Textul Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene CEE - 25 martie 1957

EDUARD DRAGOMIR, DAN NITA - TRATATUL DE LA LISABONA - EDITURA NOMINA LEX

EDUARD DRAGOMIR, DAN NITA - CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI - EDITURA NOMINA LEX

PARTEA A TREIA
Politica Comunitatii

TITLUL 1
Dispozitii comune

Capitolul 1
Normele privind concurenta

Sectiunea întâi
Norme aplicabile întreprinderilor

Articolul 85

(1) Sunt incompatibile cu piata comuna si interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi si orice practici concertate care pot aduce atingere comertului dintre statele membre si care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurentei în interiorul pietei interne, si în special cele care:

(a) stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumparare sau de vânzare sau orice alte conditii de tranzactionare;

(b) limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;

(d) aplica, în raporturile cu partenerii comerciali, conditii inegale la prestatii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;

(e) conditioneaza încheierea contractelor de acceptarea de parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.

(3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului 1:
– orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
– orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
– orice practici concertate sau categorii de practici concertate

care contribuie la îmbunatatirea productiei sau distributiei de marfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de parti si care:

(a) nu impun întreprinderilor în cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
(b) nu dau întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte substantiala a pietei produselor în cauza.

Articolul 86

Este incompatibila cu piata interna si interzisa, în masura în care ar putea aduce atingere comertului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de una sau mai multe întreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o parte semnificativa a acesteia.

Aceste practici abuzive pot consta în special în:

(a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preturilor de vânzare sau de cumparare sau a altor conditii inechitabile de tranzactionare;

(b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice în dezavantajul consumatorilor;

(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;

(d) conditionarea încheierii contractelor de acceptarea de parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.

Articolul 87
(1) În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Adunarii, adopta toate regulamentele sau directivele utile aplicarii principiilor prevazute la articolele 85 si 86.
În cazul în care astfel de dispozitii nu au fost adoptate în termenul mentionat, acestea se adopta de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei si dupa consultarea Adunarii.
(2) Dispozitiile prevazute la alineatul (1) au drept scop în special:
(a) sa asigure respectarea interdictiilor prevazute la articolul 85 alineatul (1) si la articolul 86 prin instituirea de amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu;
(b) sa determine normele de aplicare a dispozitiilor articolului 85 alineatul (3) luând în considerare necesitatea, pe de o parte, de a asigura o supraveghere eficienta si, pe de alta parte, de a simplifica pe cât este posibil controlul administrativ;
(c) sa precizeze, daca este cazul, domeniul de aplicare a dispozitiilor articolelor 85 si 86 în diferitele ramuri ale economiei;
(d) sa defineasca rolul Comisiei si al Curtii de Justitie în aplicarea dispozitiilor prevazute de prezentul alineat;
(e) sa defineasca raporturile între legislatiile interne, pe de o parte, si dispozitiile prezentei sectiuni, precum si cele adoptate în aplicarea prezentului articol, pe de alta parte.

Articolul 88
Pâna la intrarea în vigoare a dispozitiilor adoptate în temeiul articolului 87, autoritatile statelor membre hotarasc cu privire la admisibilitatea întelegerilor deciziilor si a practicilor concertate si cu privire folosirea în mod abuziv a unei pozitii dominante pe piata comuna, în conformitate cu dreptul lor intern si cu dispozitiile articolului 85, si în special alineatul (3), precum si ale articolului 86.

Articolul 89
(1) Fara a aduce atingere articolului 88, Comisia vegheaza, de la intrarea sa în functiune, la aplicarea principiilor stabilite la articolul 85 si 86. La cererea unui stat membru sau din oficiu si în cooperare cu autoritatile competente din statele membre care îi acorda sprijin, Comisia investigheaza presupusele cazuri de încalcare a principiilor prevazute. În cazul în care constata existenta unei încalcari, Comisia propune masuri adecvate pentru ca aceasta sa înceteze.
(2) În cazul în care încalcarea nu înceteaza, Comisia constata încalcarea principiilor printr-o decizie motivata. Comisia poate publica decizia si poate autoriza statele membre sa adopte masurile necesare pentru remedierea situatiei, masuri ale caror conditii si norme de aplicare le stabileste.

Articolul 90
(1) În ceea ce priveste întreprinderile aflate în proprietate publica si întreprinderile carora le acorda drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adopta si nu mentin nici o masura contrara normelor prezentului tratat, si în special celor prevazute la articolul 7 si articolele 85-94.
(2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezinta caracter de monopol fiscal se supun dispozitiilor prezentului tratat, si în special normelor privind concurenta, în masura în care aplicarea acestor norme nu împiedica realizarea, în drept sau în fapt a misiunii speciale care le-a fost încredintata. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata într-o masura care contravine intereselor Comunitatii.
(3) Comisia asigura aplicarea dispozitiilor prezentului articol si adreseaza statelor membre, daca este necesar, directivele si deciziile corespunzatoare.

Sectiunea a doua
Practicile de dumping

Articolul 91
(1) În cazul în care, în perioada de tranzitie, Comisia, la cererea unui stat membru sau a oricarei alte parti interesate, constata practici de dumping exercitate în cadrul pietei comune, adreseaza recomandari autorului sau autorilor acestor practici în scopul de a le pune capat.
În cazul în care practicile de dumping continua, Comisia autorizeaza statul membru lezat sa ia masurile de protectie, pentru care defineste conditiile si normele de aplicare.
(2) De la intrarea în vigoare a prezentului tratat, produsele originare dintr-un stat membru sau aflate în libera circulatie într-un stat membru care au fost exportate în alt stat membru sunt admise ca produse reimportate pe teritoriul primului stat fara a fi supuse nici unei taxele vamale, restrictii cantitative sau masuri cu efect echivalent. Comisia stabileste reglementarile corespunzatoare aplicarii prezentului alineat.

Sectiunea a treia
Ajutoarele acordate de state

Articolul 92
(1) Cu exceptia derogarilor prevazute de prezentul tratat, sunt incompatibile cu piata comuna ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice forma, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de productie, în masura în care acestea afecteaza schimburile comerciale între statele membre.
(2) Sunt compatibile cu piata comuna:
(a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu conditia ca acestea sa fie acordate fara discriminare determinata de originea produselor,
(b) ajutoarele destinate repararii daunelor provocate de calamitati naturale sau alte evenimente extraordinare,
(c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în masura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceasta divizare.
(3) Pot fi considerate compatibile cu piata comuna:
(a) ajutoarele destinate promovarii dezvoltarii economice a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scazut sau în care exista un grad de ocupare a fortei de munca extrem de scazut,
(b) ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau sa remedieze perturbari grave ale economiei unui stat membru,
(c) ajutoarele destinate sa favorizeze dezvoltarea anumitor activitati sau anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu schimba conditiile schimburilor comerciale într-o masura care contravine interesului comun. Cu toate acestea, ajutoarele acordate pentru constructii navale pâna la data de 1 ianuarie 1957, în masura în care compenseaza numai absenta unei protectii vamale, sunt reduse treptat în conditii similare conditiilor care se aplica pentru eliminarea taxelor vamale, sub rezerva dispozitiilor prezentului tratat cu privire la politica comerciala comuna fata de tari terte,
(d) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei.

Articolul 93
(1) Comisia, împreuna cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora masurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei comune.
(2) În cazul în care, dupa ce partilor interesate li s-a solicitat sa-si prezinte observatiile, Comisia constata ca ajutorul acordat de un stat sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piata comuna în conformitate cu articolul 92 sau ca acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta hotaraste suspendarea sau modificarea ajutorului de catre statul în cauza în termenul stabilit de Comisie.
În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza deciziei în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat în cauza poate sesiza, prin derogare de la articolele 226 si 227, direct Curtea de Justitie.
La cererea unui stat membru, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate decide ca un ajutor acordat sau care urmeaza sa fie acordat de acest stat trebuie sa fie considerat compatibil cu piata comuna, prin derogare de la dispozitiile articolului 92 sau de la regulamentele prevazute la articolul 94, daca o astfel de decizie este justificata de circumstante exceptionale. În cazul în care, în legatura cu acest ajutor, Comisia a initiat procedura prevazuta la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresata Consiliului de statul în cauza va avea ca efect suspendarea procedurii mentionate pâna când Consiliul se pronunta asupra acesteia.
Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul nu se pronunta în termen de trei luni de la introducerea cererii, Comisia hotaraste.
(3) Comisia este informata în timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele destinate sa instituie sau sa modifice ajutoarele. În cazul în care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata comuna în conformitate cu articolul 92, Comisia initiaza fara întârziere procedura prevazuta la alineatul precedent. Înainte de adoptarea unei decizii finale statul membru în cauza nu poate pune în aplicare masurile preconizate.

Articolul 94
Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate adopta orice regulamente necesare în vederea aplicarii articolelor 92 si 93 si, în special, în vederea stabilirii conditiilor de aplicare ale articolului 93 alineatul 3, precum si a categoriilor de ajutoare care sunt exceptate de la aceasta procedura.

Capitolul 2
Dispozitii fiscale

Articolul 95
Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte produse.
Statele membre elimina sau modifica, cel târziu pâna la începutul cele de-a doua etape, dispozitiile existente la intrarea în vigoare a prezentului tratat care contravin normelor de mai sus.

Articolul 96
Produsele exportate pe teritoriul unui stat membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne care sa depaseasca impozitele aplicate direct sau indirect.

Articolul 97
Statele membre care percep impozitul pe cifra de afaceri dupa sistemul impozitului cumulativ în cascada pot, pentru impozitele interne aplicate produselor importate sau pentru reducerea acordata produselor exportate, sa stabileasca o rata de impunere medie pe produs sau pe grup de produse, fara sa aduca, cu toate acestea, atingere principiilor enuntate în articolele 95 si 96.
În cazul în care ratele medii stabilite de un stat membru nu sunt în conformitate cu principiile mentionate, Comisia adreseaza acestui stat directivele sau deciziile corespunzatoare.

Articolul 98
În ceea ce priveste impozitele, altele decât cele pe cifra de afaceri, accizele si alte impozite indirecte, pot fi acordate scutiri sau rambursari la exportul catre celelalte state membre si pot fi introduse taxe compensatorii la importurile din statele membre numai în cazul în care masurile preconizate au fost aprobate în prealabil pentru o perioada limitata de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata la propunerea Comisiei.

Articolul 99
Comisia examineaza modul în care poate fi armonizat în interesul pietei comune dreptul intern al diferitelor state membre cu privire la impozitul pe cifra de afaceri, accize si alte impozite indirecte, inclusiv masurile de compensatie care se aplica schimburilor comerciale dintre statele membre.
Comisia prezinta propuneri Consiliului care hotaraste în unanimitate, fara a aduce atingere dispozitiilor articolelor 100 si 101.

Capitolul 3
Apropierea legislatiilor

Articolul 100

Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei, adopta directive pentru apropierea actelor cu putere de lege si actelor administrative ale statelor membre, care au o incidenta directa asupra instituirii sau functionarii pietei comune.
Adunarea si Comitetul Economic si Social sunt consultate cu privire la directivele a caror aplicare presupune o modificare a legilor în unul sau mai multe state membre.

Articolul 101
În cazul în care Comisia constata ca o neconcordanta între actele cu putere de lege si actele administrative ale statelor membre denatureaza conditiile concurentei pe piata comuna si provoaca din acest motiv o denaturare care trebuie eliminata, Comisia se consulta cu statele membre în cauza.
În cazul în care aceasta consultare nu duce la eliminarea denaturarii în cauza, Consiliul, hotarând în unanimitate în prima etapa si ulterior cu majoritate calificata, adopta la propunerea Comisiei, directivele necesare. Comisia si Consiliul pot lua orice masuri utile prevazute de prezentul tratat.

Articolul 102
(1) În cazul în care exista temerea ca adoptarea sau modificarea unui act cu putere de lege sau a unui act administrativ poate cauza o denaturare în întelesul articolului precedent, statul membru care intentioneaza sa procedeze astfel consulta Comisia. Dupa consultarea statelor membre, Comisia adreseaza statelor în cauza o recomandare cu privire la masurile corespunzatoare prin care sa evite aceasta denaturare.
(2) În cazul în care statul membru care doreste sa adopte sau sa modifice dispozitii de drept intern nu se conformeaza recomandarii adresate de Comisie, celorlalte state membre nu li se poate cere, în temeiul articolului 101, sa îsi modifice dispozitiile de drept intern în vederea eliminarii acestei denaturari. În cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoaca o denaturare numai în detrimentul sau, articolul 101 nu se aplica.

TITLUL II
Politica economica

Capitolul 1
Politica de conjunctura

Articolul 103
(1) Statele membre considera politica lor de conjunctura o problema de interes comun. Statele membre se consulta reciproc si cu Comisia cu privire la masurile care trebuie luate în functie de împrejurari.
(2) Fara a aduce atingere celorlalte proceduri prevazute de prezentul tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta în unanimitate masuri adecvate situatiei.
(3) Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, adopta, daca este cazul, directivele necesare cu privire la modalitatea de aplicare a masurilor stabilite în conformitate cu alineatul 2.
(4) Procedurile prevazute la prezentul articol se aplica si în cazul dificultatilor aparute în aprovizionarea cu anumite produse.

Capitolul 2
Balanta de plati

Articolul 104
Fiecare stat membru practica politica economica necesara pentru asigurarea echilibrului balantei sale globale de plati si pentru mentinerea încrederii în moneda sa, veghind totodata la asigurarea unui grad înalt de ocupare a fortei de munca si la stabilitatea nivelului preturilor.

Articolul 105
(1) Statele membre îsi coordoneaza politicile economice pentru a înlesni realizarea obiectivelor enuntate în articolul 104. Statele membre instituie în acest scop o cooperare între serviciile competente ale administratiilor lor si bancile lor centrale.
(2) Comisia prezinta Consiliului recomandari pentru realizarea acestei colaborari.
(3) În vederea promovarii coordonarii politicilor statelor membre în domeniul monetar în masura necesara functionarii pietei comune, se înfiinteaza un Comitet Monetar consultativ care are misiunea:
- sa urmareasca situatia monetara si financiara a statelor membre si a Comunitatii, precum si regimul general al platilor statelor membre si sa prezinte Consiliului si Comisiei rapoarte periodice pe aceasta tema,
- sa formuleze avize destinate acestor institutii, fie la cererea Consiliului sau a Comisiei, fie din proprie initiativa.
Statele membre si Comisia numesc fiecare câte doi membri în Comitetul Monetar.

Articolul 106
(1) Fiecare stat membru se angajeaza sa autorizeze efectuarea platilor aferente schimburilor de marfuri, de servicii si de capitaluri, precum si transferurile de capital si de salarii, în moneda statului membru în care îsi are sediul creditorul sau beneficiarul, în masura în care circulatia marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor este liberalizata între statele membre în aplicarea prezentului tratat.
Statele membre se declara dispuse sa procedeze la liberalizarea platilor lor dincolo de ceea ce este prevazut la alineatul precedent, în masura în care le permit situatia lor economica, în general, si situatia balantei de plati, în special.
(2) În masura în care schimburile de marfuri si de servicii si circulatia capitalurilor sunt limitate numai de restrictii cu privire la platile aferente, se aplica prin analogie, în scopul eliminarii treptate a acestor restrictii, dispozitiile capitolelor referitoare la eliminarea restrictiilor cantitative, la liberalizarea serviciilor si la libera circulatie a capitalurilor.
(3) Statele membre se angajeaza sa nu introduca în relatiile dintre ele noi restrictii privind transferurile aferente tranzactiilor invizibile enumerate în lista care face obiectul anexei III la prezentul tratat.
Eliminarea treptata a restrictiilor existente se efectueaza în conformitate cu dispozitiile articolelor 63-65, în masura în care aceasta nu este reglementata de dispozitiile alineatelor 1 si 2 sau de capitolul privind libera circulatie a capitalurilor.
(4) În cazul în care este necesar, statele membre convin asupra masurilor care trebuie luate pentru a face posibila efectuarea platilor si transferurilor mentionate în prezentul articol; aceste masuri nu pot aduce atingere obiectivelor enuntate în prezentul capitol.

Articolul 107
(1) Fiecare stat membru considera politica sa în materie de rata de schimb o problema de interes comun.
(2) În cazul în care un stat membru procedeaza la o modificare a ratei sale de schimb care nu raspunde obiectivelor enuntate în articolul 104 si denatureaza grav conditiile concurentei, Comisia poate, dupa consultarea Comitetului Monetar, sa autorizeze alte state membre sa ia, pentru o perioada strict limitata, masurile necesare, carora le defineste conditiile si normele de aplicare, pentru a contracara consecintele acestei actiuni.

Articolul 108
(1) În cazul unor dificultati sau amenintari grave cu dificultati în balanta de plati a unui stat membru, care provin fie dintr-un dezechilibru global al balantei de plati, fie din tipul de devize de care dispune statul în cauza si care pot, în special, sa compromita functionarea pietei comune sau realizarea treptata a politicii comerciale comune, Comisia procedeaza fara întârziere la examinarea situatiei acestui stat, precum si a actiunii pe care a întreprins-o sau pe care o poate întreprinde în conformitate cu dispozitiile articolului 104, facând apel la toate mijloacele de care dispune. Comisia indica masurile pe care le recomanda statului în cauza spre adoptare.
În cazul în care actiunea întreprinsa de un stat membru si masurile recomandate de Comisie nu se dovedesc suficiente pentru a depasi dificultatile sau amenintarile cu dificultati întâmpinate, Comisia recomanda Consiliului, dupa consultarea Comitetului Monetar, acordarea ajutorului reciproc si metodele corespunzatoare de acordare a acestuia.
Comisia informeaza periodic Consiliul despre situatie si evolutia acesteia.
(2) Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, acorda asistenta reciproca; Consiliul adopta directivele sau deciziile de stabilire a conditiilor si normelor de aplicare. Asistenta reciproca poate lua în special forma:
(a) unei actiuni concertate pe lânga alte organizatii internationale, la care pot recurge statele membre,
(b) unor masuri necesare pentru evitarea devierilor de trafic comercial, în cazul în care tara aflata în dificultate mentine sau restabileste restrictii cantitative fata de tari terte,
(c) acordarii de credite limitate de alte state membre, sub rezerva acceptarii de catre acestea.
În plus, în perioada de tranzitie, asistenta reciproca poate lua si forma reducerii speciale a taxelor vamale sau a majorarii contingentelor pentru favorizarea cresterii importurilor care provin din tara aflata în dificultate, sub rezerva acceptarii de catre statele care iau aceste masuri.
(3) În cazul în care asistenta reciproca recomandata de Comisie nu a fost acordata de Consiliu sau asistenta reciproca acordata si masurile luate sunt insuficiente, Comisia autorizeaza statul aflat în dificultate sa ia masurile de salvgardare carora le defineste conditiile si normele de aplicare.
Aceasta autorizare poate fi revocata, iar conditiile si normele de aplicare pot fi modificate de Consiliu, care hotaraste cu majoritate calificata.

Articolul 109
(1) În cazul unei crize bruste în balanta de plati si daca nu intervine imediat o decizie în sensul articolului 108 alineatul 2, stat membru în cauza poate adopta, din motive de precautie, masurile de salvgardare necesare. Aceste masuri nu trebuie sa produca decât perturbari minime în functionarea pietei comune si nu trebuie sa depaseasca proportia strict indispensabila pentru remedierea dificultatilor aparute brusc.
(2) Comisia si celelalte state membre trebuie sa fie informate cu privire la aceste masuri de salvgardare cel târziu în momentul intrarii lor în vigoare. Comisia poate propune Consiliului acordarea de asistenta reciproca în conditiile prevazute la articolul 108.
(3) Cu avizul Comisiei si dupa consultarea Comitetului Monetar, Consiliul poate hotarî cu majoritate calificata ca statul în cauza trebuie sa modifice, sa suspende sau sa elimine masurile de salvgardare mentionate mai sus.

Capitolul 3
Politica comerciala

Articolul 110
Prin instituirea unei uniuni vamale între ele, statele membre înteleg sa contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasa a comertului mondial, la eliminarea treptata a restrictiilor în calea schimburilor internationale si la reducerea barierelor vamale.
Politica comerciala comuna ia în considerare efectul favorabil pe care eliminarea taxelor vamale între statele membre îl poate exercita asupra cresterii capacitatii concurentiale a întreprinderilor din aceste state.

Articolul 111
Fara a aduce atingere articolelor 115 si 116, în perioada de tranzitie se aplica urmatoarele dispozitii:
(1) Statele membre îsi coordoneaza relatiile comerciale cu tari terte, în asa fel încât, la expirarea perioadei de tranzitie, sa fie întrunite conditiile necesare pentru realizarea unei politici comune în materie de comert exterior.
Comisia prezinta Consiliului propuneri cu privire la procedura ce trebuie aplicata în perioada de tranzitie pentru realizarea unei actiuni comune si cu privire la uniformizarea politicii comerciale.
(2) Comisia prezinta Consiliului recomandari cu privire la Tariful Vamal Comun în vederea negocierilor tarifare cu tari terte.
Consiliul autorizeaza Comisia sa deschida negocierile.
Comisia conduce aceste negocieri consultându-se cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o asista în îndeplinirea acestei sarcini, în cadrul directivelor pe care Consiliul i le poate adresa.
(3) În exercitarea competentelor care îi sunt atribuite prin prezentul articol, Consiliul hotaraste în unanimitate în primele doua etape si ulterior cu majoritate calificata.
(4) Statele membre, consultându-se cu Comisia, adopta orice masuri necesare destinate în special armonizarii acordurilor tarifare în vigoare încheiate cu tari terte, în scopul de a nu întârzia intrarea în vigoare a Tarifului Vamal Comun.
(5) Statele membre îsi stabilesc ca obiectiv asigurarea unui nivel cât mai mare de uniformizare a listelor lor de liberalizare în raporturile cu tari terte sau cu grupuri de tari terte. În acest scop, Comisia adreseaza statelor membre toate recomandarile corespunzatoare.
În cazul în care elimina sau reduc restrictiile cantitative în raporturile cu tari terte, statelor membre le revine obligatia de a informa în prealabil Comisia si de a aplica acelasi regim si celorlalte state membre.

Articolul 112
(1) Fara a aduce atingere obligatiilor asumate de statele membre în cadrul altor organizatii internationale, regimurile ajutoarelor acordate de statele membre la exporturile catre tari terte sunt armonizate treptat înainte de încheierea perioadei de tranzitie, în masura necesara pentru a evita denaturarea concurentei între întreprinderile din Comunitate.
În acest scop, la propunerea Comisiei, Consiliul adopta directivele necesare în unanimitate pâna la sfârsitul celei de-a doua etape si ulterior cu majoritate calificata.
(2) Dispozitiile precedente nu se aplica restituirii taxelor vamale sau a taxelor cu efect echivalent si nici restituirii impozitelor indirecte, inclusiv a impozitului pe cifra de afaceri, a accizelor si a celorlalte impozite indirecte, acordate la exportul unei marfi dintr-un stat membru într-o tara terta, în masura în care aceste restituiri nu depasesc redeventele aplicate direct sau indirect produselor exportate.

Articolul 113
(1) Dupa expirarea perioadei de tranzitie, politica comerciala comuna are la baza principii uniforme în special în ceea ce priveste modificarile tarifare, încheierea de acorduri tarifare si comerciale, uniformizarea masurilor de liberalizare, politica de export, precum si masurile de protectie comerciala, cum ar fi cele care trebuie adoptate în cazul dumpingului si al subventiilor.
(2) Comisia prezinta Consiliului propuneri cu privire la realizarea acestei politici comerciale comune.
(3) În cazul în care trebuie negociate acorduri cu tari terte, Comisia prezinta recomandari Consiliului, care o autorizeaza sa deschida negocierile necesare directivelor pe care Consiliul i le poate adresa.
Aceste negocieri sunt conduse de Comisie în consultare cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o asista în îndeplinirea acestor îndatoriri.
(4) În exercitarea competentelor care îi sunt atribuite în prezentul articol, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata.

Articolul 114
Acordurile prevazute la articolul 111 alineatul (2) si în articolul 113 se încheie în numele Comunitatii de Consiliu, hotarând în unanimitate în primele doua etape si ulterior cu majoritate calificata.

Articolul 115
Pentru a asigura ca executarea masurilor de politica comerciala adoptate de orice stat membru, în conformitate cu prezentul tratat, sa nu fie împiedicata de devieri în traficul comercial sau în cazul în care neconcordantele dintre aceste masuri antreneaza dificultati economice într-unul sau mai multe state, Comisia recomanda metodele prin care pot colabora celelalte state membre. În caz contrar, Comisia autorizeaza statele membre sa ia masurile de protectie necesare carora le defineste conditiile si normele de aplicare.
În caz de urgenta si în perioada de tranzitie, statele membre pot adopta ele însele masurile necesare si le comunica celorlalte state membre, precum si Comisiei, care poate decide modificarea sau eliminarea acestor masuri.
Trebuie alese cu prioritate masurile care produc cele mai putine perturbari în functionarea pietei comune si care iau în considerare necesitatea de a accelera, pe cât posibil, instituirea Tarifului Vamal Comun.

Articolul 116
De la încheierea perioadei de tranzitie, pentru orice chestiuni care prezinta un interes special pentru piata comuna, statele membre actioneaza numai în comun în cadrul organizatiilor internationale cu caracter economic. În acest scop, Comisia prezinta Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata, propuneri referitoare la amploarea si la realizarea acestei actiuni comune.
În perioada de tranzitie, statele membre se consulta în vederea coordonarii actiunilor lor si adoptarii, pe cât posibil, a unei atitudini unitare.

TITLUL III
Politica sociala

Capitolul 1
Dispozitii sociale

Articolul 117
Statele membre convin asupra necesitatii de a promova îmbunatatirea conditiilor de viata si de munca ale fortei de munca, care sa permita egalizarea acestora în cadrul progresului.
Statele membre estimeaza ca o astfel de evolutie va rezulta atât din functionarea pietei comune care va favoriza armonizarea sistemelor sociale, cât si din procedurile prevazute de prezentul tratat si din apropierea actelor cu putere de lege si actelor administrative.

Articolul 118
Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentului tratat si în conformitate cu obiectivele generale ale acestuia, Comisia are misiunea de a promova o cooperare strânsa între statele membre în domeniul social, în special în chestiuni privind:
- ocuparea fortei de munca,
- dreptul muncii si conditiile de munca,
- formarea si perfectionarea profesionala,
- securitatea sociala,
- protectia împotriva accidentelor si bolilor profesionale,
- igiena a muncii,
- dreptul de asociere si negocierile colective între angajatori si lucratori.
În acest scop, Comisia actioneaza în strânsa legatura cu statele membre prin studii, avize si organizare de consultari atât pentru problemele care apar pe plan intern, cât si pentru cele care intereseaza organizatiile internationale.
Înainte de formularea avizelor prevazute în prezentul articol, Comisia consulta Comitetul Economic si Social.

Articolul 119
Fiecare stat membru asigura în prima etapa si mentine ulterior aplicarea principiului remunerarii egale a lucratorilor de sex masculin si a celor de sex feminin pentru aceeasi munca prestata.
În sensul prezentului articol, „remunerare” reprezinta salariul sau suma obisnuite de baza sau minime, precum si toate celelalte drepturi salariale platite, direct sau indirect, în numerar sau în natura, de angajator lucratorului în functie de munca prestata de acesta.
Egalitatea de remunerare, fara discriminari pe motiv de sex, presupune ca:
(a) remuneratia acordata pentru aceeasi munca platita în acord sa fie stabilita pe baza aceleiasi unitati de masura;,
(b) remuneratia acordata unui lucrator platit la ora sa fie aceeasi pentru locuri de munca echivalente.

Articolul 120
Statele membre se straduiesc sa mentina echivalenta care exista în regimul concediilor platite.

Articolul 121
Consiliul, hotarând în unanimitate dupa consultarea Comitetului Economic si Social, poate încredinta Comisiei functii cu privire la punerea în aplicare a masurilor comune, în special în ceea ce priveste securitatea sociala a lucratorilor migranti prevazuta la articolele 48-51.

Articolul 122
În raportul sau anual catre Adunare, Comisia consacra un capitol special evolutiei situatiei sociale în Comunitate.
Adunarea poate invita Comisia sa elaboreze rapoarte pe probleme specifice cu privire la situatia sociala.

Capitolul 2
Fondul Social European

Articolul 123
În vederea îmbunatatirii posibilitatilor de angajare a lucratorilor pe piata comuna si pentru a contribui astfel la cresterea nivelului de trai, se creeaza, în temeiul dispozitiilor care urmeaza, un Fond Social European a carui misiune este promovarea în cadrul Comunitatii a facilitatilor de ocupare si de mobilitate geografica si profesionala a lucratorilor.

Articolul 124
Comisia administreaza Fondul.
În îndeplinirea acestei sarcini, Comisia este sprijinita de un Comitet prezidat de un membru al Comisiei si format din reprezentanti ai guvernelor si organizatiilor sindicale si patronale.

Articolul 125
(1) La cererea unui stat membru, Fondul, în conformitate cu reglementarile prevazute la articolul 127, acopera 50% din cheltuielile alocate de statul în cauza sau de un organism de drept public, începând cu data intrarii în vigoare a prezentului tratat pentru:
(a) asigurarea reocuparii productive a lucratorilor prin:
- recalificare profesionala;
- indemnizatii de reinstalare.
(b) acordarea de ajutoare lucratorilor al caror loc de munca a fost desfiintat sau suspendat temporar, integral sau partial, ca urmare a schimbarii profilului de productie al întreprinderii, pentru a le permite acestora sa-si pastreze acelasi nivel de remunerare pâna la reangajarea cu norma întreaga.
(2) Contributia Fondului la cheltuielile de recalificare profesionala se subordoneaza conditiei ca lucratorii disponibilizati sa poata fi angajati numai într-o profesie noua si sa-si fi gasit de cel putin sase luni un loc de munca productiv în domeniul pentru care au fost recalificati.
Contributia la indemnizatia de reinstalare se subordoneaza conditiei ca lucratorii disponibilizati sa fi fost obligati sa-si schimbe resedinta în cadrul Comunitatii si sa-si fi gasit la noua resedinta, de cel putin sase luni, un loc de munca productiv.
Contributia acordata lucratorilor în cazul reconversiei unei întreprinderi este conditionata de urmatoarele:
(a) lucratorii în cauza sa fie reangajati cu norma întreaga în aceasta întreprindere de cel putin sase luni,
(b) guvernul interesat sa fi prezentat în prealabil un proiect stabilit de întreprinderea în cauza cu privire la reconversia în cauza si la finantarea acesteia si
(c) Comisia sa fi aprobat în prealabil acest proiect de reconversie.

Articolul 126
La încheierea perioadei de tranzitie, Consiliul, cu avizul Comisiei si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Adunarii, poate:
(a) dispune, cu majoritate calificata, ca ajutoarele mentionate la articolul 125 sa nu mai fie acordate integral sau partial;
(b) stabileste, în unanimitate, noile sarcini care pot fi încredintate Fondului în cadrul mandatului sau definit la articolul 123.

Articolul 127
La propunerea Comisiei si dupa consultarea Comitetului Economic si Social si a Adunarii, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata dispozitiile de reglementare necesare în aplicarea articolelor 124-126; Consiliul stabileste în special normele referitoare la conditiile în care se acorda contributia Fondului în conformitate cu articolul 125, precum si normele referitoare la categoriile de întreprinderi ai caror lucratori beneficiaza de contributia prevazuta la articolul 125 alineatul (1) litera (b).

Articolul 128
La propunerea Comisiei si dupa consultarea Comitetului Economic si Social, Consiliul stabileste principiile generale pentru realizarea unei politici comune de formare profesionala care sa poata contribui la dezvoltarea armonioasa atât a economiilor nationale, cât si a pietei comune.

TITLUL IV
Banca Europeana de Investitii

Articolul 129
Se instituie o Banca Europeana de Investitii care are personalitate juridica.
Membrii Bancii Europene de Investitii sunt statele membre.
Statutul Bancii Europene de Investitii face obiectul unui Protocol anexat la prezentul tratat.

Articolul 130
Banca Europeana de Investitii are misiunea sa contribuie, recurgând la pietele de capital si la resursele proprii, la dezvoltarea armonioasa si fireasca a pietei comune în interesul Comunitatii. În acest scop, Banca Europeana de Investitii faciliteaza, prin acordarea de împrumuturi si garantii si fara a avea un scop lucrativ, finantarea proiectelor mentionate mai jos în toate sectoarele economiei:
(a) proiecte destinate sa puna în valoare regiunile mai putin dezvoltate,
(b) proiecte care urmaresc modernizarea sau reconversia întreprinderilor sau crearea unor noi activitati impuse de instituirea treptata a pietei comune, care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi acoperite în totalitate prin diferitele mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre,
(c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi acoperite în totalitate prin diferite mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre.