|
Protocol privind Statutul Curtii de Justitie a Comunitatii Economice Europene ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE ALE TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII ECONOMICE EUROPENE DORIND sa stabileasca Statutul Curtii de Justitie prevazut la articolul 188 din acest tratat, AU DESEMNAT, în acest scop, în calitate de plenipotentiari: MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe Baronul J. Ch. SNOY et d’ OPPUERS, secretar general la Ministerul afacerilor economice, presedintele delegatiei belgiene la Conferinta interguvernamentala; PRESEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe dl prof. dr. Carl Friedrich OPHÜLS, ambasador al Republicii Federale Germania, presedintele delegatiei germane la Conferinta interguvernamentala; PRESEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe dl Robert MARJOLIN, profesor titular al facultatilor de drept, vicepresedintele delegatiei franceze la Conferinta interguvernamentala; PRESEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe dl V. BADINI CONFALONIERI, subsecretar de stat pentru afaceri externe, presedintele delegatiei italiene la Conferinta interguvernamentala; ALTETA SA REGALA MAREA DUCESA DE LUXEMBURG, pe dl Lambert SCHAUS, ambasador al Marelui Ducat al Luxemburgului, presedintele delegatiei luxemburgheze la Conferinta interguvernamentala; MAIESTATEA SA REGINA TARILOR DE JOS, pe dl J. LINTHORST HOMAN, presedintele delegatiei olandeze la Conferinta interguvernamentala, CARE, dupa ce au facut schimb de depline puteri, gasite în buna si cuvenita forma, AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii anexate la Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene. Articolul 1 Curtea de Justitie, instituita prin articolul 4 din tratat, se constituie si îsi exercita functiile în conformitate cu dispozitiile tratatului si ale prezentului statut. TITLUL I Articolul 2 Înainte de intrarea în functie, fiecare judecator depune, în sedinta publica, juramântul de exercitare a functiilor sale cu deplina impartialitate si cu constiinciozitate si de pastrare a secretului deliberarilor. Articolul 3 Judecatorii beneficiaza de imunitate de jurisdictie. Pentru actiunile întreprinse de acestia în calitate oficiala, inclusiv pentru afirmatiile lor oficiale, orale sau în scris, judecatorii continua sa beneficieze de imunitate si dupa încetarea functiilor lor. Curtea poate ridica imunitatea în sedinta plenara. În cazul în care, imunitatea fiind ridicata, se declanseaza actiunea penala împotriva unui judecator, acesta nu va putea fi judecat, în nici unul dintre statele membre, decât de instanta competenta sa judece magistratii care apartin celei mai înalte instante nationale. Articolul 4 Judecatorii nu au dreptul sa exercite nici o functie politica sau administrativa. Cu exceptia unei derogari acordate cu titlu exceptional de catre Consiliu, judecatorii nu au dreptul de a desfasura nici o activitate profesionala, remunerata sau neremunerata. În momentul instalarii în functie, judecatorii îsi iau angajamentul solemn ca, pe durata exercitarii functiei si dupa încetarea acesteia, sa îndeplineasca obligatiile care decurg din functie, îndeosebi obligatia de a manifesta onestitate si retinere în acceptarea anumitor functii sau avantaje dupa încetarea functiei lor. În caz de îndoiala, Curtea hotaraste. Articolul 5 Cu exceptia numirilor de noi membri, care au loc periodic, precum si a cazurilor de deces, functia unui judecator înceteaza prin demisie. În cazul demisiei unui judecator, scrisoarea de demisie se adreseaza presedintelui Curtii, pentru a fi transmisa presedintelui Consiliului. Prin aceasta ultima notificare, postul devine vacant. Cu exceptia cazurilor în care se aplica articolul 6, fiecare judecator ramâne titularul postului respectiv pâna când succesorul sau îi preia functiile. Articolul 6 Judecatorii nu pot fi înlaturati din functie si nu pot fi declarati decazuti din dreptul lor la pensie sau la alte avantaje echivalente decât în cazul în care, potrivit aprecierii unanime a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii, nu mai îndeplinesc conditiile necesare sau obligatiile care le incumba. Judecatorul în cauza nu participa la aceste deliberari. Grefierul aduce la cunostinta presedintilor Adunarii si Comisiei hotarârea Curtii si o notifica presedintelui Consiliului. În cazul unei hotarâri de înlaturare din functie a unui judecator, prin aceasta ultima notificare postul devine vacant. Articolul 7 Judecatorii ale caror functii înceteaza înainte de expirarea mandatului lor sunt înlocuiti pentru perioada ramasa din mandatul respectiv. Articolul 8 Dispozitiile articolelor 2 - 7 se aplica avocatilor generali.
Articolul 9 Grefierul depune, în fata Curtii de Justitie, juramântul de exercitare a functiilor sale cu deplina impartialitate si constiinciozitate si de pastrare a secretului deliberarilor. Articolul 10 Curtea asigura înlocuirea grefierului în cazul în care acesta este în imposibilitatea de a-si exercita functiile. Articolul 11 Curtii i se repartizeaza functionari si alti agenti, pentru a asigura functionarea acesteia. Acestia sunt subordonati grefierului si se afla sub autoritatea presedintelui. Articolul 12 La propunerea Curtii, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate sa prevada numirea de raportori adjuncti si sa stabileasca statutul acestora. Raportorii adjuncti pot, în conditiile care vor fi stabilite de regulamentul de procedura, sa participe la instrumentarea cauzelor cu care Curtea a fost sesizata si sa colaboreze cu judecatorul raportor. Raportorii adjuncti, alesi dintre persoanele care prezinta toate garantiile de independenta si care fac dovada calificarilor juridice necesare, sunt numiti de Consiliu. Acestia depun juramânt în fata Curtii ca îsi vor exercita functiile cu deplina impartialitate si constiinciozitate si ca nu vor divulga nimic din secretul deliberarilor. Articolul 13 Judecatorii, avocatii generali si grefierul au obligatia de a-si stabili resedinta la sediul Curtii. Articolul 14 Curtea functioneaza permanent. Durata vacantelor judecatoresti este stabilita de Curte, în functie de necesitatile de serviciu. Articolul 15 Curtea poate pronunta hotarî valabile numai cu un numar impar de judecatori. Hotarârile Curtii în sedinta plenara sunt valabile daca sunt prezenti cinci judecatori. Hotarârile camerelor sunt valabile numai daca sunt prezenti trei judecatori; în cazul în care unul dintre judecatorii din compunerea unei camere este în imposibilitatea de a-si exercita functiile, se poate apela la un judecator care face parte dintr-o alta camera, în conditiile care vor fi stabilite de regulamentul de procedura. Articolul 16 Judecatorii si avocatii generali nu pot participa la solutionarea nici unei cauze în care au intervenit anterior, în calitate de agent, consilier sau avocat al uneia dintre parti sau asupra careia s-au pronuntat ca membri ai unei instante, ai unei comisii de cercetare sau în alta calitate. În cazul în care, dintr-un motiv special, un judecator sau un avocat general considera ca nu poate participa la judecarea sau cercetarea unei anumite cauze, trebuie sa îl informeze pe presedinte. În cazul în care, dintr-un motiv întemeiat, presedintele considera ca un judecator sau un avocat general nu trebuie sa participe la deliberarea sau la pronuntarea într-o anumita cauza, îl informeaza pe cel în cauza. Curtea decide în cazul în care apare vreo dificultate cu privire la aplicarea prezentului articol. Nici o parte nu îsi poate întemeia solicitarea de modificare a compunerii Curtii sau a uneia din camerele acesteia invocând fie cetatenia unui judecator, fie absenta, din compunerea Curtii sau a uneia dintre camerele acesteia, a unui judecator având aceeasi cetatenie ca si partea în cauza. TITLUL III Articolul 17 Statele, precum si institutiile Comunitatii sunt reprezentate în fata Curtii de Justitie de catre un agent numit pentru fiecare cauza; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat înscris în barou într-unul dintre statele membre. Celelalte parti trebuie sa fie reprezentate de un avocat înscris într-un barou într-unul din statele membre. Agentii, consilierii si avocatii care compar în fata Curtii beneficiaza de drepturile si garantiile necesare exercitarii independente a functiilor lor, în conditiile care vor fi stabilite de regulamentul de procedura. Fata de consilierii si avocatii care compar în fata Curtii, aceasta se bucura de competentele obisnuite în materie, conferite instantelor judecatoresti, potrivit aceluiasi regulament de procedura. Profesorii, care sunt resortisanti ai statelor membre a caror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda, beneficiaza în fata Curtii de drepturile recunoscute avocatilor prin prezentul articol. Articolul 18 Procedura înaintea Curtii comporta doua faze: una scrisa si una orala. Procedura scrisa cuprinde comunicarea adresata partilor, precum si acelor institutii ale Comunitatii ale caror decizii fac obiectul procedurii, a plângerilor, memoriilor, apararilor si observatiilor si, dupa caz, a replicilor, precum si a tuturor actelor justificative si a documentelor relevante sau a copiilor acestora, certificate pentru conformitate. Comunicarile sunt efectuate de catre grefier, în ordinea si în termenele stabilite prin regulamentul de procedura. Procedura orala cuprinde lectura raportului prezentat de un judecator raportor, audierea de catre Curte a agentilor, consilierilor si avocatilor si a concluziilor avocatului general, la care se adauga, dupa caz, audierea martorilor si expertilor.
Articolul 19 Curtea este sesizata printr-o cerere adresata grefierului. Cererea trebuie sa cuprinda numele si resedinta reclamantului, calitatea semnatarului, indicarea partii împotriva careia este îndreptata cererea, obiectul litigiului, concluziile si o scurta expunere a motivelor invocate. Daca este cazul, aceasta trebuie însotita de actul a carui anulare se solicita sau, în ipoteza mentionata la articolul 175 din prezentul tratat, de un înscris care sa justifice data solicitarii de a actiona prevazuta în articolul respectiv. În cazul în care aceste înscrisuri nu au fost anexate cererii, grefierul îi solicita reclamantului sa le prezinte într-un termen rezonabil, fara ca decaderea din drepturi sa poata fi invocata în cazul în care regularizarea intervine dupa expirarea termenului de introducere a actiunii. Articolul 20
În termen de doua luni de la data acestei ultime notificari, partile, statele membre, Comisia si, atunci când este cazul, Consiliul, au dreptul sa depuna în fata Curtii memorii sau observatii scrise. Articolul 21 Curtea poate solicita partilor sa depuna toate documentele si sa furnizeze toate informatiile pe care le considera necesare. În caz de refuz, Curtea ia nota de acesta. De asemenea, Curtea le poate solicita statelor membre si institutiilor care nu sunt parti în proces toate informatiile pe care le considera necesare în vederea solutionarii cauzei. Articolul 22 Curtea poate încredinta, oricând si la libera sa alegere, efectuarea unei expertize oricarei persoane, organism, birou, comisii sau organ. Articolul 23 Pot fi audiati martori, în conditiile care vor fi stabilite prin regulamentul de procedura. Articolul 24 În privinta martorilor care refuza sa se prezinte, Curtea se bucura de competentele general recunoscute în materie instantelor si poate dispune aplicarea de sanctiuni pecuniare, în conditiile care vor fi stabilite prin regulamentul de procedura. Articolul 25 Martorii si expertii pot fi audiati sub prestare de juramânt rostit în formula stabilita prin regulamentul de procedura sau conform modalitatilor prevazute de legislatia nationala în ceea ce priveste martorii sau expertii. Articolul 26 Curtea poate dispune ca un martor sau un expert sa fie audiat de autoritatea judiciara de la resedinta sau. Aceasta ordonanta se adreseaza spre executare autoritatii judiciare competente, în conditiile stabilite prin regulamentul de procedura. Documentele care rezulta din executarea ordonantei de catre comisia rogatorie sunt trimise Curtii în aceleasi conditii. Curtea suporta cheltuielile, sub rezerva de a le pune, atunci când este cazul, în sarcina partilor. Articolul 27 Fiecare stat membru trateaza orice încalcare a juramântului de catre martori si experti ca pe o încalcare a legii comisa în fata unei instante nationale de drept civil. La sesizarea Curtii, statul îi urmareste pe autorii acestei încalcari în fata instantei nationale competente. Articolul 28 Audierea este publica în afara de cazul în care, pentru motive grave, Curtea hotaraste altfel, din oficiu sau la cererea partilor. Articolul 29 În cursul dezbaterilor, Curtea poate audia atât expertii si martorii, cât si partile. Totusi, acestea din urma nu pot pleda însa decât prin reprezentantii lor. Articolul 30 Pentru fiecare audiere se întocmeste un proces-verbal semnat de presedinte si de grefier. Articolul 31 Lista audierilor se stabileste de catre presedinte. Articolul 32 Deliberarile Curtii sunt si ramân secrete. Articolul 33 Hotarârile sunt motivate. Acestea mentioneaza numele judecatorilor care au deliberat. Articolul 34 Hotarârile sunt semnate de presedinte si de grefier. Ele sunt citite în sedinta publica. Articolul 35 Curtea se pronunta cu privire la cheltuielile de judecata. Articolul 36 Presedintele Curtii poate hotarî, dupa o procedura sumara, derogând daca este cazul si potrivit regulamentului de procedura, de la anumite norme prevazute de prezentul statut, fie asupra cererilor de suspendare prevazute de articolul 185 din prezentul tratat, fie cu privire la aplicarea de masuri provizorii în temeiul articolului 186, fie suspendarea executarii silite în conformitate cu articolul 192 ultimul paragraf. În cazul în care presedintele nu îsi poate exercita functiile, acesta este înlocuit de un alt judecator în conditiile stabilite prin regulamentul de procedura. Ordonanta pronuntata de presedinte sau de înlocuitorul acestuia are numai un caracter provizoriu si nu anticipeaza hotarârea Curtii asupra fondului cauzei . Articolul 37 Statele membre si institutiile Comunitatii pot interveni în cauzele înaintate Curtii spre solutionare. De acest drept beneficiaza toate celelalte persoane care justifica un interes în solutionarea unei cauze înaintate Curtii, exceptate fiind cauzele dintre statele membre, dintre institutiile Comunitatii sau dintre statele membre, pe de o parte si institutiile Comunitatii, pe de alta parte. Concluziile cererii de interventie nu pot avea alt obiect decât sustinerea concluziilor uneia dintre parti. Articolul 38 În cazul în care partea pârâta, care a fost introdusa în mod legal în cauza, nu îsi depune concluziile scrise, hotarârea se pronunta în lipsa. Împotriva acestei hotarâri se poate formula opozitie în termen de o luna de la notificarea ei. În absenta unei hotarâri contrare a Curtii, opozitia nu suspenda executarea hotarârii pronuntate în lipsa. Articolul 39 În cazurile si în conditiile stabilite de regulamentul de procedura, statele membre, institutiile Comunitatii si orice alte persoane fizice sau juridice pot intenta o actiune, în calitate de parti terte, împotriva hotarârilor pronuntate fara introducerea lor în cauza, daca aceste hotarâri aduc atingere drepturilor lor. Articolul 40 În cazul în care întelesul sau sfera de aplicare a unei hotarâri ridica dificultati, Curtea are obligatia de a o interpreta, la cererea unei parti sau a unei institutii a Comunitatii care justifica un interes fata de hotarârea respectiva. Articolul 41 Revizuirea unei hotarâri nu poate fi solicitata Curtii decât în cazul descoperirii unui fapt de o importanta decisiva si, care, înainte de pronuntare, nu era cunoscut nici de Curtea de Justitie si nici de partea care solicita revizuirea. Procedura de revizuire se deschide printr-o hotarâre a Curtii de Justitie care constata în mod expres existenta unui fapt nou, îi recunoaste acestuia caracteristicile necesare deschiderii procedurii de revizuire si, în consecinta, declara cererea de revizuire ca fiind admisibila. Nici o cerere de revizuire nu mai poate fi înaintata dupa expirarea unui termen de zece ani de la pronuntarea hotarârii. Articolul 42 Prin regulamentul de procedura se stabilesc termene speciala care iau în considerare distanta. Expirarea termenelor nu atrage decaderea din drepturi în cazul în care persoana interesata face dovada existentei unui caz fortuit sau de forta majora. Articolul 43 Actiunile în materie de raspundere extracontractuala împotriva Comunitatii se prescriu în termen cinci ani de la data producerii faptului care le-a declansat. Termenul de prescriptie se întrerupe fie prin cererea înaintata Curtii, fie prin cerere prealabila adresata de persoana vatamata institutiei competente a Comunitatii. În acest ultim caz, cererea trebuie sa fie formulata în termenul de doua luni prevazut de articolul 173; dupa caz, se aplica dispozitiile articolului 175 paragraful al doilea. Articolul 44 Regulamentul de procedura al Curtii de Justitie prevazut la articolul 188 din prezentul tratat contine, în afara dispozitiilor prevazute de prezentul statut, orice alte dispozitii necesare pentru aplicarea si, daca este cazul, pentru completarea acestuia. Articolul 45 Consiliul, hotarând în unanimitate, poate aduce modificari suplimentare prezentului statut, în vederea adaptarii lui la necesitatile care rezulta din aplicarea masurilor conform articolului 165 ultimul paragraf din prezentul tratat. Articolul 46 Imediat dupa prestarea juramântului, presedintele Consiliului procedeaza la desemnarea prin tragere la sorti a judecatorilor si a avocatilor generali ale caror posturi urmeaza a fi reînnoite, la încheierea primilor trei ani, conform articolului 167 paragraful al doilea si paragraful al treilea din prezentul tratat.
|
Comisia Europeana - Monitorul Oficial Parlamentul European - Monitorul Oficial Curtea de Justitie Europeana. Jurisprudenta, hotarari comentate - Editura Wolters Kluwer Manualul Uniunii Europene - Editura Universul Juridic
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||