
(1) Pe baza mandatului de executare organul de politie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se înmâneaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al mandatului de executare.
(2) În vederea punerii în executare a mandatului emis în executarea unei hotarâri definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau resedinta unei persoane fara învoirea acesteia, precum si în sediul unei persoane juridice fara învoirea reprezentantului legal al acesteia.
(3) Dispozitiile art.229 privind luarea masurilor de ocrotire sunt aplicabile în mod corespunzator, obligatia de încunostintare revenind organului de politie.
(4) Daca persoana împotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea în urmarire, precum si pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal împreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis mandatul.
(5) Daca persoana condamnata refuza sa se supuna mandatului sau încearca sa fuga, va fi constrânsa la aceasta.
(6) Când condamnatul se afla în stare de detinere, un exemplar al mandatului de executare i se înmâneaza de catre comandantul locului de detinere.
(7) Comandantul locului de detinere consemneaza într-un proces-verbal data de la care condamnatul a început executarea pedepsei.
(8) O copie de pe procesul-verbal se trimite de îndata instantei de executare.
(9) Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele în drept refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia si iau masuri pentru darea condamnatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Art. 551. Obiectii privind identitatea
Daca persoana fata de care se efectueaza executarea mandatului ridica obiectii în ce priveste identitatea, este condusa la judecatorul delegat cu executarea de la instanta locului unde a fost gasit, care procedeaza potrivit dispozitiilor art.232 alin.(1) - (4), (6) si (7), care se aplica în mod corespunzator.

Art. 552. Încunostintarea despre arestare în vederea executarii mandatului
(1) Imediat dupa arestarea în vederea executarii mandatului, condamnatul are dreptul de a încunostinta personal sau de a solicita administratiei locului de detinere sa încunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de aceasta despre arestare si despre locul unde este detinuta.
(2) Daca persoana condamnata nu este cetatean român, aceasta are si dreptul de a încunostinta sau de a solicita încunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.

Art. 553. Punerea în executare a amenzii penale
(1) Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, în termen de 3 luni de la ramânerea definitiva a hotarârii.
(2) Când cel condamnat se afla în imposibilitate de a achita integral amenda în termenul prevazut în alin. (1), instanta de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe o perioada de cel mult 2 ani în rate lunare.
(3) În caz de neîndeplinire a obligatiei în termenul aratat în alin.(1) instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, în vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

Art. 554. Înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunitatii
(1) Instanta competenta sa dispuna înlocuirea obligatiei de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata în folosul comunitatii potrivit art.64 alin.(1) din Codul penal este instanta de executare.
(2) Obligatia de a presta o munca în folosul comunitatii se pune în executare prin trimiterea unei copii de pe hotarâre serviciului de probatiune.

Art. 555. Înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunitatii cu închisoarea
(1) Instanta competenta sa dispuna înlocuirea muncii în folosul comunitatii cu închisoarea este instanta de executare, iar în cazul prevazut la art.64 alin.(5) lit.b) din Codul penal instanta care judeca în prima instanta infractiunea savârsita înainte de executarea integrala a muncii în folosul comunitatii.
(2) Punerea în executare a hotarârii se face potrivit art.548 – 550.

Sectiunea a 2-a
Punerea în executare a pedepselor complementare

Art. 556. Interzicerea exercitiului unor drepturi
Pedeapsa interzicerii exercitiului unor drepturi se pune în executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe dispozitivul hotarârii consiliului local în a carui circumscriptie îsi are domiciliul condamnatul, precum si organului care supravegheaza exercitarea acestor drepturi.

Art. 557. Interzicerea strainului de a se afla pe teritoriul României
(1) Când prin hotarârea de condamnare la pedeapsa închisorii s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului strainului de a se afla pe teritoriul României, se face mentiune în mandatul de executare a pedepsei închisorii ca la data liberarii, condamnatul sa fie predat organului de politie, care va proceda la îndepartarea sa de pe teritoriul României.
(2) Daca pedeapsa complementara nu însoteste pedeapsa închisorii, comunicarea se face organului de politie, imediat ce hotarârea a ramas definitiva.
(3) În vederea punerii în executare a pedepsei interzicerii strainului de a se afla pe teritoriul României, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau resedinta unei persoane fara învoirea acesteia, precum si în sediul unei persoane juridice, fara învoirea reprezentantului legal al acesteia.
(4) Daca persoana fata de care s-a luat pedeapsa complementara a interzicerii de a se afla pe teritoriul României nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea în urmarire, precum si pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instantei de executare.

Art. 558. Degradarea militara
Pedeapsa degradarii militare se pune în executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarâre comandantului unitatii militare din care a facut parte persoana condamnata.

Art. 559. Afisarea sau publicarea hotarârii de condamnare
Pedeapsa afisarii sau publicarii hotarârii de condamnare se pune în executare prin trimiterea extrasului, în forma stabilita de instanta, unui cotidian national, în vederea publicarii, pe cheltuiala persoanei condamnate sau, dupa caz, consiliului local în circumscriptia caruia s-a savârsit infractiunea sau locuieste persoana condamnata, în vederea afisarii.

SECTIUNEA a 3-a
Punerea în executare a masurilor de siguranta

Art. 560. Obligarea la tratament medical
(1) Masura de siguranta a obligarii la tratament medical luata printr-o hotarâre definitiva se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul de expertiza medico-legala, autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura. Autoritatea de sanatate publica va comunica de îndata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa efectueze tratamentul.
(2) Instanta de executare comunica persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical ca este obligata sa se prezinte de îndata la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se efectueze tratamentul, atragându-i-se atentia ca în caz de nerespectare a masurii luate se va dispune internarea medicala.
(3) În cazul în care obligarea la tratament medical însoteste pedeapsa închisorii ori a detentiunii pe viata sau priveste o persoana aflata în stare de detinere, comunicarea prevazuta în alin.(1) se face administratiei locului de detinere.

Art. 561. Obligatii în legatura cu tratamentul medical
(1) Unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instantei:
a) daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;
b) daca persoana obligata la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului dupa prezentare;
c) daca pentru efectuarea tratamentului medical este necesara internarea medicala.
(2) În cazul când unitatea sanitara nu se afla în circumscriptia instantei care a dispus executarea, comunicarea prevazuta la lit.b) - c) se face judecatoriei în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica în mod corespunzator si în cazul aratat în art.560 alin.(3) .

Art. 562. Înlocuirea sau încetarea obligarii la tratament medical
(1) Primind comunicarea, instanta de executare sau instanta prevazuta în art. 561 alin.(2) dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care este luata masura de siguranta.
(2) Persoana obligata la tratament medical are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic de specialitate desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt înaintate instantei prevazute în alin.(1) .
(3) Daca persoana obligata la tratament medical refuza sa se prezinte la examinare în vederea efectuarii expertizei, se vor aplica dispozitiile art. 183 alin. (4).
(4) Dupa primirea raportului de expertiza medico-legala si a concluziilor medicului de specialitate prevazut în alin.(2), instanta, în sedinta publica, asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si ale avocatului acesteia, precum si ale expertului si medicului desemnat de aceasta, atunci când considera necesar, si dispune fie încetarea masurii obligarii la tratament medical, fie internarea medicala.
(5) Daca persoana fata de care s-a luat masura de siguranta nu are avocat, i se asigura un avocat din oficiu.
(6) O copie de pe hotarârea definitiva a instantei prevazute în art. 561 alin.(2) se comunica instantei de executare.

Art. 563. Internarea medicala
(1) Masura de siguranta a internarii medicale luata printr-o hotarâre definitiva se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a unei copii de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura.
(2) Judecatorul delegat cu executarea care functioneaza la instanta de executare comunica judecatoriei în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea data la care aceasta s-a efectuat, în vederea luarii în supraveghere.
(3) Dupa primirea comunicarii, judecatorul delegat cu executarea de la judecatoria în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai târziu de 12 luni, daca internarea medicala mai este necesara. În acest scop, judecatorul delegat cu executarea dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura internarii medicale si, dupa primirea acesteia, sesizeaza judecatoria în a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, înlocuirii sau încetarii masurii.

Art. 564. Obligatii în legatura cu internarea medicala
(1) Autoritatea de sanatate publica este obligata sa asigure internarea, încunostintând despre aceasta instanta de executare.
(2) În cazul în care persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale refuza sa se supuna internarii, executarea acestei masuri se va face cu sprijinul organelor de politie. În vederea executarii masurii internarii medicale, organul de politie poate patrunde în domiciliul sau resedinta unei persoane fara învoirea acesteia, precum si în sediul unei persoane juridice fara învoirea reprezentantului legal al acesteia.
(3) Daca persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale nu este gasita, autoritatea de sanatate publica sesizeaza organele de politie pentru darea în urmarire, precum si pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al sesizarii adresate organelor de politie se trimite instantei de executare.
(4) Unitatea sanitara la care s-a facut internarea are obligatia, în cazul când considera ca internarea nu mai este necesara, sa încunostinteze judecatoria în a carei circumscriptie se gaseste unitatea sanitara.

Art. 565. Mentinerea, înlocuirea sau încetarea masurii internarii medicale
(1) Judecatoria, dupa primirea încunostintarii prevazute în art.564 alin.(4) dispune efectuarea unei expertize medico – legale.
(2) Instanta se pronunta asupra sesizarii prevazute în art. 563 alin. (3) sau încunostiintarii prevazute în art. 564 alin. (4), dupa ascultarea concluziilor procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura internarii, atunci când aducerea acesteia în fata instantei este posibila, ale avocatului sau, precum si ale expertului care a întocmit expertiza medico-legala, atunci când considera necesar, si dispune, dupa caz, mentinerea internarii medicale, încetarea acesteia sau înlocuirea cu masura obligarii la tratament medical.
(3) Încetarea sau înlocuirea masurii internarii poate fi ceruta si de persoana internata sau de procuror. În acest caz, judecatoria dispune efectuarea expertizei medico-legale. Dispozitiile art.562 alin.(4) se aplica în mod corespunzator.
(4) Daca persoana internata nu are avocat, i se asigura un avocat din oficiu.
(5) O copie de pe hotarârea definitiva prin care s-a dispus mentinerea, înlocuirea sau încetarea internarii medicale se comunica instantei de executare.

Art. 566. Masuri de siguranta provizorii
(1) În cazul în care masura obligarii la tratament medical sau a internarii medicale a fost luata în mod provizoriu în cursul urmaririi penale sau al judecatii, punerea în executare se face de catre judecatorul de drepturi si libertati sau de instanta de judecata care a luat aceasta masura.
(2) Dispozitiile prevazute în art.560 - 565 se aplica în mod corespunzator.

Art. 567. Interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori o alta activitate
(1) Masura de siguranta a interzicerii unei functii, profesii sau activitati se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitiv organului în drept sa aduca la îndeplinire aceste masuri si sa supravegheze respectarea lor.
(2) Acest organ are îndatorirea sa asigure executarea masurii luate si sa sesizeze organul de urmarire penala în caz de sustragere de la executarea masurii de siguranta.
(3) Persoana cu privire la care s-a luat masura prevazuta în art.111 alin. 1 din Codul penal poate cere instantei de executare revocarea masurii, în conditiile art. 111 alin. (2) din Codul penal.
(4) Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei fata de care este luata masura, dupa ascultarea concluziilor avocatului acesteia si ale procurorului.

Art. 568. Executarea confiscarii speciale si a confiscarii extinse
Masura de siguranta a confiscarii speciale si masura de siguranta a confiscarii extinse, luate prin hotarârea instantei de judecata, se executa dupa cum urmeaza:
a) daca lucrurile confiscate se afla în pastrarea organelor de politie sau a altor institutii, instanta de executare trimite o copie de pe dispozitivul hotarârii organului la care se afla. Dupa primirea copiei de pe dispozitiv lucrurile confiscate se predau organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii;
b) atunci când confiscarea priveste sume de bani ce nu au fost consemnate la unitati bancare, instanta de executare trimite o copie de pe dispozitivul hotarârii organelor fiscale, în vederea executarii confiscarii potrivit dispozitiilor privind creantele bugetare;
c) când s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face în prezenta judecatorului delegat cu executarea, întocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.

SECTIUNEA a 4-a
Punerea în executare a altor dispozitii

Art. 569.Avertismentul
(1) Executarea avertismentului are loc de îndata, în sedinta în care s-a pronuntat hotarârea.
(2) Daca avertismentul nu poate fi executat îndata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru când se dispune citarea persoanei careia i se aplica.

Art. 570. Masurile si obligatiile impuse de instanta
(1) Punerea în executare a masurilor si obligatiilor prevazute la art.85 alin.(1) si (2), a dispozitiilor art.87 alin.(1) si (2), a dispozitiilor art. 93 si art. 95, precum si a dispozitiilor art. 101 alin.(1) si (2) si art. 103 din Codul penal se face prin trimiterea unei copii de pe hotarâre serviciului de probatiune competent.
( 2) În cazul obligatiilor prevazute în art. 85 alin. (2) lit. g) – j) si în art. 101 alin. (2) lit. d) – h) din Codul penal, un extras de pe dispozitivul hotarârii se trimite organului sau autoritatii competente sa verifice respectarea acestora.

SECTIUNEA a 5- a
Punerea în executare a amenzii judiciare si a cheltuielilor judiciare avansate de stat

Art. 571. Amenzile judiciare
(1) Amenda judiciara se pune în executare de catre organul judiciar care a aplicat-o.
(2) Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, executa amenda penala.
(3) Executarea amenzilor judiciare se face de organul aratat în alin.(2).

Art. 572. Cheltuieli judiciare avansate de stat
(1) Dispozitia din hotarârea penala sau din ordonanta procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea cheltuielilor judiciare, organului care, potrivit legii, executa amenda penala.
(2) În situatia în care persoana obligata la plata cheltuielilor judiciare catre stat nu depune recipisa de plata integrala a acestora la instanta de executare sau la unitatea de parchet, în termen de 3 luni de la ramânerea definitiva a hotarârii sau a ordonantei procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se face de organul aratat în alin.(1).

SECTIUNEA a 6-a
Punerea în executare a dispozitiilor civile din hotarâre

Art. 573. Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate
(1) Când prin hotarârea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla în pastrarea sau la dispozitia instantei de executare, restituirea se face de catre judecatorul delegat cu executarea, prin remiterea acelor lucruri persoanelor în drept. În acest scop, sunt încunostintate persoanele carora urmeaza sa li se restituie lucrurile.
(2) Daca în termen de 6 luni de la primirea încunostintarii, persoanele chemate nu se prezinta pentru a le primi, lucrurile trec în proprietatea statului. Judecatorul delegat cu executarea constata aceasta prin încheiere si dispune predarea lucrurilor organelor în drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii.
(3) Daca restituirea lucrurilor nu s-a putut efectua, deoarece nu se cunosc persoanele carora ar trebui sa le fie restituite si nimeni nu le-a reclamat în termen de 6 luni de la ramânerea definitiva a hotarârii, sunt aplicabile în mod corespunzator dispozitiile alineatului precedent.
(4) Când restituirea lucrurilor a fost dispusa de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala, acesta procedeaza potrivit prevederilor alin.(1) - (3). (5) Când prin hotarârea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla în pastrarea organelor de cercetare penala, restituirea se face de catre acestea, dupa primirea extrasului de pe hotarârea penala prin care s-a dispus restituirea lucrurilor, procedând potrivit alin.(2).
(6) Daca în termen de 6 luni de la primirea încunostintarii, persoanele chemate nu se prezinta pentru a le primi, lucrurile trec în proprietatea statului. Organul de cercetare constata aceasta prin proces - verbal si procedeaza potrivit alin.(2). Dispozitiile alin. (3) se aplica în mod corespunzator.

Art. 574. Înscrisurile declarate false
(1) Dispozitia hotarârii penale care declara un înscris ca fiind fals în totul sau în parte se executa sau se pune în executare de catre judecatorul delegat cu executarea.
(2) Când înscrisul declarat fals a fost anulat în totalitatea lui, se face mentiune despre aceasta pe fiecare pagina, iar în caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul.
(3) Înscrisul declarat fals ramâne la dosarul cauzei.
(4) În cazul în care este necesar ca despre înscrisul declarat fals sa se faca mentiune în scriptele unei institutii publice, i se trimite acesteia o copie de pe hotarâre.
(5) În situatia în care, din orice motive, înscrisul falsificat nu se afla, în original, la dosar, instanta va trimite o copie de pe hotarâre institutiilor publice care detin o copie a acestuia sau care detin înregistrarea unor mentiuni cu privire la acesta.
(6) Instanta poate dispune, când constata existenta unui interes legitim, eliberarea unei copii, cu mentiunile aratate în alin.(2), de pe înscrisul sub semnatura privata falsificat. În aceleasi conditii, instanta poate dispune restituirea înscrisului oficial partial falsificat.

Art. 575. Despagubirile civile si cheltuielile judiciare
Dispozitiile din hotarârea penala privitoare la despagubirile civile si la cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

CAPITOLUL III

Alte dispozitii privind executarea

SECTIUNEA 1
Schimbari în executarea unor hotarâri

Art. 576. Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei
(1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazuta în art.96 ori în art.97 din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
(2) Daca pâna la expirarea termenului prevazut de art.93 alin.(5) din Codul penal condamnatul nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotarârea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat în prima instanta suspendarea, în vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror sau de partea interesata, pâna la expirarea termenului de supraveghere.

Art. 577. Revocarea sau anularea amânarii aplicarii pedepsei
(1) Asupra revocarii sau anularii amânarii aplicarii pedepsei prevazuta în art.88 ori în art.89 din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
(2) Daca pâna la expirarea termenului prevazut de art.86 alin.(4) lit.c ) din Codul penal persoana cu privire la care s-a dispus amânarea aplicarii pedepsei nu a respectat obligatiile civile stabilite prin hotarârea de condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza instanta care a pronuntat în prima instanta amânarea, în vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de procuror sau de partea interesata, pâna la expirarea termenului de supraveghere.

Art. 578. Înlocuirea pedepsei detentiunii pe viata
(1) Înlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa închisorii se dispune, la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla în stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(2) Hotarârea de înlocuire, ramasa definitiva, se pune în executare potrivit dispozitiilor art.548 - 550.

Art. 579. Alte modificari de pedepse
(1) Pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea în executare a hotarârii sau în cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarâri definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii:
a) concursul de infractiuni;
b) recidiva;
c) acte care intra în continutul aceleiasi infractiuni.
(2) Instanta competenta sa dispuna asupra modificarii pedepsei este instanta de executare a ultimei hotarâri sau, în cazul când persoana condamnata se afla în stare de detinere, instanta corespunzatoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(3) Sesizarea instantei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.
(4) La primirea cererii, presedintele completului de judecata dispune atasarea la dosar a înscrisurilor si luarea tuturor masurilor necesare solutionarii cauzei.

Art. 580. Înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea
(1) Înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, în cazurile prevazute în art.63 si art.64 alin. (5) si (6) din Codul penal se dispune de instanta de executare.
(2) Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care, potrivit legii, executa amenda ori de catre serviciul de probatiune competent în cazul prevazut la art. 64 alin. (5) lit a) din Codul penal.
(3) Condamnatul este citat la judecarea sesizarii, iar daca nu are avocat instanta numeste unul din oficiu.
(4) Condamnatul privat de libertate va fi adus la judecata.
(5) Hotarârea de înlocuire, ramasa definitiva, se pune în executare potrivit dispozitiilor art.548 - 550. În situatia în care amenda a însotit pedeapsa închisorii, se va emite un nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultata potrivit art.63 alin.(2) din Codul penal.
(6) Daca persoana condamnata achita amenda pe parcursul solutionarii cauzei, sesizarea va fi respinsa ca neîntemeiata.

Art. 581. Liberarea conditionata
(1) Liberarea conditionata se dispune, la cererea sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre judecatoria în a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(2) Când instanta constata ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotarârea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramânerea definitiva a hotarârii.
(3) Hotarârea judecatoriei poate fi atacata cu contestatie la tribunalul în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de de procuror este suspensiva de executare.
(4) O copie de pe hotarârea ramasa definitiva se comunica serviciului de probatiune competent, precum si politiei de proximitate.

Art. 582. Anularea si revocarea liberarii conditionate
(1) Asupra anularii liberarii conditionate prevazuta în art.105 alin. (1) din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea care atrage anularea.
(2) Instanta prevazuta în alin.(1) se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, în situatia prevazuta în art. 104 alin. (2) din Codul penal.
(3) Instanta prevazuta în art. 581 alin.(1) se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, în situatia prevazuta în art. 104 alin. (1) din Codul penal, precum si în cazul când instanta care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat în aceasta privinta.
(4) Instanta în fata careia hotarârea a ramas definitiva este obligata sa comunice locului de detinere copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii conditionate.

SECTIUNEA a 2-a
Amânarea executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata

Art. 583. Cazurile de amânare
(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata poate fi amânata în urmatoarele cazuri:
a) când se constata pe baza unei expertize medico-legale ca persoana condamnata sufera de o boala ce nu poate fi tratata în reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si face imposibila executarea imediata a pedepsei, iar instanta constata, pe baza probelor, ca specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si apreciaza ca amânarea executarii si lasarea în libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica. În aceasta situatie executarea pedepsei se amâna pentru o durata determinata.
b) când o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amâna pâna la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
(2) În cazul prevazut la alin.(1) lit.a) amânarea executarii pedepsei nu poate fi dispusa daca cel condamnat si-a provocat singur starea de boala prin refuzul tratamentului medical, al interventiei chirurgicale, prin actiuni de autoagresiune sau prin alte actiuni vatamatoare, sau în situatia în care se sustrage efectuarii expertizei medico - legale.
(3) Cererea de amânare a executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata poate fi facuta de procuror, de condamnat, de persoanele aratate în art.409 alin.(1).
(4) Cererea poate fi retrasa de persoana care a formulat-o.
(5) Hotarârile prin care se dispune amânarea executarii pedepsei sunt executorii de la data pronuntarii.
(6) În cazul în care în timpul amânarii executarii pedepsei pe numele condamnatului este emis un alt mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta nu poate fi executat pâna la expirarea termenului de amânare stabilit de instanta sau, dupa caz, pâna la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
(7) Hotarârea prin care instanta se pronunta asupra cererii de amânare a executarii pedepsei poate fi atacata cu contestatie la instanta ierarhic superioara, în termen de 3 zile de la comunicare..

Art. 584. Obligatiile condamnatului în cazul amânarii executarii
(1) Pe durata amânarii executarii pedepsei, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decât în conditiile stabilite de instanta;
b) sa ia legatura, în termenul stabilit de instanta, cu organul de politie desemnat de aceasta în cuprinsul hotarârii de amânare a executarii pedepsei închisorii pentru a fi luat în evidenta si a stabili mijlocul de comunicare permanenta cu organul de supraveghere, precum si sa se prezinte la instanta ori de câte ori este chemat;
c) sa nu îsi schimbe locuinta fara informarea prealabila a instantei care a dispus amânarea;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme;
e) pentru cazul prevazut de art. 583 alin.(1) lit.a) sa se prezinte de îndata la unitatea sanitara la care urmeaza sa faca tratamentul, iar pentru cazul prevazut de art. 583 alin.(1) lit.b) sa îngrijeasca copilul mai mic de 1 an.
(2) Pe durata amânarii executarii pedepsei, instanta poate impune condamnatului sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
b) sa nu comunice cu persoana vatamata sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
c) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
(3) Obligatiile prevazute în alin.(2) lit.a) - c) pot fi impuse în masura în care au fost aplicate în continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi.

Art. 585. Instanta competenta
(1) Instanta competenta sa se pronunte asupra acordarii amânarii executarii pedepsei este instanta de executare.
(2) În cazul prevazut în art. 583 alin. (1) lit. a) cererea de amânare a executarii pedepsei se depune la judecatorul delegat cu executarea, însotita de înscrisuri medicale. Judecatorul delegat cu executarea verifica competenta instantei si dispune, dupa caz, prin încheiere, declinarea competentei de solutionare a cauzei sau efectuarea expertizei medico – legale. Dupa primirea raportului de expertiza medico – legala cauza se solutioneaza de instanta de executare, potrivit dispozitiilor din prezentul capitol.
(3) Instanta de executare comunica hotarârea prin care s-a dispus amânarea executarii pedepsei, în ziua pronuntarii, organului de politie desemnat în cuprinsul hotarârii de amânare a executarii pedepsei închisorii pentru a lua în evidenta persoana, jandarmeriei, politiei de proximitate, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, în vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse. Organele în drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata amânarii.
(4) În caz de încalcare cu rea-credinta a obligatiilor stabilite potrivit art.584, instanta de executare revoca amânarea si dispune punerea în executare a pedepsei privative de libertate. Organul de politie desemnat de instanta în cuprinsul hotarârii cu supravegherea celui fata de care s-a dispus amânarea executarii pedepsei verifica periodic respectarea obligatiilor de catre condamnat si întocmeste lunar un raport în acest sens catre instanta de executare.
(5) În cazul în care constata încalcari ale obligatiilor stabilite potrivit art.584 organul de politie sesizeaza, de îndata, instanta de executare.
(6) Instanta de executare tine evidenta amânarilor acordate si, la expirarea termenului, ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la îndeplinire. Daca nu s-a stabilit un termen de amânare, judecatorul delegat cu executarea al instantei de executare este obligat sa sesizeze instanta de executare în vederea verificarii subzistentei temeiurilor amânarii, iar când se constata ca acestea au încetat, sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, ori pentru aducerea lui la îndeplinire.

SECTIUNEA a 3-a
Întreruperea executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata

Art. 586. Cazurile de întrerupere
(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata poate fi întrerupta în cazurile si în conditiile prevazute în art.583, la cererea persoanelor aratate în alin.(3) al aceluiasi articol, iar în cazul prevazut de art.583, alin.(1) lit.a) si de catre administratia penitenciarului.
(2) Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
(3) Dispozitiile art.584 si art.585 alin.(2) - (5) se aplica în mod corespunzator.

Art. 587. Instanta competenta
(1) Instanta competenta sa dispuna asupra întreruperii executarii pedepsei este instanta în a carei circumscriptie se afla locul de detinere, corespunzatoare în grad instantei de executare.
(2) Cererea de prelungire a întreruperii anterior acordate se solutioneaza de instanta care a dispus întreruperea executarii pedepsei.
(3) Hotarârea prin care instanta se pronunta asupra cererii de întrerupere a executarii pedepsei poate fi atacata cu contestatie la instanta ierarhic superioara, în termen de 3 zile de la comunicare.

Art. 588. Evidenta întreruperii executarii pedepsei
(1) Instanta care a dispus întreruperea executarii pedepsei comunica de îndata aceasta masura instantei de executare, locului de detinere si organului de politie.
(2) Instanta de executare si administratia locului de detinere tin evidenta întreruperilor acordate. Daca la expirarea termenului de întrerupere persoana condamnata la pedeapsa închisorii nu se prezinta la locul de detinere, administratia trimite de îndata o copie de pe mandatul de executare organului de politie, în vederea executarii. Pe copia mandatului de executare se mentioneaza si cât a mai ramas de executat din durata pedepsei.
(3) Dispozitiile art.585 alin.(3) teza a II-a se aplica în mod corespunzator.
(4) Administratia locului de detinere comunica instantei de executare data la care a reînceput executarea pedepsei.
(5) Timpul cât executarea a fost întrerupta nu se socoteste în executarea pedepsei.
(6) Pedeapsa accesorie se executa si pe durata întreruperii executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata.

SECTIUNEA a 4-a
Înlaturarea sau modificarea pedepsei

Art. 589. Intervenirea unei legi penale noi
(1) Când dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare sau a hotarârii prin care s-a aplicat o masura educativa intervine o lege ce nu mai prevede ca infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsa sau o masura educativa mai usoara decât cea care se executa ori urmeaza a se executa, instanta ia masuri pentru aducerea la îndeplinire, dupa caz, a dispozitiilor art. 4 si 6 din Codul penal.
(2) Aplicarea dispozitiilor din alin.(1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla în executarea pedepsei, de catre instanta corespunzatoare în grad în a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau, dupa caz, centrul educativ.

Art. 590. Amnistia si gratierea
(1) Aplicarea amnistiei si a gratierii, atunci când intervin dupa ramânerea definitiva a hotarârii, se face de catre judecatorul delegat cu executarea de la instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla în executarea pedepsei, de catre judecatorul delegat cu executarea de la instanta corespunzatoare în a carei circumscriptie se afla locul de detinere.
(2) Judecatorul se pronunta prin încheiere executorie, data în camera de consiliu, cu participarea procurorului.
(3) Împotriva încheierii pronuntata potrivit alin.(2) se poate declara contestatie de catre procuror, în termen de 3 zile de la pronuntare. Contestatia este suspensiva de executare.

CAPITOLUL IV
Dispozitii comune

Art. 591. Procedura la instanta de executare
(1) Când rezolvarea situatiilor reglementate în prezentul titlu este data în competenta instantei de executare, presedintele completului de judecata dispune citarea partilor interesate si, în cazurile prevazute în art.88, ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata se citeaza si administratia penitenciarului în care executa pedeapsa condamnatul.
(2) Condamnatul aflat în stare de detentie sau internat într-un centru educativ este adus la judecata.
(3) Participarea procurorului este obligatorie.
(4) Dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor, instanta se pronunta prin sentinta.
(5) Dispozitiile cuprinse în partea speciala, titlul III privind judecata, care nu sunt contrare dispozitiilor din acest capitol, se aplica în mod corespunzator.
(6) Dispozitiile alin.(1) – (5) se aplica si în cazul în care rezolvarea uneia din situatiile reglementate în prezentul titlu este data în competenta instantei în a carei circumscriptie se afla locul de detinere. În acest caz, solutia se comunica instantei de executare.
(7) Hotarârile pronuntate în prima instanta în materia executarii potrivit prezentului titlu, pot fi atacate cu contestatie la instanta ierarhic superioara, în termen de 3 zile de la comunicare.
(8) Judecarea contestatiei la hotarârea primei instante se face în sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate. Condamnatul aflat în stare de detentie sau internat într-un centru educativ este adus la judecata. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instantei prin care se solutioneaza contestatia este definitiva. Prevederile alin. 5 se aplica în mod corespunzator.

Art. 592. Contestatia la executare
(1) Contestatia împotriva executarii hotarârii penale se poate face în urmatoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotarâre care nu era definitiva;
b) când executarea este îndreptata împotriva altei persoane decât cea prevazuta în hotarârea de condamnare;
c) când se iveste vreo nelamurire cu privire la hotarârea care se executa sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei.
(2) În cazurile prevazute la alin. 1 lit.a), b) si d) contestatia se face, dupa caz, la instanta prevazuta în art.591 alin.(1) sau (6), iar în cazul prevazut la lit.c), la instanta care a pronuntat hotarârea ce se executa. În cazul în care nelamurirea priveste o dispozitie dintr-o hotarâre pronuntata în apel sau în recurs în casatie, competenta revine, dupa caz, instantei de apel sau Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 593. Rezolvarea contestatiei la executare
(1) Procedura de rezolvare a contestatiei la executare este cea prevazuta în art. 591.
(2) În cazul aratat în art.592 alin.(1) lit.d), daca din hotarârea pusa în executare nu rezulta datele si situatiile de existenta carora depinde solutionarea contestatiei, constatarea acestora se face de catre instanta competenta sa judece contestatia.
(3) Cererea poate fi retrasa de condamnat sau de procuror, când este formulata de acesta.
(4) Dupa pronuntarea solutiei definitive ca urmare a admiterii contestatiei la executare se face o noua punere în executare conform procedurii prevazute de prezentul titlu.

Art. 594. Contestatia privind executarea dispozitiilor civile
(1) Contestatia privind executarea dispozitiilor civile ale hotarârii se face, în cazurile prevazute în art.592 alin.(1) lit.a) si b), la instanta de executare prevazuta în art.591, iar în cazul prevazut în art.592 alin.(1) lit.c), la instanta care a pronuntat hotarârea ce se executa. Dispozitiile art.592 alin.(2) teza a II-a se aplica corespunzator.
(2) Dispozitiile art.591 alin.(1) – (5) se aplica în mod corespunzator.
(3) Contestatia împotriva actelor de executare se solutioneaza de catre instanta civila potrivit legii civile.

Art. 595. Contestatia privitoare la amenzile judiciare
(1) Contestatia împotriva executarii amenzilor judiciare se solutioneaza de catre instanta care le-a pus în executare.
(2) Dispozitiile art.591 alin.(1) – (5) se aplica în mod corespunzator.

Codul de procedura penala comentat - Art. 385. Recursul. Art. 386-414. Caile extraordinare de atac - Nicolae Volonciu, Adina Vlasceanu - Editura Hamangiu

Codul de procedura penala comentat - Art. 415-464. Executarea hotarârilor penale - Nicolae Volonciu, Raluca Morosanu - Editura Hamangiu

Codul de procedura penala comentat - Art. 62-135. Probele si mijloacele de proba - Nicolae Volonciu, Alina Barbu - Editura Hamangiu

Codul de procedura penala – texte, jurisprudenta, hotarâri C.E.D.O. ed.a 2-a - George Antoniu, Adina Vlasceanu, Alina Barbu - Editura Hamangiu

Cooperarea judiciara internationala si europeana in materie penala - Florin Razvan Radu - Editura Wolters Kluwer

Cooperarea juidiciara internationala în materie penala - Mrejeru Bogdan, Mrejeru Theodor - Editura Universitara

Drept procesual penal - Camelia Serban Morareanu - Editura Hamangiu

Drept procesual penal - 2008 - Anca-Lelia Lorincz - Editura Universul Juridic

Drept procesual penal - Teste grila pentru examenul de licenta, de admitere în magistratura - Nicoleta Cristus, Carmen Damian - Editura Hamangiu

Drept procesual penal. Editia a II-a - Jidovu Nicu - Editura C.H. Beck

Drept procesual penal. Partea generala. Editia a II-a - Crisu Anastasiu - Editura C.H. Beck

Judecata în prima instanta în procesul penal - Magdalena Iordache - Editura Hamangiu

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal - Petrache Zidaru - Editura Hamangiu

Masurile preventive în procesul penal român - Gheorghe Radu - Editura Hamangiu

Modificarile Codului de procedura penala. Legea nr. 356/2006. O.U.G. Nr. 60/2006. Comentarii si explicatii - Alexandru Vasiliu - Editura Hamangiu

Plângerea împotriva solutiilor procurorului de netrimitere în judecata - Magdalena Iordache, Gabriela Alexandroiu - Editura Hamangiu

Solutiile la judecata în apel în procesul penal - Mihaela Laura Pamfil - Editura Hamangiu

Suspendarea executarii pedepsei ca forma a probatiunii in dreptul penal roman - prefata de Costica Bulai - Cristian Mitrache - Editura Universul Juridic

Teoria si practica recursului penal - Grigore Gr. Theodoru - Editura Hamangiu

Tratat de Drept procesual penal - ed. a 2-a - Grigore Gr. Theodoru - Editura Hamangiu

Tratat de procedura penala. Partea generala - Ion Neagu - Editura Universul Juridic

Tratat de procedura penala. Partea generala. Volumul I. - Mateut Gheorghita - Editura C.H. Beck