|
TITLUL III COMPETENTELE UNIUNII
Principii fundamentale (1) Delimitarea competentelor Uniunii este reglementata de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competente este reglementata de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. (2) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea actioneaza în limitele competentelor ce i-au fost atribuite de statele membre prin Constitutie pentru atingerea obiectivelor stabilite de catre aceasta. Orice alta competenta neatribuita Uniunii prin Constitutie apartine statelor membre. (3) În temeiul principiului subsidiaritatii, în domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai daca si în masura în care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfacator de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local, dar pot fi mai bine atinse, datorita dimensiunilor si efectelor actiunii preconizate, la nivelul Uniunii. Institutiile Uniunii aplica principiul subsidiaritatii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. Parlamentele nationale vegheaza la respectarea acestui principiu în conformitate cu procedura prevazuta de protocol. (4) În temeiul principiului proportionalitatii,
continutul si forma actiunii Uniunii nu depasesc ceea ce este necesar
pentru atingerea obiectivelor Constitutiei. Institutiile Uniunii aplica principiul proportionalitatii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.
Categorii de competente (1) În cazul în care Constitutia atribuie Uniunii competenta exclusiva într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera si adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, statele membre putând sa faca acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii. (2) În cazul în care Constitutia îi atribuie Uniunii o competenta partajata cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre îsi exercita competenta în masura în care Uniunea nu si-a exercitat competenta sau a hotarât sa înceteze sa si-o mai exercite. (3) Statele membre îsi coordoneaza politicile economice si de ocupare a fortei de munca în conformitate cu conditiile prevazute de partea III, pentru definirea carora Uniunea dispune de competenta. (4) Uniunea dispune de competenta pentru definirea si punerea în aplicare a unei politici externe si de securitate comune, inclusiv pentru definirea progresiva a unei politici de aparare comune. (5) În anumite domenii si în
conditiile prevazute de Constitutie, Uniunea dispune de competenta de
a întreprinde actiuni de sprijinire, coordonare sau completare
a actiunii statelor membre, fara a înlocui însa prin aceasta
competenta lor în aceste domenii. Actele Uniunii obligatorii din punct de vedere juridic, adoptate pe baza dispozitiilor partii III referitoare la aceste domenii, nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre. (6) Întinderea si conditiile exercitarii competentelor Uniunii sunt determinate prin dispozitiile partii III referitoare la fiecare domeniu.
Domeniile de competenta exclusiva (1) Uniunea dispune de competenta exclusiva în urmatoarele domenii: (a) uniunea vamala; (b) stabilirea normelor privind concurenta necesare functionarii pietei interne; (c) politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro; (d) conservarea resurselor biologice ale marii în cadrul politicii comune privind pescuitul; (e) politica comerciala comuna. (2) Uniunea dispune, de asemenea, de competenta exclusiva pentru încheierea unui acord international în cazul în care aceasta încheiere este prevazuta de un act legislativ al Uniunii, ori este necesara pentru a permite Uniunii sa-si exercite competenta interna, sau în masura în care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora.
ARTICOLUL I-14 Domeniile de competenta partajata (1) Uniunea dispune de competenta partajata cu statele membre în cazul în care Constitutia îi atribuie o competenta care nu se refera la domeniile prevazute la articolele I-13 si I-17. (2) Competentele partajate între Uniune si statele membre se aplica în urmatoarele domenii principale: (a) piata interna; (3) În domeniile cercetarii, dezvoltarii
tehnologice si spatiului, Uniunea dispune de competenta pentru a desfasura
actiuni, si în special pentru definirea si punerea în aplicare
a programelor, fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea
ca efect împiedicarea statelor membre de a-si exercita propria
competenta. (4) În domeniile cooperarii pentru dezvoltare si al ajutorului umanitar, Uniunea dispune de competenta pentru a întreprinde actiuni si pentru a duce o politica comuna, fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea ca efect împiedicarea statelor membre de a-si exercita propria competenta.
Coordonarea politicilor economice si de ocupare a fortei de munca (1) Statele membre îsi coordoneaza politicile economice în cadrul Uniunii. În acest scop, Consiliul de Ministri adopta masuri, si în special orientarile generale ale acestor politici. Statelor membre a caror moneda este euro li se aplica dispozitii speciale. (2) Uniunea ia masuri pentru a asigura coordonarea politicilor de ocupare a fortei de munca ale statelor membre, si în special prin definirea orientarilor ale acestor politici. (3) Uniunea poate adopta initiative pentru a asigura coordonarea politicilor sociale ale statelor membre.
Politica externa si de securitate comuna (1) Competenta Uniunii în materie
de politica externa si de securitate comuna se întinde asupra
tuturor domeniilor politicii externe, precum si asupra tuturor problemelor
referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea progresiva
a unei politici de aparare comune care poate conduce la o aparare comuna. (2) Statele membre sprijina activ si fara rezerve politica externa si de securitate comuna a Uniunii, în spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce, si respecta actiunea Uniunii în acest domeniu. Acestea se abtin de la orice actiune contrara intereselor Uniunii sau care ar putea dauna eficacitatii sale.
Domeniile actiunilor de sprijinire, de coordonare sau complementare Uniunea dispune de competenta pentru a desfasura actiuni de sprijinire, de coordonare sau complementare. Domeniile acestor actiuni sunt, prin finalitatea lor europeana: (a) protectia si îmbunatatirea sanatatii umane; (b) industria; (c) cultura; (d) turismul; (e) educatia, tineretul, sportul si formarea profesionala; (f) protectia civila; (g) cooperarea administrativa. ARTICOLUL I-18 Clauza de flexibilitate (1) În cazul în care o actiune a Uniunii se dovedeste necesara în cadrul politicilor definite în partea III pentru a atinge unul dintre obiectivele mentionate în Constitutie, fara ca aceasta sa fi prevazut atributiile necesare în acest sens, Consiliul de Ministri, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei Europene si dupa aprobarea Parlamentului European, adopta masurile corespunzatoare. (2) Comisia Europeana, în cadrul procedurii de control al principiului subsidiaritatii mentionate în articolul I-11 alineatul (3), atrage atentia parlamentelor nationale asupra propunerilor întemeiate pe prezentul articol. (3) Masurile întemeiate pe prezentul articol nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre în cazul în care Constitutia exclude o astfel de armonizare.
|
Comisia Europeana - Monitorul Oficial Parlamentul European - Monitorul Oficial Curtea de Justitie Europeana. Jurisprudenta, hotarari comentate - Editura Wolters Kluwer Manualul Uniunii Europene - Editura Universul Juridic Drept comunitar al afacerilor - Editura Universul Juridic Legislatie comunitara privind proprietatea intelectuala - Editura CH Beck Drept comunitar - Editura C.H. Beck Dreptul Uniunii Europene-Tratat - Editura Lumina Lex Introducere in dreptul european - Editura Universul Juridic Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Monetare Europene - Editura CH Beck Ajutoare de stat si politici publice europene - Editura C.H. Beck
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||