Nicolae Suta, Integrarea economica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

 

Cuvânt înainte

CAPITOLUL 1: Integrarea economica din Europa
1.1. Integrarea economica din Europa Occidentala si incidentele acesteia asupra comertului international
1.1.1. Comunitatea Economica Europeana (CEE)
1.1.1.1. Prevederi ale Tratatului de la Roma referitoare la uniunea vamala si uniunea economica monetara
1.1.1.2. Masuri întreprinse în cadrul CEE pe linia realizarii uniunii vamale; stadiul înfaptuirii uniunii economice si monetare
1.1.1.2.1. Liberalizarea schimburilor comerciale reciproce si in stituirea tarifului vamal comun fata de terti
1.1.1.2.2. Politica agricola a C.E.E. (PAC)
1.1.1.2.3. Politica comerciala a CEE fata de tarile terte
1.1.1.2.4. Politica energetica a CEE
1.1.1.2.5. „Planul Werner" si esecul lui
1.1.1.2.6. Reforma CEE (Cartea Alba, Actul Unic Vest-European) si realizarea Pietei Unice Interne. Tratatul asupra Uniunii Europene, Conferinta Interguvernamentala a UE
1.1.1.3. Largirea CEE prin aderarea Angliei, Danemarcei, Irlandei, Greciei, Portugaliei, Spaniei. Constituirea zonei de liber schimb CEE-tari AELS si realizarea Spatiului Economic European
1.1.1.3.1. Aderarea Angliei, Danemarcei si Irlandei la CEE
1.1.1.3.2. Aderarea Greciei la CEE
1.1.1.3.3. Aderarea Portugaliei si Spaniei la CEE
1.1.1.3.4. Constituirea zonei de liber schimb dintre CEE si tarile din AELS. Realizarea „Spatiului Economic European"
1.1.1.4. Locul CEE în comertul international; comertul intra si extracomunitar
1.1.1.5. Asocierea unor tari si teritorii la CEE
1.1.2. Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)

CAPITOLUL 2: Piata comuna europeana
2.1. Asigurarea celor patru libertati de circulatie
2.1.1. Libera circulatie a marfurilor
2.1.1.1. Uniunea vamala
2.1.1.2. Desfiintarea frontierelor fiscale
2. l. 1.3. Eliminarea obstacolelor generate de existenta pietelor publice
2.1.1.4. Eliminarea barierelor tehnice
2.1.2. Miscarea capitalurilor si serviciilor financiare
2.1.3 Libera circulatie a serviciilor
2.1.4. Libera circulatie a persoanelor
2.2. Impactul crearii marii piete unice
2.2.1. Impactul macroeconomic
2.2.2. Impactul microeconomic
2.2.2.1. Mobilitatea factorilor de productie
2.2.2.2. Probleme legate de specializarea industriala în interiorul spatiului comunitar...
Anexa I
Anexa II

CAPITOLUL 3: Mize si probleme ale unificarii monetare europene
3.1. Decizia unificarii monetare-o necesitate
3.1.1. Argumente de ordin microeconomic
3.1.1.1. Variabilitatea cursurilor de schimb si piata unica
3.1.1.2. Dezechilibre legate de cursurile de schimb si piata unica
3.1.2. Argumente de ordin macroeconomic
3.1.3. O uniune monetara între 8, 11 sau 15?
3.2. Dificultati ce trebuie rezolvate
3.2.1. UE nu constituie o zona monetara optimala
3.2.1.1. Convergenta ratelor de inflatie
3.2.1.2. Convergenta masurilor de politica economica
3.2.1.3. Mecanisme de ajustare la socurile asimetrice
3.2.1.4. Necesitatea unui buget federal
3.2.2. U.E. nu este o uniune politica
3.2.3. Incertitudinile privind organizarea politicii economice
3.2.3.1. Incertitudini privind politica macroeconomica
3.2.3.2. Relatiile de schimb între tarile membre si nemembre

CAPITOLUL 4: Politica agricola comuna
4.1. LansareaPAC. Obiective si principii
4.1.1. Argumente în favoarea PAC
4.1.2. Obiectivele si principiile PAC
4.2. Mecanismele PAC. Elemente de analiza pozitiva
4.2.1. între interventie si liber schimb
4.2.2. Argumentele interventiei prin pret garantat
4.2.3. Protectie externa prin prelevari variabile
4.3. Sistemul de interventie în cadrul PAC
4.3.1. Organizarea comuna a pietelor
4.3.2. Politica structurala agricola
4.4. Evolutia agriculturii europene si reforma PAC
4.4.1. Analiza teoretica a efectelor PAC
4.4.2. Evolutia agriculturii europene; principalele rezultate ale PAC
4.4.2.1. Productivitate si transformari structurale
4.4.2.2. Veniturile agricultorilor
4.4.2.3. Securitatea aprovizionarii
4.4.2.4. Evolutia preturilor agricole
4.3. Reformarea politicii agrare comune

CAPITOLUL 5: Comert, concurenta si politica industriala comunitara
5.1. Fundamentele juridice ale politicilor sectoriale
5.1.1. Coerenta si conflict în politicile sectoriale comunitare
5.1.2. Mecanisme de functionare ale politicilor comunitare cu privire la concurenta, industrie si comert
5.2. Prevederi specifice ale Tratatului si legislatiei adiacente
5.2.1. Politica industriala
5.2.1.1. Obiectivele vizate de politica industriala
5.2.1.2. Instrumente folosite de Comunitate pentru aplicarea politicii industriale
5.2.1.3. Politica industriala în corelatie cu alte politici sectoriale
5.2.2. Politica comerciala
5.2.2.1. Drept international
5.2.2.2. Uniformizarea regimurilor de import si reforma instrumentelor de politica comerciala
5.2.3. Politica în domeniul concurentei
5.2.3.1. Pvatiunile unei politici în domeniul concurentei
5.2.3.2. Reguli si proceduri comunitare privind concurenta
5.2.3.3. Mecanismul achizitiilor si fuziunilor în UE

CAPITOLUL 6: Relatiile economice externe ale Uniunii Europene
6.1. Organizarea relatiilor economice externe ale Uniunii Europene: o sinteza a principalelor orientari
6.1.1. Politica comerciala
6.1.1.1. Optiunea initiala a Comunitatii: liberalizarea progresiva a schimburilor comerciale cu terti
6.1.1.2. Schimburile comerciale trebuie controlate?
6.1.1.2.1. Mitul Europei fortareata
6.1.1.2.2. Argumente în favoarea strategiei de deschidere progresiva
6.1.1.2.3. Trebuie instaurat un protectionism zonal?
6.1.2. Politica de sprijin pentru dezvoltare
6.1.2.1. Obiective
6.1.2.2. Realizari
6.2. Relatiile cu America de Nord
6.2.1. Relatiile euro-americane
6.2.1.1. Cadrul institutional
6.2.1.2. Dificultati în relatiile economice euro-americane
6.2.1.3. Relatiile economice
6.2.2. Relatiile cu Canada
6.2.2.1. Cadrul institutional
6.2.2.2. Relatii economice
6.3. Relatiile cu Asia
6.3.1. Relatiile cu Japonia
6.3.1.1. Cadrul institutional
6.3.1.2. Relatiile economice
6.3.2. Relatiile cu ASEAN
6.3.2.1. ASEAN
6.3.2.2. Cadrul institutional
6.3.2.3. Relatiile comerciale
6.3.2.4. Relatiile ASEAN cu alte tari
6.3.3. China
6.3.3.1. Cadrul institutional
6.3.3.2. Relatiile comerciale
6.4. Acordurile cu gruparile regionale latino-americane
6.4.1. Gruparile regionale
6.4.1.1. Grupul de la RIO
6.4.1.2. Pactul Andin
6.4.1.3. Piata Comuna din America Centrala
6.4.1.4. MERCOSUR
6.4.2. Relatiile economice si comerciale ale gruparilor regionale latino-americane cu UE
6.4.3. Influenta americana
6.5. Relatiile preferentiale cu tarile asociate din Est si din Sud
6.5.1. Relatiile cu tarile Lumii a Treia
6.5.1.1. Un model original
6.5.1.2. Un sistem tot mai criticat
6.5.2. Politica privind zona mediteraneana
6.5.3. Relatiile cu tarile Europei Centrale si Orientale

CAPITOLUL 7: Ocuparea fortei de munca si somajul în Uniunea Europeana
Introducere
7. l. Piata fortei de munca se afla în situatii foarte diferite de la o tara la alta a UE
7.1.1. Evolutia populatiei active
7.1.2. Evolutia locurilor de munca
7.1.3. Somajul european
7.1.4. Explicatia disparitatilor între pietele muncii la nivel national în UE
7.2. Analiza economica a somajului european si a politicilor de utilizare a fortei de munca
7.2.1. Somaj conjunctural si somaj structural: câteva consideratii teoretice
7.2.2. Somajul si politicile conjuncturale în anii '80 si '90 în cadrul UE
7.2.3. Somajul structural: elementele sale determinante în functie de tara
7.2.4. Politicile structurale si de folosire a fortei de munca duse la nivelul UE si la nivel national
Concluzii

CAPITOLUL 8: România si Uniunea Europeana: probleme si perspective
8.1. Uniunea Europeana - nucleul macroeconomiei europene. Integrarea regionala
8.1.1. Uniunea Europeana si polarizarea internationalizarii vietii economice
8.1.2. Specializarea si avantajul multiplu al economiei europene
8.2. Uniunea Europeana si securitatea economica si politica europeana
8.2.1. Securitatea economica a României. „Importul si exportul" de securitate economica
8.3. Factorii transnationali si „mecanismele selectiei" pentru integrare
8.3.1. Nivelul investitiilor externe - criteriu de aplicare pentru integrare
8.3.2. Atractivitatea TCEE si „seducerea" UE
8.4. Compatibilizarea economiei României cu criteriile OCDE
8.4.1. Criteriile de convergenta si orizontul integrarii României în Uniunea Europeana
8.4.2. Indicatorii macroeconomici recenti si ajustarile lor structurale. Dinamici convergente si dinamici divergente de crestere
8.4.3. Avantajele competitive, avantajele comparative si dinamica investitiilor internationale în România
8.4.4. Specializarea internationala a României si importanta ei pentru integrarea în Uniunea Europeana
8.5. Stabilizarea macroeconomica - problema globala a reformei. Strategia si programul national de aderare
8.5.1. 1996 si stabilizarea macroeconomica pe fundamente monetariste
8.5.2. Regulile de politica economica în perioada de tranzitie
8.5.3. Modelul amânarii ajustarilor structurale si ritmul reformei industriale
8.6. Dimensiunea structurala si componenta neutrala - componente de fond ale strategiei de reforma
8.6.1. Strategia de aderare si crearea compatibilitatilor sistemice cu tarile UE. Regulile marii economii europene
8.6.2. Dimensiunea structurala, functionala si comportamentala a economiei românesti si compatibilizarea ei cu mecanismele UE
8:6.3. Dimensiunea comportamentala a economiei românesti si mecanismele Marii Piete Interne
8.7. Factori interni si externi care limiteaza capacitatea de integrare a României în Uniunea Europeana
8.8. Similaritati si diferente ale TCEE si integrarea selectiva în UE
8.9. Decalajele reciproce, decalajele TCEE fata de UE si mecanismul aderarii selective. Formule de integrare subreginoala a TCEE
8.10. Acordul de asociere România/Uniunea Europeana - sistem suboptimal de integrare. Efectul economiei dominante. Optimul productiei si optimul bunastarii sociale
8.10.1. Evolutii în implementarea Acordului European. Dinamica deschiderii europene a economiei românesti
8.10.2. Mecanismele acordului de asociere si efectele asupra economiei românesti. Analiza în termeni de cost si beneficii
8.11. Zona libera, tariful vamal si bunastarea natiunii. Modelul bazat pe tariful vamal si cota de import
8.12. Termenul de schimb si rata de schimb România/Uniunea Europeana
8.13. Economiile în tranzitie si teoria „Esecul pietei interne"
8.14. Teoria „rangului II" si politica comerciala a României
8.15. România si efectele integrarii economice europene

Bibliografie