Gabriela Carmen Pascariu, Uniunea Europeana. Politici si piete agricole, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

 

Cuvânt înainte

Capitolul 1. EUROPA ÎN CAUTAREA UNEI NOI IDENTITATI
1.1. Identitate europeana
1.2. De la idee la Tratatele constitutive
1.3. O federatie de state în Europa

Capitolul 2. CONSTRUCTIA POLITICA A UNIUNII EUROPENE, PROCES DE INTEGRARE INSTITUTIONALA
2.1. Integrarea europeana - de la liber schimb la uniunea politica
2.1.1. Integrarea ca proces
2.1.2. Etape în evolutia integrarii europene
2.2. Integrare si dezvoltare economica
2.2.1. Efectele economico-sociale ale integrarii regionale asupra economiilor participante
2.2.2. Convergenta, coeziune si subsidiaritate -principii ale integrarii regionale
2.3. Integrare institutionala în Uniunea Europeana

Capitolul 3. LANSAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE SI SISTEMUL CLASIC DE INTERVENTIE
3.1. Debutul politicii agricole comune
3.1.1. Argumente în favoarea PAC
3.1.2. Obiectivele si principiile PAC
3.2. Sistemul clasic de interventie pe pietele agricole
3.2.1. Organizarea comuna prin pret de interventie
3.2.1.1. Reglementarea pietelor prin pret garantat
3.2.1.2. Protectie externa prin prelevari variabile
3.2.2. Functionarea mecanismului clasic de interventie

Capitolul 4. EVOLUTIA PIETELOR COMUNE ORGANIZATE
4.1. Introducerea parametrilor de interventie
4.2. Interventii conditionale
4.3. Masuri de reducere a garantiilor agricole
4.3.1. Actiuni privind veniturile
4.3.2. Actiuni asupra volumului productiei
4.3.3. Actiuni asupra factorilor de productie
4.4. Subventii complementare pretului garantat
4.4.1. Studiu de caz asupra pietei cerealelor
4.5. Piete agricole cu garantare minima
4.5.1. Organizare comuna prin subventii directe
4.5.2. Organizare comuna prin protectie externa
4.6. „Legea de evolutie" a OCP

Capitolul 5. POLITICA STRUCTURALA AGRICOLA ÎN PROCESUL COEZIUNII SI DEZVOLTARII RURALE
5.1. Lansarea si constituirea politicii structurale
5.1.1. Primii pasi. Programul Mansholt
5.1.2. Directivele socioculturale 1972 - „miniplanul Mansholt"
5.1.3. Evolutia masurilor structurale
5.2. Politica agricola structurala — componenta a politicii regionale
5.2.1. Actiuni în favoarea obiectivului 5a „structuri agricole"
5.2.2. Actiuni în favoarea obiectivului 5b „zone rurale"
5.3. Protectia mediului prin politica agricola structurala
5.4. Limite si perspective în politica agricola structurala

Capitolul 6. FINANTAREA PAC - EXPRESIE A PRINCIPIULUI SOLIDARITATII
6. l. Structura si functionarea Fondului European de Orientare si Garantare Agricola - FEOGA
6.1.1. Sistemul resurselor bugetare
6.1.2. Sectiunea „Garantare"
6.1.3. Sectiunea „Orientare"
6.2. Constrângeri bugetare în finantarea PAC
6.2. l. Disciplina bugetara agricola - continut si aplicare
6.2.2. Implicatiile reformei '92 asupra disciplinei bugetare
6.2.3. Limitele solidaritatii. Despre „contributia britanica"
6.3. Aspecte monetare ale finantarii
6.3. l. Constituirea si evolutia Sumelor Monetare Compensatorii
6.3.2. Noul sistem agromonetar; perspective

Capitolul 7. TENDINTE ÎN EVOLUTIA AGRICULTURII EUROPENE SI POLITICA AGRICOLA COMUNA
7.1. Efectele PAC-elemente de analiza pozitiva
7.2. Evolutia agriculturii europene; principalele rezultate ale PAC
7.3. Reformarea Politicii Agricole Comune
7.3.1. Necesitatea reformei
7.3.2. O lenta evolutie spre reforma '92
7.3.3. Reforma MacSharry, continuitate si schimbare în politica agricola comuna
7.4. Politica Agricola Comuna - o provocare în lumea agricola mondiala
7.4.1. Locul Uniunii Europene în fluxurile comerciale agricole internationale
7.4.2. Politica Agricola Comuna în cadrul negocierilor Organizatiei Mondiale pentru Comert
7.4.3. Alte angajamente comerciale cu impact asupra PAC
7.5. Politica agricola comuna în contextul extinderii Uniunii Europene
7.5.1. Perspectivele integrarii tarilor Europei Centrale si de Est în Uniunea Europeana
7.5.2. Cadrul european al extinderii - Agenda 2000
7.5.3. PAC si extinderea UE - o relatie de conditionare reciproca

Concluzii

Bibliografie