Petre Prisecaru, Nicolae Idu, Reforma constitutionala si institutionala a Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003.

 

Capitolul 1 - Cadrul constitutional al UE
1.1. Baza juridica (legala) asigurata de tratate
1.2. Contributia legislatiei secundare
1.2.1. Regulamentele
1.2.2. Directivele
1.2.3. Deciziile
1.2.4. Opiniile si recomandarile
1.3. Acordurile internationale la care UE este parte
1.3.1. Acordurile de cooperare
1.3.2. Acordurile de asociere
1.3.3. Acordurile europene
1.3.4. Acordurile comerciale sectoriale multilaterale
1.3.5. Acordurile între statele membre
1.4. Raportul dintre dreptul comunitar si dreptul national
1.4.1. Interferenta dintre dreptul comunitar si dreptul national
1.4.2. Conflictul dintre dreptul comunitar si dreptul national
1.5. Principiile care guverneaza UE
1.5.1. Principiile generale de drept
Bibliografie selectiva

Capitolul 2 -Reforma constitutionala a UE
2.1. Contributia consiliului european de la nisa la reforma constitutionala
2.2. Draftul final al tratatului constitutional al Conventiei Europene
2.2.1. Partile tratatului constitutional si continutul lor
2.2.2. Grupurile de lucru din cadrul Conventiei
2.2.3. Concluzii privind dezbaterile si propunerile din cadrul Conventiei (partea I)
Bibliografie selectiva

Capitolul 3 - Drepturile omului în legislatia europeana
3.1. Introducere
3.2. Acquis-ul comunitar în problema drepturilor omului
3.3. Principalele instrumente care reglementeaza problematica drepturilor omului si a libertatilor fundamentale în UE
3.3.1. Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale
3.3.2. Tratatele UE si drepturile fundamentale ale omului
3.3.2.1. Tratatul UE
3.3.2.2. Tratatul de la Amsterdam
3.3.2.3. Consiliul European de la Nisa (2000)
3.3.2.4. Conventia 724/03
3.3.3. Autoritati/institutii abilitate sa asigure protectia drepturilor omului
3.4. Carta Europeana a Drepturilor Omului
3.4.1. „Nasterea Cartei"
3.4.2. Rolul Cartei în consolidarea drepturilor omului
3.4.3. Limitele sistemului de protectie a drepturilor omului în UE, anterior Cartei
3.4.4. Prevederi generale ale Cartei Europene a Drepturilor Omului
3.4.5. Carta: caracterul obligatoriu, aria de cuprindere, continutul
3.4.5.1. Forta juridica/caracterul obligatoriu al Cartei
3.4.5.2. Aria de cuprindere a Cartei
3.4.5.3. Continutul Cartei
3.4.6. Limitarea drepturilor
3.4.7. Inovatii la Carta
3.4.8. Consideratii si comentarii pe marginea Memorandum-ului la Carta Drepturilor Omului
3.4.9. Opinii pro si contra Cartei
3.4.10. Impactul Cartei Drepturilor Fundamentale asupra tarilor candidate
Anexa
Bibliografie selectiva

Capitolul 4 - Reforma guvernantei europene
4.1. Cartea Alba a guvernantei europene
4.1.1. Necesitatea reformei guvernantei
4.1.2. Principiile de baza ale unei bune guvernante
4.1.3. Cele patru sectiuni de propuneri
4.1.3.1. Cresterea gradului de participare a actorilor la elaborarea si implementarea politicilor UE
4.1.3.2. Politici, reglementari si rezultate mai bune
4.1.3.3. Implicarea UE în rezolvarea problemelor globale
4.1.3.4. Refocalizarea politicilor si institutiilor UE
4.2. Principalele mesaje transmise de consultarile publice lansate de Cartea Alba
4.2.1. Mesaje cu caracter general
4.2.2. O participare mai larga la elaborarea politicilor UE
4.2.3. Ameliorarea politicilor si a procesului legislativ la nivelul UE
4.2.4. Institutii democratice eficiente si obiective politice europene
4.3. Actiuni întreprinse - dupa aparitia Cartii Albe - pe linia reformei guvernantei europene
4.3.1. Implicarea mai larga a actorilor
4.3.1.1. Contributia informarii si comunicarii la o functionare mai transparenta a UE
4.3.1.2. Accederea la cetateni prin democratie regionala si locala
4.3.1.3. Cresterea gradului de implicare a societatii civile
4.3.1.4. Conectarea retelelor
4.3.2. Perfectionarea politicilor, reglementarilor si implementarii
4.3.2.1. Ameliorarea reglementarilor
4.3.2.2. îmbunatatirea implementarii
4.3.3. Contributia UE la guvernanta mondiala
4.3.4. Reconsiderarea politicilor si reforma institutiilor UE
Bibliografie selectiva

Capitolul 5 - Reforma institutionala a UE
5.1. Introducere. Cadrul institutional actual
5.2. Summit-ul de la Nisa, o etapa importanta în derularea procesului de reforma institutionala
5.2.1. Reforma institutiilor europene
5.2.2. Procesul decizional
5.2.3. Cooperarea întarita - un mecanism mai eficient
5.2.4. Concluzii
5.3. Conventia privind viitorul Europei. Tratatul constitutional si propunerile de reforma a institutiilor comunitare
5.4. Particularitatile traseului reformei: diversitate si contradictii. Sugestii si evaluari
5.4.1. Modelul presedintiei duale a UE. Comentarii
5.5. Concluzii. Misiunile Conferintei Interguvernamentale
Bibliografie selectiva

Capitolul 6 - Guvernanta europeana si doctrinele integrarii
6.1. Sistemul de guvernare multinivel
6.1.1. Definirea guvernantei multinivel si a caracteristicilor sale
6.1.2. Chestiunea jurisdictiilor si tipurile de guvernanta multinivel
6.1.3. Rolul metodei deschise de coordonare în cadrul guvernantei multinivel
6.2. Doctrinele integrarii europene si sistemul de guvernare comunitar
6.2.1. Teoriile si doctrinele integrarii europene
6.2.2. Federalismul
6.2.2.1. Istoria ideii federaliste
6.2.2.2. Miscarea federalista paneuropeana
6.2.2.3. Mentorii spirituali ai miscarii federaliste postbelice
6.2.2.4: Impactul ideilor federaliste asupra Comunitatii Europene
6.2.2.5. UE ca structura si entitate federala în devenire
6.2.3. Neofunctionalismul
6.2.3.1. Radacinile sale si abordarea lui Haas
6.2.3.2. Actorii si mecanismele integrarii în viziunea neofunctionalista
6.2.3.3. Efectul de antrenare, pilonul teoriei neofunctionaliste
6.2.3.4. Revigorarea neofunctionalismului
6.2.3.5. Functionalismul dialectic
6.2.4. Supranationalismul
6.2.5. Interguvernamentalismul
6.2.5.1. Interguvernamentalismul lui Stanley Hoffman
6.2.5.2. Interguvernamentalismul liberal al lui Andrew Moravcsik
6.2.5.3. Consolidarea interguvernamentalismului dupaMaastricht
6.2.6. Alte doctrine ale integrarii
Bibliografie selectiva

Capitolul 7 - Modificarea Constitutiei României în contextul aderarii la Uniunea Europeana si al adoptarii unei constitutii europene
7.1. Consideratii generale
7.2. Problema raportului între ordinea juridica comunitara si ordinea juridica nationala
7.3. Domenii constitutionale de revizuit prin prisma acquis-ului comunitar
7.4. Domenii constitutionale de revizuit prin prisma situatiei actuale din România
7.5. Analiza principalelor prevederi ale Legii privind modificarea Constitutiei României ?
7.5.1. Tratatele internationale privind drepturile omului
7.5.2. Aplicabilitatea directa a dreptului comunitar si aderarea la Uniunea Europeana
7.5.3. Protectia proprietatii private
7.5.4. Egalitatea în drepturi între cetatenii români si cei ai Uniunii Europene
7.5.5. Dreptul la vot al cetatenilor si dreptul de a fi ales al cetatenilor UE în cadrul scrutinurilor locale
7.5.6. Extradarea si expulzarea
7.6. Noua Constitutie a României si Constitutia Europeana
Bibliografie selectiva