| 
1.
Cadrul institutional: cinci variatiuni pe aceeasi tema
Introducere
Observatii preliminare
Uniunea Europeana în context
Uniunea Europeana ca arena unica — sau poate nu
Structura institutionala a Uniunii Europene
Comisia
Europeana
Consiliul Uniunii Europene
Consiliul European
Parlamentul European
Curtea
Europeana de Justitie
Cadrul institutional mai larg
Institutiile nationale
O metoda comunitara — sau mai multe modalitati politice?
O metoda comunitara distincta
Modelul de legiferare al Uniunii Europene
Guvernarea pe multiple niveluri
Coordonarea si evaluarea politicilor
Transguvernamentalismul intensiv
Politica si procesul politic de decizie
Institutiile Uniunii Europene ca doza de derivatie
2.
Procesul politic: un pendul în permanenta miscare
Introducere
Pendulul politic
Procesul politic dincolo de cadrul statal
Optiuni privind repartizarea responsabilitatilor politice
Variatii în timp - si de la o tara la alta
Pendulul în permanenta miscare - rezumat
Contextul în Europa Occidentala
Caracterul inadecvat al statului
Globalizarea
Caracterul specific al Europei Occidentale
Functiile politice esentiale si agenda de cooperare
Stabilizarea geopolitica
Adaptarea socio-economica
Simbolismul politic
Motive de cooperare
Interese
Idei
Probleme
Institutii
Cît de robust este procesul politic al UE?
3.
Analizarea si explicarea politicilor
Introducere
Nevoia de cunostinte teoretice
Curentul predominant în studiile referitoare la UE
Categorii de analiza
Grade de importanta
Diferite tipuri de politici
Etape ale politicii
Localizarea elaborarii politicilor
Elaborarea politicilor multinationale
Elaborarea politicilor multifunctionale
Abordari analitice
Abordari verticale
Abordari orizontale
Concluzii
4.
Piata unica: o noua abordare a politicilor
Introducere
Scurt istoric
Armonizarea si nemultumirile crescînde provocate de aceasta
Presiunile pentru reforma
Programul 1992 si ecoul schimbarilor institutionale
Mai mult decît o simpla piata
Implementarea politicilor învingatori si învinsi
Rezultatele politicilor
Conexiuni politice
O noua abordare a politicilor
5.
Politica de concurenta
Introducere
Dezvoltarea politicii europene a concurentei
Stabilirea politicii europene de concurenta: desprinderea de traditii?
Politica începînd din 1958
Procesul institutional
Desfasurarea politicii de concurenta
Legislatia antitrust — esenta politicii de concurenta
Ajutorul statului: controlul sau anularea subventiilor?
Articolul 68 (fost 90): reglementarea proprietatii de stat si liberalizarea
monopolurilor
Reglementarea fuziunilor: merita asteptarea?
Interactiunea dintre politica de concurenta a UE si structurile
nationale si globale
Descentralizarea
Dezbaterea privind politica europeana si cea globala a concurentei
Politica de concurenta si alte politici: reconcilierea obiectivelor
aflate în conflict
O analiza critica a politicii europene a concurentei
Concluzii
6.
Uniunea economica si monetara: convingere politica si incertitudine
economica
Introducere
Inceputurile: mult zgomot pentru nimic
EMS: coordonare si asimetrie
Negocierea EMU (UEM): interese economice si politica la nivel înalt
Raportul Delors
Regulile tratatului privind EMU
Conditii de admitere si criterii de convergenta
Stimulentul care a stat la baza acordului privind EMU
Lunga tranzitie: guverne, piete si societati
Presiunile pietei
Preocupari politice divergente
Angajament politic si convergenta
Societatile urmeaza?
Europa cu euro: ce fel de integrare?
Concluzii
7.
Politica agricola comuna: o politica împotriva pietelor
Introducere
Intre integrare negativa si pozitiva
Modernizare defensiva: CAP o institutie de ajutor social
Mentinerea si securitatea veniturilor pentru fermieri
CAP un rai sigur
Dinamica politica si sociala a CAP
Controlul politic al supranationalismului
Renationalizarea agriculturii vest-europene
Permutari ale CAP
GATT si politica agricola
Prioritatea acordata bunastarii interne
Trecerea la plata de venituri directe
Rolul grupurilor de interese agricole: creatori de politica sau
beneficiari?
Noile politici în agricultura
Concluzii
8.
Bugetul: cine primeste, ce, cînd si în ce fel
Introducere
O schita sumara a bugetului
Principalii actori
Politica bugetara de-a lungul timpului
Etapa l: disputele bugetare care au urmat primei extinderi
Etapa a 2-a: schimbarea regulilor jocului
Etapa a 3-a: Agenda 2000 si presiunile pentru schimbare
Administrarea unui buget mai mare
Negocierile privind Agenda 2000
Propunerile Comisiei
Rezultatul de la Berlin
Divergentele majore si problemele esentiale
Fantomele la masa: tarile candidate
Concluzii
9.
Coeziunea si fondurile structurale: transferuri si negocieri
Introducere
Cresterea fondurilor structurale pîna în anul 1999
Crearea Fondului European Regional pentru Dezvoltare
Actul Unic European si Delors-l
Tratatul privind Uniunea Europeana si Delors-2
Implementarea fondurilor structurale
Programarea
Concentrarea
Suplimentarea
Parteneriatul
Agenda 2000 si acordurile de la Berlin
Concluzii
10.
Politica sociala: lasata în seama instantelor si a pietelor?
Introducere
Succesul limitat al politicii de activism social
Integrarea europeana si cerintele de compatibilitate ale pietei
Libertatea de circulatie a fortei de munca
Libertatea de a presta servicii si regimul concurential european
Integrarea europeana si presiunile de facto asupra bugetelor de
asigurari sociale nationale
Politica sociala a unei Europe evoluînd spre un sistem cu
mai multe niveluri
11.
Politica de mediu: constrîngeri economice si presiuni externe
Introducere
Istoric
Principalii actori
Institutiile
Consiliul de Ministri
Parlamentul European
Curtea Europeana de Justitie
Agentia Europeana a Mediului
Grupurile ecologiste
Rezultatele politicii, implementare si conformare
Contestarea politicii
Subsidiaritate
Doctrine contradictorii de reglementare
Instrumente noi
Rolul UE în regimurile globale
Concluzii
12.
Politica biotehnologiei: riscurile reglementarii si reglementarea
riscurilor
Introducere
O perspectiva istorica
Comunitatea stiintifica internationala
Organizatiile internationale
Legislatia nationala
Parlamentul European
Conflict si coordonare în cadrul Comisiei
Conflictul ideologic din cadrul Comisiei
Conflictul rabufnit
încercarile initiale de cooperare
Directivele 90/219 si 90/220
Protestele si inovatia institutionala
Elaborarea si reforma politicii biotehnologiei
Concluzii
13.
Politica comuna a pescuitului: sa-i lasam pe cei mici sa plece?
Introducere
Cum a ajuns politica pescuitului pe agenda UE?
Impactul extinderii
Problema conservarii
Ape teritoriale nationale extinse
Intre Bruxelles si teritoriile nationale: interese opuse
Dimensiunea teritoriala
Comisia, promotor al expertizei
Negocierile Consiliului
Validare din partea Parlamentului
Activitatea în curtile de justitie
Administrarea comuna a resurselor si diferentele în ceea ce
priveste aplicarea în practica
Stabilirea limitelor de pescuit
Eforturile de a institui controale eficiente
Limitele regimurilor comune
CFP între redistribuire si globalizare
Sprijinul financiar pentru industria pestelui
Comertul international si preferinta Comunitatii
Negocierea cu terte tari
Concluzii
14.
Politica comerciala europeana: presiuni globale si restrictionari
interne
Introducere
Aspecte ale elaborarii deciziei în UE
Competente
Stabilirea obiectivelor
Desfasurarea negocierilor
Adoptarea rezultatelor
Disputele comerciale dintre UE si WTO
Instrumente de protectie comerciala
Procedurile antidumping
Reglementarea barierelor comerciale
Procesul politicii comerciale a Europei
Transformarea evolutiva
15.
Comertul cu tarile în curs de dezvoltare: coji de banana si
razboaie crîncene
Introducere
Presiuni pentru schimbare
Tensiunile dintre politica oficiala si interesele efective
Competitia institutionala
Problema bananelor
Origini
Apararea noului regim
Implicatiile asupra altor acorduri
Optiunile pentru conformarea cu WTO
Acordul sud-african privind comertul liber (FTA)
Origini
Procesul de negocieri Dimensiunea WTO
Aplicarea noii abordari asupra Conventiei Lome
Concluzii
Context si istorie
Initierea politicii
Deciderea politicii
Perspectivele de schimbare a politicii
16.
Extinderea spre est: strategie sau reconsiderari?
Introducere
Problema elaborarii strategiilor în domeniul unei politici
complexe
Punctele de început ale politicii orientate spre CEECs
Relatiile cu CEECs pîna la sfîrsitul anilor '80
Reactiile imediate la schimbarea radicala a politicii de la sfîrsitul
anilor `80
Angajamente de sprijin
Acordul privind reactia UE
Rolul conducator al Comisiei
Normalizare si asistenta
Politica pe termen scurt
Spre un cadru politic pe termen lung: acordurile europene
De la asociere la preaderare
Consiliul European de la Copenhaga si perspectivele aderarii
Consiliul European de la Essen si strategia de preaderare
Documentul White Paper al Comisisei (Cartea alba) privind armonizarea
legislatiei
Spre o politica a extinderii
Consiliul European de la Madrid
Reforma institutionala: IGC si Tratatul de la Amsterdam
Reformele politice interne si Agenda 2000
Masuri în vederea aderarii
Selectarea tarilor candidate: Consiliul European de la Luxemburg
Negocierile de aderare
Parteneriatul de aderare
Conferinta Europeana
Reforma si finantarea politicii: Consiliul European de la Berlin
Relatiile cu celelalte tari europene
Concluzii
17.
Politica externa si de securitate comuna: de la retorica la substanta?
Introducere
Cooperarea politica europeana, 1970-1990
Transformarea europeana si uniunea politica, 1990-1992
IGC din 1991
Tratatul de la Maastricht
învatînd din experienta, 1992-1996
Momentul Amsterdam si perioada ulterioara acestuia
De la retorica la substanta, în sfîrsit?
Concluzii
18.
Justitia si afacerile interne: integrare prin dezvoltare?
Originile colaborarii în domeniul justitiei si al afacerilor
interne
Cel de al treilea pilon dupa Maastricht
Cursul politicii
Punctele slabe ale celui de al treilea pilon
De la Amsterdam la Tampere
Concluzii
19.
Guvernarea colectiva: procesul politic al UE
Modelul stabilit
Tendinta politicii Idei si identitati
Guvernare fara statalitate
Politica post-suveranitate
Elaborarea politicii în anii '90: un model în schimbare?
Cicluri si tendinte
Persistenta provizoratului
Guvernarea europeana între elaborarea politicii nationale
si negocierea globala
|
