Iordan Gheorghe Barbulescu, De la comunitatile europene la Uniunea Europeana, Editura Trei, Bucuresti, 2001.

 

ABREVIERI

I. INTRODUCERE
1. Consideratii teoretice si metodologice. Obiectivele, metodele si actorii unificarii comunitare
1.1. Obiectivele unificarii europene
1.1. Asigurarea pacii
1.2. Unificarea economica
1.3. Unificarea politica
1.4. Dimensiunea sociala
. l .5. Adoptarea deciziilor de catre statele membre sau de catre Comunitate
1.2. Metoda unificarii comunitare
.2. l. Cooperarea dintre statele membre
.2.2. Conceptul de integrare
1.3. Actorii unificarii comunitare
1.3.1. Actorii nationali si internationali, supra-statali sau multi-statali
1.3.2. Rolul statelor membre
1.3.3. Rolul Consiliului European
1.3.4. Rolul institutiilor si organelor comunitare
2. Metoda de lucru si planul lucrarii
Note

II. PROCESUL ISTORIC AL INTEGRARII EUROPENE
1. Ideea europeana în istorie
1.1. Originile procesului integrator pâna în secolul XIX
1.2. Ideea europeana între 1900-1945. Initiativa lui A. Briand
1.3. Constructia europeana dupa 1945. „Miscarea Europeana" si „Federalismul European"
1.4. Planul Marshall. Revigorarea ideii de integrare europeana
1.5. Congresul de la Haga si crearea Consiliului Europei
2. Crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului
2.1. Antecedentele CECA
2.2. Declaratia Schumann
2.3. Caracteristicile CECA
3. Insuccesul Comunitatii Europene de Aparare si al Comunitatii Politice Europene
4. Crearea Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice
4.1. Obiectivele CEE si CEEA
4.2. Sistemul institutional al Tratatelor Constitutive ale CEE si CEEA
5. Integrarea europeana între 1958 si 1986. Extinderi succesive si crize interne
5.1. Crearea EFTA/AELC sau a Asociatiei Europene a Liberului Schimb
5.2. Prima extindere a Comunitatilor Europene
5.3. Problemele realizarii Pietei Comune
5.4. A doua si a treia extindere
5.5. întarirea institutionala si aprofundarea integrarii
6. Actul Unic European
7. Dinamica evolutiva a integrarii europene si Tratatul de la Maastricht
8. De la Tratatul de la Maastricht la reformele din 1996 si 2000, altfel spus, la Tratatele de la Amsterdam si Nisa
8.1. Cea de-a patra extindere si Acordul pentru crearea Spatiului Economic European
8.2. Tratatele de la Amsterdam si Nisa
Note

III. NATURA PROCESULUI DE INTEGRARE EUROPEANA
1. Natura politica a procesului de integrare europeana si caracterul sau unitar
2. Natura juridica a procesului de integrare europeana, între „international" si „comunitar"
2. l. Originea conventionala a Comunitatilor Europene si a Dreptului Comunitar
2.2. Conditia formala de organizatii internationale
2.3. Factorii comunitari si interguvernamentali ai sistemului institutional
2.4. Alte consideratii
3. Progresivitatea procesului si reformele tratatelor
3.1. Vointa de a avansa pas cu pas
3.2. Continutul reformelor
Note

IV. COMUNITATILE EUROPENE. STRUCTURA SI FUNCTIONARE
1. Consideratii generale
2. Sursele dreptului comunitar
2.1. Tratatele
2.2. Dreptul derivat
2.2.1. Regulamentul
2.2.2. Directiva
2.2.3. Decizia
2.2.4. Actele neangajante de drept derivat
2.2.4.1. Recomandari si Avize
2.2.4.2. Pozitii si actiuni comune
2.2.5. Dreptul derivat în Tratatul CECA
2.2.5.1. Decizia CECA
2.2.5.2. Recomandarea CECA
2.2.5.3. Publicarea, notificarea si intrarea în vigoare a dreptului derivat CECA
2.2.6. Concluzii asupra dispozitiilor normative ale Comunitatilor
2.3. Jurisprudenta
2.3.1. Consideratii generale
2.3.2. Natura juridica a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
2.3.3. Compozitia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
2.4. Aplicarea dreptului comunitar
2.4.1. Consideratii generale
2.4.2. Alicarea dreptului comunitar la nivel national
2.4.3. Aplicarea dreptului comunitar la nivelul institutiilor comunitare
1 2.4.4. Principiul de autonomie institutionala si procedurala
2.5. Dreptul Comunitar versus Dreptul National
2.5.1. Suprematia Dreptului Comunitar
2.5.2. Dreptul Comunitar si Constitutiile statelor membre
2.6. Dreptul Comunitar si aderarea noilor membrii
3. Institutiile comune
3.1. Institutiile comunitare si cele ale Uniunii
3.1.1. Institutiile comunitare
3.1.2. Institutiile Uniunii
3.2. Parlamentul European
3.2.1. Parlamentul European, parte a sistemului institutional al Comunitatilor Europene
3.2.2. Structura si organizarea PE
3.2.3. Competentele PE
3.2.3.1. Competente normative
3.2.3.2. Competente bugetare
3.2.3.3. Competente politice
3.2.3.4. PE, aparatorul dreptului comunitar
3.2.3.5. Competente internationale
3.2.4. Aparatorul Poporului
3.3. Consiliul
3.3.1. Consiliul, parte a sistemului institutional al Comunitatilor
3.3.2. Consiliul, institutie comunitara si internationala
3.3.3. Unicitatea Consiliului
3.3.4. Comitetul Reprezentantilor Permanenti
3.3.5. Presedintia Consiliului
3.3.6. Secretariatul Consiliului
3.3.7. Consiliul European
3.3.8. Problema fundamentala a Consiliului
3.3.9. Competentele Consiliului
3.3.9.1. Competente derivate din apartenenta sa la sistemul institutional comunitar
3.3.9.2. Competente normative
3.3.9.3. Competente bugetare
3.3.9.4. Competente executive
3.3.9.5. Competente internationale
3.3.9.6. Competentele în sectorul apararii dreptului comunitar
3.3.9.7. Competente în impulsionarea actiunii si a dreptului comunitar
3.3.9.8. Competente, conform TCECA
3.3.10. Procesul decizional al Consiliului
3.3.10.1. Sesiunile Consiliului si ordinea de zi
3.3.10.2. Regimul acordurilor Consiliului
3.3.10.3. Votul conditionat
3.3.10.4. Particularitatile Consiliului CECA
3.4. Comisia
3.4. l. Comisia, parte a sistemului institutional al Comunitatilor Europene
3.4.2. Compozitia Comisiei
3.4.2.1. Membrii Comisiei si numirea lor
3.4.2.2. Caracteristicile membrilor Comisiei
3.4.2.3. Durata mandatului
3.4.2.4. Presedintele si Vicepresedintii Comisiei
3.4.3. Structura Comisiei
3.4.4. Competentele Comisiei
3.4.4.1. Comisia si obiectivele tratatelor constitutive
3.4.4.2. Competentele Comisiei ca aparatoare a dreptului comunitar
3.4.4.3. Competentele Comisiei în impulsionarea dreptului comunitar
3.4.4.4. Competentele Comisiei în sfera legislativa
3.4.4.5. Competentele executive ale Comisiei
3.4.4.6. Competentele bugetare ale Comisiei
3.4.4.7. Competentele internationale ale Comisiei
3.4.5. Procesul decizional al Comisiei
3.4.5.1. Auto-organizare si colegialitate
3.4.5.2. Procedura scrisa
3.4.5.3. Delegarea atributiilor
3.4.5.4. Acordurile Comisiei
3.5. Curtea de Justitie
3.5. l. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, parte a sistemului institutional comunitar
3.5.2. Natura juridica a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
3.5.3. Compozitia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
3.5.4. Proceduri
3.6. Alte institutii
3.6.1. Curtea de Conturi
3.6. l. l. Curtea de Conturi, organ auxiliar sau parte a sistemului institutional european?
3.6.1.2. Alcatuirea Curtii de Conturi
3.6.1.3. Competentele Curtii de Conturi
f 3.6.1.4. Organizare, reguli si proceduri ale Curtii de Conturi
3.6.2. Banca Centrala Europeana
3.6.3. Organele auxiliare ale Comunitatilor Europene
3.6.3.1. Consideratii generale
3.6.3.2. Comitetul Economic si Social
3.6.3.2.1. CES si institutiile comunitare
3.6.3.2.2. Compozitia si structura CES
3.6.3.2.3. Competentele CES
3.6.3.2.4. Organizarea interna a CES
3.6.3.3. Comitetul Regiunilor
3.6.3.4. Comitetul CECA
3.6.3.5. Agentiile
Note

V. CREAREA UNIUNII EUROPENE. TRATATUL DE LA MAASTRICHT
1. Procesul de elaborare si ratificare a Tratatului Uniunii Europene
2. Structura formala a TUE
2.1. Frontispiciu comun
2.2. Cei trei pilieri: unul comunitar (CEE, CEEA si CECA) si doi interguvernamentali (PESC si JAI)
2.2.1. Pilierul central sau comunitar (CEE, CEEA, CECA)
2.2.2. Pilierii interguvernamentali
23. Baza comuna
3. Uniunea Europeana. Caracteristici generale
3.1. Antecedente
3.2. Semnificatia UE
3.3. Lipsa de personalitate juridica internationala a UE
3.4. Vocatia federala a UE
4. Obiectivele UE
4.1. Obiective de caracter politic: crearea Uniunii Politice
4.1.1. Cetatenia europeana
4.1.2. Politica Externa si de Securitate Comuna
4.1.3. Cooperarea în materie de Justitie si Afaceri Interne
' 4.1.3.1. Materii susceptibile a se comunitariza
4.1.3.2. Materii a caror comunitarizare nu era prevazuta
4.1.4. Competentele Comunitatii în cadrul Uniunii Politice
4.1.4.1. Mentinerea actualelor politici
4.1.4.2. întarirea politicilor comunitare existente
4.1.4.3. Noi politici si actiuni comunitare
4.1.5. Coeziunea Economica si Sociala
4.1.6. Apararea acquis-ului comunitar si „pasarelele" de conducere unica
4.2. Obiective de caracter economic: crearea Uniunii Economice si Monetare
4.2.1. Justificarea si avantajele UEM
4.2.2. Fazele sau etapele UEM
4.2.3. Politica economica (Art. 102A-104C TCE)
4.2.4. Politica monetara (Art. 105-109 TCE)
5. Relatiile dintre UE, statele membre si popoarele acestora: principiile UE
6. Uniunea Europeana si controlul juridic
7. Uniunea Europeana „â la carte": „Clauzele de exceptare" si „Regimul danez"
7.1. Clauzele de exceptare (politica sociala a „celor 15" si optiunea britanica în materie de UEM)
7.1.1. Politica sociala
7.1.2. Uniunea Economica si Monetara
7.2. Regimul special al Danemarcei
8. Consiliul European
8.1. Introducere
8.2. Procesul de institutionalizare al Consiliului European
8.2.1. Origini: de la Summit-uri, la Consiliul European
8.2.2. Configurarea naturii sale juridice
8.3. Organizarea si functionarea Consiliului European
8.3.1. Compozitie si functionare
8.3.2. Functiile Consiliului European
Note

VI. PERFECTIONAREA UNIUNII EUROPENE. TRATATUL DE LA AMSTERDAM
1. Introducere
1.1. Munca de pregatire
1.2. Structura Tratatului de la Amsterdam. Simplificare si consolidare
2. Aspecte institutionale
2.1. Parlamentul European
2.2. Consiliul si Comisia
2.2.1. Consiliul
2.2.1.1. Ponderarea voturilor
2.2.1.2. Presedintia Consiliului
2.2.1.3. QMV
2.2.2. Consiliul European
2.2.3. Comisia
2.3. Curtea Europeana de Justitie
2.4. Alte reforme institutionale
2.4.1. Curtea de Conturi
2.4.2. Comitetul Economic si Social
2.4.3. Comitetul Regiunilor
3. Cooperarea întarita
4. Spatiul de libertate, securitate si justitie
4.1. Cetatenie, democratie si drepturile omului
4.2. Nediscriminare, egalitatea de tratament, alte drepturi
4.3. Libertate, securitate si justitie din perspectiva primului si celui de-al treilea pilier
5. Transparenta, subsidiaritate, ierarhie si tipologie a deciziilor
6. Reforma politicilor comunitare
6.1. Munca
6.2. Politica sociala
6.3. Mediu
6.4. Sanatate
6.5. Regiuni ultraperiferice
6.6. Lupta împotriva fraudelor
6.7. Protectia consumatorilor
6.8. Alte prevederi
7. Politica Externa si de Securitate Comuna si relatiile economice internationale
8. Consideratii asupra reformei de la Amsterdam
Note

VII. INSTITUTII PENTRU O EUROPA EXTINSA. TRATATUL DE LA NISA
1. Consolidarea Uniunii Politice si pregatirea extinderii
2. Adaptarea institutionala în vederea fluidizarii si eficientizarii actului decizional
2.1. Parlamentul European
2.2. Consiliul European; Consiliul
2.2.1. Presedintia Consiliului UE
2.2.2. Ponderarea voturilor între statele membre. Majoritatea calificata si minoritatea de blocaj
2.3. Comisia
2.4. Curtea Europeana de Justitie
3. Generalizarea votului prin majoritate calificata
4. Consolidarea principiului „flexibilitatii". Cooperarea întarita
5. Alte modificari operate la Nisa
5.1. Drepturi fundamentale
5.2. Securitate si aparare
5.3. Lupta împotriva criminalitatii-Rolul EUROJUST
5.4. Masuri împotriva discriminarii
5.5. Dispozitii vizând facilitarea exercitarii dreptului cetatenilor de a circula în teritoriul statelor membre
5.6. Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor
5.7. Asistenta financiara comunitara acordata, în anumite conditii, unui stat membru care se confrunta cu dificultati sau cu o amenintare serioasa de dificultati, ca urmare a unor evenimente exceptionale ce scapa controlului sau
5.8. Reprezentarea Comunitatii Europene la nivel international în domeniul UEM
5.9. Dispozitii referitoare la functionarea Consiliului Guvernatorilor BCE apartinând Protocolului asupra Statutului Sistemului European de Banci Centrale si a Bancii Centrale Europene
5.10. Masuri necesare introducerii rapide a ECU
5.11. Politica comerciala comuna
5.12. Dispozitii sociale
5.13. Baza juridica pentru instituirea unui Comitet al Protectiei Sociale
5.14. Masuri de sprijin pentru actiunea statelor membre în domeniul industrial
5.15. Actiuni specifice Coeziunii Economice si Sociale în afara Fondurilor Structurale
5.16. Reguli aplicabile Fondurilor Structurale si de Coeziune
5.17. Dispozitii referitoare la mediu
5.18. Cooperarea economica, financiara si tehnica cu terte state
5.19. Curtea de Conturi
5.20. Denumirea de Jurnal Oficial
5.21. Comitet Economic si Social
5.22. Comitetul Regiunilor
5.23. Procedura de modificare a Statutului BEI
5.24. Regulamente financiare si determinarea regulilor si a responsabilitatilor controlorilor financiari, a ordonatorilor de credite si a contabililor
5.25. Regimul lingvistic al Curtii de Justitie
5.26. Stabilirea pozitiei Comunitatii într-o instanta creata printr-un acord cu terte state
5.27. Posibilitatea PE de a solicita avizul Curtii de Justitie asupra compatibilitatii unui acord anvizajat cu dispozitiile TCE
5.28. Declaratia asupra viitorului Uniunii înscrisa în Actul Final al Conferintei
5.29. Declaratia înscrisa în Actul Final referitoare la art. 10 TCE (Acorduri inter-institutionale)
5.30. Declaratia înscrisa în Actul Final al Conferintei referitoare la art. 21, aliniat 3, TCE
6. Efectele ponderarii votului în procesul decizional. Impactul extinderii
6.1. Problematica generala
6.2. Ponderarea substantiala
7. Aprecieri asupra situatiei post-Nisa
Note

CONCLUZII
1. Situatia actuala
2. Viitorul Uniunii Europene

BIBLIOGRAFIE
1. Lucrari de autor
2. Documente comunitare de baza
2.1. Tratate
2.2. Alte documente comunitare de baza
2.2.1 Extindere
2.2.2 Subsidiaritate, proportionalitate, repartizarea atributiilor
2.2.3 Politica Externa si de Securitate Comuna
2.2.4 Aparare (Uniunea Europeana / Uniunea Europeana Occidentala / NATO)
2.2.5 Justitie si afaceri interne
3. Documente comunitare complementare
4. Reviste de specialitate

ANEXE
I. Lista Tratatelor în baza carora s-au constituit Comunitatile Europene si Uniunea Europeana
II. Corespondente între Tratatele Uniunii Europene de la Maastricht si Amsterdam
III. Modificarile operate la Nisa în Tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene si în Tratatul Uniunii Europene
IV. Dispozitii normative ale Comunitatilor
V. Distributia pe state membre a principalelor elemente institutionale UE-15
1. Conform Tratatului de la Amsterdam (în vigoare)
2. Conform Tratatului de la Nisa
VI. Distributia pe state membre a principalelor elemente institutionale UE-27 (Conform Tratatului de la Nisa)
VII. Indice analitic al Tratatului Uniunii Europene si a Tratatelor constitutive ale Comunitatilor Europene (Maastricht)
1. Structura Tratatului
2. Principalele teme
VIII. Indice analitic al Tratatului Uniunii Europene si a Tratatelor constitutive ale Comunitatilor Europene (Amsterdam)
1. Structura Tratatului
2. Principalele teme
Note
IX Greutatea relativa a UE-15 si UE-27 în raport cu SUA
X Populatie, PIB/locuitor state membre si candidate la UE
XI PECOS si raportul lor cu organizatiile internationale regionale
XII Componenta organizatiilor internationale regionale UE, NATO si UEO
XIII Studiul negocierilor de aderare ale PECOS la 31 decembrie 2000
XIV Instrumentele de preaderare
1. Valoare totala 2000-2006
2. Valoare indicativa anuala (Mii. EURO)
3. Valoare indicativa anuala ISPA (%)
XV Gradul de integrare comerciala a PECOS în UE comparativ cu cel al integrarii intracomunitare
XVI Indicatori statistici de baza PECOS -1999
XVII Conventii în domeniul drepturilor omului ratificate de PECOS
XVIII România — indicatori statistici de baza