|
TITLUL
III - Autoritatile publice
CAPITOLUL
I - Parlamentul
SECTIUNEA
1 - Organizare si functionare
ARTICOLUL
61: Rolul si structura
(1)
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român
si unica autoritate legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
ARTICOLUL
62: Alegerea Camerelor
(1)
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale,
care nu întrunesc în alegeri numarul de voturi pentru a fi
reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat,
în conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale
pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala,
în raport cu populatia tarii.
ARTICOLUL
63: Durata mandatului
(1)
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care
se prelungeste de drept în stare de mobilizare, de razboi, de asediu
sau de urgenta, pâna la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara
în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea
Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneste, la convocarea Presedintelui
României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeste pâna la întrunirea legala
a noului Parlament. În aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia
si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea
de zi a Parlamentului precedent îsi continua procedura în
noul Parlament.
ARTICOLUL
64: Organizarea interna
(1)
Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament
propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute în bugetele
aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera îsi alege un birou permanent. Presedintele Camerei
Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la începutul
fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati înainte
de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare,
potrivit regulamentului fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera îsi constituie comisii permanente si poate institui
comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele îsi pot constitui
comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit
configuratiei politice a fiecarei Camere.
ARTICOLUL
65: Sedintele Camerelor
(1)
Camera Deputatilor si Senatul lucreaza în sedinte separate.
(2) Camerele îsi desfasoara lucrarile si în sedinte comune,
potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,
pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de
stat;
c) declararea mobilizarii totale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
h) numirea, la propunerea Presedintelui României, a directorilor
serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii
acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei
si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau
regulamentului, se exercita în sedinta comuna.
ARTICOLUL
66: Sesiuni
(1)
Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc în doua sesiuni
ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie si
nu poate depasi sfârsitul lunii iunie. A doua sesiune începe
în luna septembrie si nu poate depasi sfârsitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputatilor si Senatul se întrunesc si în sesiuni
extraordinare, la cererea Presedintelui României, a biroului permanent
al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau
al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
ARTICOLUL
67: Actele juridice si cvorumul legal
Camera
Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarâri si motiuni, în
prezenta majoritatii membrilor.
ARTICOLUL
68: Caracterul public al sedintelor
(1)
Sedintele celor doua Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotarî ca anumite sedinte sa fie secrete.
SECTIUNEA
a 2-a - Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL
69: Mandatul reprezentativ
(1)
În exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt în
serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL
70: Mandatul deputatilor si al senatorilor
(1)
Deputatii si senatorii intra în exercitiul mandatului la data întrunirii
legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si
a depunerii juramântului. Juramântul se stabileste prin lege
organica.
(2) Calitatea de deputat sau de senator înceteaza la data întrunirii
legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere
a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL
71: Incompatibilitati
(1)
Nimeni nu poate fi, în acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea
oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al
Guvernului.
(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL
72: Imunitatea parlamentara
(1)
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile
sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata
penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati,
retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte,
dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea în judecata penala
se pot face numai de catre Parchetul de pe lânga Înalta Curte
de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Înaltei
Curti de Casatie si Justitie.
(3) În caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot
fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei îl va informa
neîntârziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a
perchezitiei. În cazul în care Camera sesizata constata ca
nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei
masuri.
SECTIUNEA
a 3-a - Legiferarea
ARTICOLUL
73: Categorii de legi
(1)
Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale
Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si
a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfasurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate
si al starii de razboi;
g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii,
a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
n) organizarea generala a învatamântului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si
regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele
si protectia sociala;
r) statutul minoritatilor nationale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea
de legi organice.
ARTICOLUL
74: Initiativa legislativa
(1)
Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor
sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii
care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa
provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar în fiecare
din aceste judete, respectiv în municipiul Bucuresti, trebuie sa
fie înregistrate cel putin 5.000 de semnaturi în sprijinul
acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele
fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul îsi exercita initiativa legislativa prin transmiterea
proiectului de lege catre Camera competenta sa îl adopte, ca prima
Camera sesizata.
(4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa
legislativa pot prezenta propuneri legislative numai în forma ceruta
pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi
Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata.
ARTICOLUL
75: Sesizarea Camerelor
(1)
Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera
sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea
tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative
ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele
legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40
alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3),
articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul
(2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul
117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120
alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul
(5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii
si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.
(2) Prima Camera sesizata se pronunta în termen de 45 de zile. Pentru
coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile.
În cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de
legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul
sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide
definitiv.
(4) În cazul în care prima Camera sesizata adopta o prevedere
care, potrivit alineatului (1), intra în competenta sa decizionala,
prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de
acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea
se întoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv în
procedura de urgenta.
(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii
se aplica în mod corespunzator si în cazul în care Camera
decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine
primei Camere.
ARTICOLUL
76: Adoptarea legilor si a hotarârilor
(1)
Legile organice si hotarârile privind regulamentele Camerelor se
adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
(2) Legile ordinare si hotarârile se adopta cu votul majoritatii
membrilor prezenti din fiecare Camera.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate
adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta,
stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
ARTICOLUL
77: Promulgarea legii
(1)
Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea
legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului,
o singura data, reexaminarea legii.
(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea
constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10
zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea
deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
ARTICOLUL
78: Intrarea în vigoare a legii
Legea
se publica în Monitorul Oficial al României si intra în
vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta
în textul ei.
ARTICOLUL
79: Consiliul Legislativ
(1)
Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului,
care avizeaza proiectele de acte normative în vederea sistematizarii,
unificarii si coordonarii întregii legislatii. El tine evidenta
oficiala a legislatiei României.
(2) Înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ
se stabilesc prin lege organica.
CAPITOLUL
II - Presedintele României
ARTICOLUL
80: Rolul Presedintelui
(1)
Presedintele României reprezinta statul român si este garantul
independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a
tarii.
(2) Presedintele României vegheaza la respectarea Constitutiei si
la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele
exercita functia de mediere între puterile statului, precum si între
stat si societate.
ARTICOLUL
81: Alegerea Presedintelui
(1)
Presedintele României este ales prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul
tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor înscrisi
în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidati nu a întrunit
aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, între
primii doi candidati stabiliti în ordinea numarului de voturi obtinute
în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel
mai mare numar de voturi.
(4) Nici o persoana nu poate îndeplini functia de Presedinte al
României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi
si succesive.
ARTICOLUL
82: Validarea mandatului si depunerea juramântului
(1)
Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al României este
validat de Curtea Constitutionala.
(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune în fata Camerei
Deputatilor si a Senatului, în sedinta comuna, urmatorul juramânt:
"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea
spirituala si materiala a poporului român, sa respect Constitutia
si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale
ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea
teritoriala a României. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
ARTICOLUL
83: Durata mandatului
(1)
Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercita de
la data depunerii juramântului.
(2) Presedintele României îsi exercita mandatul pâna
la depunerea juramântului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui României poate fi prelungit, prin lege
organica, în caz de razboi sau de catastrofa.
ARTICOLUL
84: Incompatibilitati si imunitati
(1)
În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru
al unui partid si nu poate îndeplini nici o alta functie publica
sau privata.
(2) Presedintele României se bucura de imunitate. Prevederile articolului
72 alineatul (1) se aplica în mod corespunzator.
ARTICOLUL
85: Numirea Guvernului
(1)
Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru
si numeste Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului,
Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii
membri ai Guvernului.
(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia
politica a Guvernului, Presedintele României va putea exercita atributia
prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata
la propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL
86: Consultarea Guvernului
Presedintele
României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente
si de importanta deosebita.
ARTICOLUL
87: Participarea la sedintele Guvernului
(1)
Presedintele României poate lua parte la sedintele Guvernului în
care se dezbat probleme de interes national privind politica externa,
apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru,
în alte situatii.
(2) Presedintele României prezideaza sedintele Guvernului la care
participa.
ARTICOLUL
88: Mesaje
Presedintele
României adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele
probleme politice ale natiunii.
ARTICOLUL
89: Dizolvarea Parlamentului
(1)
Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor
parlamentare, Presedintele României poate sa dizolve Parlamentul,
daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului
în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea
a cel putin doua solicitari de învestitura.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului
Presedintelui României si nici în timpul starii de mobilizare,
de razboi, de asediu sau de urgenta.
ARTICOLUL
90: Referendumul
Presedintele
României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si
exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
ARTICOLUL
91: Atributii în domeniul politicii externe
(1)
Presedintele încheie tratate internationale în numele României,
negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, într-un
termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se încheie,
se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii
diplomatici ai României si aproba înfiintarea, desfiintarea
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lânga
Presedintele României.
ARTICOLUL
92: Atributii în domeniul apararii
(1)
Presedintele României este comandantul fortelor armate si îndeplineste
functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea
partiala sau totala a fortelor armate. Numai în cazuri exceptionale,
hotarârea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului,
în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armata îndreptata împotriva
tarii, Presedintele României ia masuri pentru respingerea agresiunii
si le aduce neîntârziat la cunostinta Parlamentului, printr-un
mesaj. Daca Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca de
drept în 24 de ore de la declansarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul îsi continua
activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla în
sesiune, se convoaca de drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL
93: Masuri exceptionale
(1)
Presedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu
sau starea de urgenta în întreaga tara ori în unele
unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului încuviintarea
masurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoaca de drept
în cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii
de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
ARTICOLUL
94: Alte atributii
Presedintele
României îndeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste în functii publice, în conditiile prevazute de
lege;
d) acorda gratierea individuala.
ARTICOLUL
95: Suspendarea din functie
(1)
În cazul savârsirii unor fapte grave prin care încalca
prevederile Constitutiei, Presedintele României poate fi suspendat
din functie de Camera Deputatilor si de Senat, în sedinta comuna,
cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire
la faptele ce i se imputa.
(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin
o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat,
la cunostinta Presedintelui.
(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, în
cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
ARTICOLUL
96: Punerea sub acuzare
(1)
Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, cu votul a cel
putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotarî
punerea sub acuzare a Presedintelui României pentru înalta
tradare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea
deputatilor si senatorilor si se aduce, neîntârziat, la cunostinta
Presedintelui României pentru a putea da explicatii cu privire la
faptele ce i se imputa.
(3) De la data punerii sub acuzare si pâna la data demiterii Presedintele
este suspendat de drept.
(4) Competenta de judecata apartine Înaltei Curti de Casatie si
Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramânerii definitive
a hotarârii de condamnare.
ARTICOLUL
97: Vacanta functiei
(1)
Vacanta functiei de Presedinte al României intervine în caz
de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii
atributiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta
functiei de Presedinte al României, Guvernul va organiza alegeri
pentru un nou Presedinte.
ARTICOLUL
98: Interimatul functiei
(1)
Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat
din functie sau daca se afla în imposibilitate temporara de a-si
exercita atributiile, interimatul se asigura, în ordine, de presedintele
Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
(2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe
durata interimatului functiei prezidentiale.
ARTICOLUL
99: Raspunderea presedintelui interimar
Daca
persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al României
savârseste fapte grave, prin care se încalca prevederile Constitutiei,
se aplica articolul 95 si articolul 98.
ARTICOLUL
100: Actele Presedintelui
(1)
În exercitarea atributiilor sale, Presedintele României emite
decrete care se publica în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele României în exercitarea
atributiilor sale prevazute în articolul 91 alineatele (1) si (2),
articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul
94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.
ARTICOLUL
101: Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia
si celelalte drepturi ale Presedintelui României se stabilesc prin
lege.
CAPITOLUL
III - Guvernul
ARTICOLUL
102: Rolul si structura
(1)
Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament,
asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea
generala a administratiei publice.
(2) În îndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza
cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri
stabiliti prin lege organica.
ARTICOLUL
103: Învestitura
(1)
Presedintele României desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,
în urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta în
Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate
în Parlament.
(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, în termen
de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului
asupra programului si a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de
Senat, în sedinta comuna. Parlamentul acorda încredere Guvernului
cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ARTICOLUL
104: Juramântul de credinta
(1)
Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune
individual, în fata Presedintelui României, juramântul
de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul sau si fiecare membru în parte
îsi exercita mandatul, începând de la data depunerii
juramântului.
ARTICOLUL
105: Incompatibilitati
(1)
Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei
functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator.
De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare
profesionala salarizate în cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL
106: Încetarea functiei de membru
Functia
de membru al Guvernului înceteaza în urma demisiei, a al Guvernului
revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate,
a decesului, precum si în alte cazuri prevazute de lege.
ARTICOLUL
107: Primul-ministru
(1)
Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor
acestuia, respectând atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta
Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la
politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Presedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile prevazute
la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este în imposibilitate
de a-si exercita atributiile, Presedintele României va desemna un
alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini
atributiile primuluiministru, pâna la formarea noului Guvern. Interimatul,
pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, înceteaza
daca primul-ministru îsi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplica în mod corespunzator si
celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru
o perioada de cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL
108: Actele Guvernului
(1)
Guvernul adopta hotarâri si ordonante.
(2) Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare,
în limitele si în conditiile prevazute de aceasta.
(4) Hotarârile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de
primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii
lor în executare si se publica în Monitorul Oficial al României.
Nepublicarea atrage inexistenta hotarârii sau a ordonantei. Hotarârile
care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
ARTICOLUL
109: Raspunderea membrilor Guvernului
(1)
Guvernul raspunde politic numai în fata Parlamentului pentru întreaga
sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu
ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele României au
dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele
savârsite în exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea
penala, Presedintele României poate dispune suspendarea acestora
din functie. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului
atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Înaltei
Curti de Casatie si Justitie.
(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului
sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
ARTICOLUL
110: Încetarea mandatului
(1)
Guvernul îsi exercita mandatul pâna la data validarii alegerilor
parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a încrederii
acordate sau daca primul-ministru se afla în una dintre situatiile
prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, ori este în imposibilitatea
de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situatiile prevazute în alineatul (2) sunt aplicabile
prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al carui mandat a încetat potrivit alineatelor (1)
si (2) îndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor
publice, pâna la depunerea juramântului de membrii noului
Guvern.
CAPITOLUL
IV - Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL
111: Informarea Parlamentului
(1)
Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, în cadrul
controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte
informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau
de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. În
cazul în care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor
bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea
informarii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se
solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL
112: Întrebari, interpelari si motiuni simple
(1)
Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la întrebarile
sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, în conditiile
prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin
care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna
sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul
unei interpelari.
ARTICOLUL
113: Motiunea de cenzura
(1)
Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, pot retrage încrederea
acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor.
(2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul
total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data
depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data când a
fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere.
(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care
au semnat-o nu mai pot initia, în aceeasi sesiune, o noua motiune
de cenzura, cu exceptia cazului în care Guvernul îsi angajeaza
raspunderea potrivit articolului 114.
ARTICOLUL
114: Angajarea raspunderii Guvernului
(1)
Guvernul îsi poate angaja raspunderea în fata Camerei Deputatilor
si a Senatului, în sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii
de politica generala sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa în termen
de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala
sau a proiectului de lege, a fost votata în conditiile articolului
113.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul
de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate
de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei
de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Presedintele României cere reexaminarea
legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face
în sedinta comuna a celor doua Camere.
ARTICOLUL
115: Delegarea legislativa
(1)
Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru
a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul
si data pâna la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului,
potrivit procedurii legislative, pâna la împlinirea termenului
de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor
ordonantei.
(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai în situatii
extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, având
obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta de urgenta intra în vigoare numai dupa depunerea sa
spre dezbatere în procedura de urgenta la Camera competenta sa fie
sesizata si dupa publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Camerele, daca nu se afla în sesiune, se convoaca în mod obligatoriu
în 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca în
termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta
asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte
Camere care decide de asemenea în procedura de urgenta. Ordonanta
de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu
majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale
statului, drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie,
drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri
în proprietate publica.
(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping
printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte
au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este
cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada
de aplicare a ordonantei.
CAPITOLUL
V - Administratia publica
SECTIUNEA
1 - Administratia publica centrala de specialitate
ARTICOLUL
116: Structura
(1)
Ministerele se organizeaza numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului
ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
ARTICOLUL
117: Înfiintarea
(1)
Ministerele se înfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit
legii.
(2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot înfiinta
organe de specialitate, în subordinea lor, numai daca legea le recunoaste
aceasta competenta.
(3) Autoritati administrative autonome se pot înfiinta prin lege
organica.
ARTICOLUL
118: Fortele armate
(1)
Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii,
a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii
si a democratiei constitutionale. În conditiile legii si ale tratatelor
internationale la care România este parte, armata contribuie la
apararea colectiva în sistemele de alianta militara si participa
la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii.
(2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator,
si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare în afara
unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul României pot intra, stationa, desfasura operatiuni
sau trece trupe straine numai în conditiile legii sau ale tratatelor
internationale la care România este parte.
ARTICOLUL
119: Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile
care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la
mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva în
sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de
restabilire a pacii.
SECTIUNEA
a 2-a - Administratia publica locala
ARTICOLUL
120: Principii de baza
(1)
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se întemeiaza
pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor
publice.
(2) În unitatile administrativ-teritoriale în care cetatenii
apartinând unei minoritati nationale au o pondere semnificativa
se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective în
scris si oral în relatiile cu autoritatile administratiei publice
locale si cu serviciile publice deconcentrate, în conditiile prevazute
de legea organica.
ARTICOLUL
121: Autoritati comunale si orasenesti
(1)
Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia
locala în comune si în orase, sunt consiliile locale alese
si primarii alesi, în conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza, în conditiile legii,
ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din
comune si din orase.
(3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si în
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL
122: Consiliul judetean
(1)
Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea
activitatii consiliilor comunale si orasenesti, în vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este ales si functioneaza în conditiile legii.
ARTICOLUL
123: Prefectul
(1)
Guvernul numeste un prefect în fiecare judet si în municipiul
Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe
ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.
(4) Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari,
precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte,
nu exista raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în fata instantei de contencios administrativ,
un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, în
cazul în care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat
de drept.
CAPITOLUL
VI - Autoritatea judecatoreasca
SECTIUNEA
1 - Instantele judecatoresti
ARTICOLUL
124: Înfaptuirea justitiei
(1)
Justitia se înfaptuieste în numele legii.
(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
ARTICOLUL
125: Statutul judecatorilor
(1)
Judecatorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în
conditiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea
judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii,
în conditiile legii sale organice.
(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul
superior.
ARTICOLUL
126: Instantele judecatoresti
(1)
Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie
si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt
prevazute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit
competentei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile
de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.
(5) Este interzisa înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege
organica pot fi înfiintate instante specializate în anumite
materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din
afara magistraturii.
(6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor
publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia
celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de
comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ
sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante
sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.
ARTICOLUL
127: Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele
de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.
ARTICOLUL
128: Folosirea limbii materne si a interpretului în justitie
(1)
Procedura judiciara se desfasoara în limba româna. (2) Cetatenii
români apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa se
exprime în limba materna în fata instantelor de judecata,
în conditiile legii organice.
(3) Modalitatile de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2),
inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel
încât sa nu împiedice buna administrare a justitiei
si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.
(4) Cetatenii straini si apatrizii care nu înteleg sau nu vorbesc
limba româna au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile
dosarului, de a vorbi în instanta si de a pune concluzii, prin interpret;
în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
ARTICOLUL
129: Folosirea cailor de atac
Împotriva
hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public
pot exercita caile de atac, în conditiile legii.
ARTICOLUL
130: Politia instantelor
Instantele
judecatoresti dispun de politia pusa în serviciul lor.
SECTIUNEA
a 2-a - Ministerul Public
ARTICOLUL
131: Rolul Ministerului Public
(1)
În activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile
si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public îsi exercita atributiile prin procurori constituiti
în parchete, în conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe lânga instantele de judecata, conduc
si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare,
în conditiile legii.
ARTICOLUL
132: Statutul procurorilor
(1)
Procurorii îsi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii,
al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului
justitiei.
(2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul
superior.
SECTIUNEA
a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL
133: Rolul si structura
(1)
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din
care:
a) 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati
de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si
una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar
cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti în domeniul
dreptului, care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala,
alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile în plen;
c) ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si
Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta
Curte de Casatie si Justitie.
(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru
un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistratii
prevazuti la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
este de 6 ani.
(5) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin
vot secret.
(6) Presedintele României prezideaza lucrarile Consiliului Superior
al Magistraturii la care participa.
(7) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive
si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul
(2).
ARTICOLUL
134: Atributii
(1)
Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României
numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia
celor stagiari, în conditiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta
de judecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare
a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin
legea sa organica. În aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele
Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului
de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept
de vot.
(3) Hotarârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie
disciplinara pot fi atacate la Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii
stabilite prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant
al independentei justitiei.
|

Constitutia
Romaniei. Comentariu pe articole - Coordonatori: Ioan Muraru si
Elena Simina Tanasescu; Autori: Dana Apostol Tofan, Flavius Antoniu
Baias, Viorel Mihai Ciobanu, Valerian Cioclei, Ioan Condor, Anastasiu
Crisu, Stefan Deaconu, Andrei Popescu, Sorin Popescu, Bianca Selejan
Gutan, Milen - Editura CH Beck
|
|
|