| 
INTRODUCERE
I.
FUNCTIONALISM VERSUS CONSTITUTIONALISM, ÎN DEZBATEREA POLITICA
EUROPEANA
1.1. Aspecte generale
1.2. Saltul
1.3. Erodarea legitimitatii comunitare
1.4. Federatie, confederatie. Constitutie Europeana
1.5. Simbioza
II.
FEDERALISMUL INTERGUVERNAMENTAL
II. l. Federalismul interguvernamental implicit
11.2. Nasterea si dezvoltarea modelului Uniunii
11.2.1. Tratatul de Uniune din 1984 si definirea modelului
11.2.2. Actul Unic European stabileste bazele modelului
11.2.3. Tratatul de la Maastricht si aparitia Uniunii
11.2.4. Tratatul de la Amsterdam si dezvoltarea modelului
11.2.5. Tratatul de la Nisa si consolidarea modelului
11.2.6. Declaratiile de la Nisa si Laeken si deschiderea procesului
constitutional
11.2.7. Concluzii
II. 3. De la federalismul implicit la cel explicit
11.4. Redefinirea Uniunii prin extindere si aprofundare
11.5. Modelul Uniunii, model european
11.6. Factori conjuncturali ai mutatiei politice
11.7. Insuficienta metodei interguvernamentale
11.8. "Accelerarea" istoriei
III.
PROCESUL CONSTITUTIONAL
III. l. Inovatii politice
111.2. Reactualizarea modelului federal
111.3. Globalizarea si reforma Uniunii
111.4. Caracterul hibrid al Conventiei
111.5. Modelul politic
111.6. Aparitia actorilor non-statali
111.7. Dimensiunea constitutionala
111.8. Tratat sau Constitutie?
IV.
DIMENSIUNEA INTERNA A PROCESULUI CONSTITUTIONAL
IV. l. Dezbaterea asupra viitorului si finalitatii europene
IV.2. Proiectul de Tratat al Parlamentului European
IV.2. l. Caracterul federal si global
IV.2.2. Impulsionarea reformelor de catre PE
IV.2.3. Coincidenta în privinta rezultatelor dezbaterilor
IV.2.4. Federalismul-interguvernamental
IV.2.5. Caracterul progresiv, dinamismul si conditiile structurale
IV.2.6. Analogii ale modelelor
IV.3. De la Confederatie la Federatie
IV.4. De la „Federatie europeana" pâna la "Federatie
de state-natiuni"
IV.5. Declaratia 23 asupra viitorului Europei
IV.6. Declaratia de la Laeken
IV.7. Dezvoltari posterioare ale dezbaterii la nivel national si
european
IV.7. l. Comisia Europeana
IV.7.2.Franta
IV.7.3.Germania
IV.7.4. Marea Britanie
IV.7.5. Benelux
IV.7.6. Italia
IV.7.7. Portugalia
IV.7.8. Suedia
IV.7.9. Spania
IV.7.10. Concluzii
IV.8. Succesul dezbaterii asupra viitorului Europei declanseaza
procesul constitutional
V.
DIMENSIUNEA INTERNATIONALA A PROCESULUI CONSTITUTIONAL
V. l. Importanta factorului international in procesul constitutional
V.2. Modelul european si globalizarea
V.3. UE si depasirea realismului politic
V.4. Efectul federalizator al Euro
V.5. Extinderea Uniunii, catalizator al aprofundarii
V.6. Criza irakiana si consolidarea dimensiunii externe a Uniunii
Europene
V.7. Federalismul interguvernamental al cuplului francogerman si
dimensiunea externa a UE
V.8. Noul regionalism international european
VI.
DIMENSIUNEA METODOLOGICA A PROCESULUI CONSTITUTIONAL
VI. l. Aspecte preliminare
VI.2. Conventia Parlamentului European de redactare a Cartei drepturilor
fundamentale ale UE
VI.3. Mandatul Conventiei privind viitorul Europei
VI.4. Functionarea
VI.5. Fazele si calendarul
VI.5. 1. Ascultarea
VI.5. 2. Studiul si deliberarea
Vl.5.3. Redactarea
VI.6. Grupurile de Lucru
Vl.6.1. Grupul de Lucru l - Subsidiaritatea
VI.6.II. Grupul de Lucru II - Carta Drepturilor Fundamentale
VI.6.III. Grupul de Lucru III - Personalitate juridica
VI.6.IV. Grupul de Lucru IV - Parlamente nationale
VI.6.V. Grupul de Lucru V - Competente complementare
VI.6.VI. Grupul de Lucru VI - Guvernarea economica
VI.6.VII. Grupul de Lucru VII - Actiunea externa
VI.6.VIII. Grupul de Lucru VIII - Aparare
VI.6.IX. Grupul de Lucru IX - Simplificarea procedurilor si instrumentelor
legislative
VI.6.X. Grupul de Lucru X - Libertate, securitate si justitie
VI.6.XI. Grupul de Lucru XI - Europa sociala
VI.6.XII. Concluzii
VI.7. Conventia Europeana, hibrid de Conferinta Interguvernamentala
si Adunare Constituanta
VI.8. Conventia Europeana, actor relevant al procesului constitutional
VII.
CONSOLIDAREA FEDERALISMULUI INTERGUVERNAMENTAL SI A PROCESULUI CONSTITUTIONAL
VII.l. Explicitarea, aprofundarea si formalizarea federalismului
interguvernamental
VII.2. Dezbaterea clasica federalism versus interguvernamentalism
VII.3. Aprofundarea modelului politic constitutional european
VII.3. l. Europa liberala versus Europa sociala
VII.3.2. Valorile si integrarea europeana
Vll.3.3. Rolul UE în lume
VII.3.4. Sistem multi-level versus organizatie interstatala
VII.3.5. Viteza unica versus mai multe viteze
Vll.3.6. Guvern tehnic versus guvern politic
Vll.3.7. Concluzii
VII.4. Rolul noilor actori în configurarea modelului politic
VII.5. Modelul european de societate
VII.6. Constitutionalizarea cooperarilor întarite
VII.7. Deliberari multiple si aliante variabile
VIII.
MODELUL EUROPEAN DE SOCIETATE
VIII. l. Europa, model de politici social-liberale
VIII. Valorile Uniunii
VIII.3. Obiectivele Uniunii
VIII.4. Participarea institutionalizata a societatii civile
VIII.5. Guvernarea economica
VIII.6. Uniunea si cetateanul
VIII.7. Participarea crescânda si asimetrica a regiunilor
la activitatea Uniunii
VIII.8. Constitutionalizarea modelului european de societate
IX.
NOUA REFORMA INSTITUTIONALA
IX. l. Introducere
IX.2. Ambiguitatile Anteproiectului de Tratat
IX.3. Propunerile Comisiei Europene
IX.4. Propuneri interguvernamentaliste
IX.4.1. Propunerea ABC
IX.4.2. Propunerea britanica de Constitutie
IX.4.3. Propunerea anglo-spaniola
IX.5. Propuneri federaliste
IX.6. Contributia franco-germana
IX. 7. Propunerea Prezidiului Conventiei
IX.8. Concluzii
X.
„MORE EUROPE" ÎN LUME
X. l .Conventia si PESC
X.2. Principiile PESC
X.3. .Actiune externa" versus .politica externa"
X.4. Corenta, eficacitatea si vizibilitatea PESC
X.5. .Diplomatie comuna europeana" versus .reprezentare externa
interguvernamentala"
X.6. .Putere militara" versus .putere civila"
X.7. .Limite geografice" versus .limite politice"
X.8. Consideratii finale
XI.
TRATAT SAU CONSTITUTIE ?
XI. l. Acceptarea dezbaterii constitutionale
XI.2. Anteproiectul Tratatului Constitutional
XI.3. .Penelopa", o Constitutie conforma modelului european
de societate
XI.4. Redactarea finala
XI.5. Principalele acorduri
XI.5. l. Subsidiaritatea
XI.5.2. Rolul parlamentelor nationale
XI.5.3. Personalitatea juridica a UE
XI.5.4. Simplificarea Tratatelor
XI.6. Probleme nesolutionate
XI.7. Tratatul Constitutional, o adevarata Constitutie pentru cetatenii
Europei
XI.8. Tratatul Constitutional consolideaza federalismul interguvernamental
XII.
CONFERINTA INTERGUVERNAMENTALA A CONFIRMAT TRATATUL CONSTITUTIONAL
XII. l. CIG a dezvoltat si perfectionat modelul Conventiei
XII. 1.1. Consideratii preliminare
XII. l .2. Perfectionarea modelului
XII.2. Modelul constitutional
XII.3. Conferinta Interguvernamentalâ: consens si veto
XII.4. îmbuntâtiri tehnice, dar si involutii ale reformei
institutionale
XII.4. l. Parlamentul European
XII.4.2. Consiliul European
Xll.4.3. Consiliul
Xll.4.4. Presedintele Consiliului
XII.4.5. Compozitia Comisiei si alegerea Comisarilor
XII.5. "Interguvernamentalul" se impune în fata
transparentei procesului decizional
XII.6. Noile limite ale unanimitatii si „frânele de
urgenta"
Xll.6.1. Unanimitatea
Xll.6.2. .Frâna de urgenta"
XII.7. Depasirea vechilor limite "revizuirea simplificata",
."pasarele", ."flexibilizarea cooperarii întarite"
XII.7. l. Revizuirea simplificata
XII.7.2. Pasarele
XII.7.3. Flexibilizarea cooperarii întarite
XII.8. Alte modificari
XII.8. l. Preambul
Xll.8.2. Model, valori si obiective
XII.8.3. Egalitatea statelor membre în raport cu Uniunea
XII.8.4. Carta Drepturilor Fundamentale
XII.8.5. Pactul de Stabilitate si crestere economica
XII.8.6. Eurogrup
XII.8.7. Procedura bugetara
XII.9. Perfectionarea politicii externe
XII.9. l. Ministrul european al afacerilor externe
Xll.9.2. Serviciul european de actiune externa
XII. 10. Aparitia formala a politicii de aparare
XII. 10. l. Clauza de aparare reciproca
XII. 10.2. Cooperarea structurata permanenta
XII. 10.3. Agentia Europeana de Armament
XII. 10.4. Concluzii
XII. 11. Ratificarea Tratatului
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE |
