B. PROTOCOL ANEXAT LA TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA, LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE SI LA TRATATUL DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE


Protocol privind Statutul Curtii de Justitie

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca Statutul Curtii de Justitie prevazut la articolul 245 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si la articolul 160 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice,

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

ARTICOLUL 1

Curtea de Justitie se constituie si îsi exercita functiile în conformitate cu dispozitiile Tratatului privind Uniunea Europeana (Tratatul UE), ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene (Tratatul CE), ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) si ale prezentului statut.

TITLUL I

STATUTUL JUDECATORILOR SI AVOCATILOR GENERALI


ARTICOLUL 2

Înainte de a intra în functie, fiecare judecator depune, în sedinta publica, juramântul ca îsi va exercita atributiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei sale si ca nu va divulga nimic din secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 3

Judecatorii beneficiaza de imunitate de jurisdictie. În ceea ce priveste actele îndeplinite de acestia, inclusiv cuvintele rostite si scrise în calitatea lor oficiala, judecatorii continua sa beneficieze de imunitate dupa încetarea functiei lor.

Curtea, întrunita în sedinta plenara, poate ridica imunitatea.

În cazul în care, dupa ridicarea imunitatii, se declanseaza o actiune penala împotriva unui judecator, acesta poate fi judecat, în oricare stat membru, numai de instanta care are competenta de a judeca magistratii celei mai înalte autoritati judiciare nationale.

Articolele 12 - 15 si articolul 18 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierului si raportorilor adjuncti ai Curtii, fara a aduce atingere dispozitiilor privind imunitatea de jurisdictie a judecatorilor mentionate de paragrafele precedente.

ARTICOLUL 4

Judecatorii nu pot exercita nici o functie politica sau administrativa.

Acestia nu pot exercita nici o activitate profesionala, fie ca este sau nu remunerata, în afara cazului în care Consiliul acorda o derogare cu titlu exceptional.

La instalarea în functie, judecatorii îsi iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata functiei lor si dupa încetarea acesteia, obligatiile care decurg din aceasta functie, în special îndatoririle de a da dovada de onestitate si de discretie în acceptarea anumitor pozitii si avantaje, dupa încetarea functiei lor.

În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea ia o decizie.

ARTICOLUL 5

În afara de schimbarea ordinara si de deces, functia de judecator înceteaza în mod individual prin demisie.

În caz de demisie a unui judecator, scrisoarea de demisie se adreseaza presedintelui Curtii, pentru a fi transmisa presedintelui Consiliului. Aceasta ultima notificare antreneaza eliberarea postului.

Cu exceptia cazurilor în care se aplica articolul 6, judecatorul îsi continua activitatea pâna la preluarea functiei de catre succesorul sau.

Articolul 6

Judecatorii pot fi înlaturati din functie sau declarati decazuti din dreptul la pensie sau din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanima a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii, nu mai corespund conditiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligatiile aferente functiei lor. Judecatorul în cauza nu ia parte la aceste deliberari.

Grefierul aduce decizia Curtii la cunostinta presedintelui Parlamentului European si al Comisiei si o notifica presedintelui Consiliului.

În cazul deciziei de înlaturare din functie a unui judecator, aceasta ultima notificare antreneaza eliberarea postului .

Articolul 7

Judecatorii ale caror functii înceteaza înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiti pentru restul mandatului.

Articolul 8

Dispozitiile articolelor 2-7 se aplica si avocatilor generali.

 

TITLUL II

ORGANIZARE


ARTICOLUL 9

Înlocuirea partiala a judecatorilor, care are loc la fiecare trei ani, priveste în mod alternativ opt, respectiv sapte judecatori.

Înlocuirea partiala a avocatilor generali, care are loc la fiecare trei ani, priveste de fiecare data patru avocati generali.

ARTICOLUL 10

Grefierul depune juramânt în fata Curtii ca îsi va exercita functiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei sale si ca nu va divulga nimic din secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 11

Curtea organizeaza suplinirea grefierului în cazul în care acesta nu îsi poate exercita functia.

ARTICOLUL 12

Functionari si personal auxiliar sunt pusi la dispozitia Curtii, pentru a permite functionarea acesteia. Acestia se subordoneaza grefierului, care la rândul lui se subordoneaza presedintelui.

ARTICOLUL 13

La propunerea Curtii, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate prevedea numirea unor raportori adjuncti si stabili statutul acestora. Raportorii adjuncti pot fi chemati sa participe la instrumentarea cauzelor în curs si sa colaboreze cu judecatorul raportor, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

Raportorii adjuncti, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si detin titlurile juridice necesare, se numesc de Consiliu. Acestia depun juramânt în fata Curtii ca îsi vor exercita functiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei lor si ca nu vor divulga nimic din secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 14

Judecatorii, avocatii generali si grefierul au resedinta la sediul Curtii.

ARTICOLUL 15

Curtea functioneaza cu caracter permanent. Durata vacantei judecatoresti se stabileste de Curte, în functie de necesitatile serviciului.

ARTICOLUL 16

Curtea înfiinteaza în cadrul ei camere formate din trei si din cinci judecatori. Judecatorii aleg dintre ei pe presedintii camerelor. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o data.

Marea Camera este alcatuita din unsprezece judecatori. Aceasta este prezidata de presedintele Curtii. Din Marea Camera mai fac parte presedintii camerelor de cinci judecatori si alti judecatori desemnati în conditiile prevazute de regulamentul de procedura.

Curtea se întruneste în Marea Camera la cererea unui stat membru sau a unei institutii a Comunitatilor, care este parte într-un proces.

Curtea se întruneste în sedinta plenara în cauze de care este sesizata în temeiul articolului 195 alineatul (2), articolului 213 alineatul (2), articolului 216 sau articolului 247 alineatul (7) din Tratatul CE sau a articolului 107d alineatul (2), a articolului 126 alineatul (2), a articolului 129 sau a articolului 160b alineatul (7) din Tratatul CEEA.

În plus, în cazul în care considera ca o cauza de care este sesizata are o importanta exceptionala, Curtea poate decide, dupa audierea avocatului general, sa trimita cauza la sedinta plenara.

ARTICOLUL 17

Deciziile Curtii sunt valabile numai în cazul în care numarul de judecatori care participa la deliberari este impar.

Deciziile camerelor formate din trei sau din cinci judecatori sunt valabile numai în cazul în care se iau de trei judecatori.

Deciziile Marii Camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti noua judecatori.

Deciziile Curtii întrunite în sedinta plenara sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti unsprezece judecatori.

În cazul în care unul din judecatorii unei camere este împiedicat sa participe la deliberari, acesta poate apela la un judecator membru al altei camere, în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 18

Judecatorii si avocatii generali nu pot participa la solutionarea nici unei cauze în care au fost implicati anterior ca agenti, consilieri sau avocati ai uneia dintre parti, sau cu privire la care au fost chemati sa se pronunte ca membri ai unui tribunal, ai unei comisii de ancheta sau în oricare alta calitate.

În cazul în care, dintr-un motiv special, un judecator sau un avocat general considera ca nu poate participa la judecarea sau la examinarea unei anumite cauze, acesta îl informeaza pe presedinte. În cazul în care presedintele considera ca un judecator sau un avocat general nu trebuie, dintr-un motiv special, sa participe sau sa prezinte concluzii într-o anumita cauza, acesta îl informeaza pe respectivul judecator sau avocat general în acest sens.

În caz de dificultate legata de aplicarea prezentului articol, Curtea hotaraste.

O parte nu poate invoca cetatenia unui judecator sau lipsa din componenta Curtii sau a uneia din camere a unui judecator având aceeasi cetatenie cu a sa pentru a cere modificarea compunerii Curtii sau a uneia din camerele sale.



TITLUL III

PROCEDURA


ARTICOLUL 19

Statele membre precum si institutiile Comunitatilor sunt reprezentate în fata Curtii de un agent numit pentru fiecare cauza; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.

Statele parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, cât si Autoritatea de supraveghere AELS mentionata de acest acord sunt reprezentate în acelasi fel.

Celelalte parti trebuie sa fie reprezentate de un avocat.

Numai un avocat autorizat sa practice în fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte în fata Curtii.

Agentii, consilierii si avocatii care compar în fata Curtii se bucura de drepturile si garantiile necesare exercitarii independente a functiei lor, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

În raporturile cu consilierii si avocatii care se prezinta în fata ei, Curtea se bucura de competentele atribuite în mod normal curtilor si tribunalelor, în conditii care se stabilesc prin acelasi regulament.

Profesorii universitari resortisanti ai statelor membre a caror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda se bucura în fata Curtii de drepturile acordate avocatilor prin prezentul articol.

ARTICOLUL 20

Procedura în fata Curtii consta din doua etape: o etapa scrisa si una orala.

Procedura scrisa cuprinde comunicarea adresata partilor si institutiilor Comunitatilor ale caror decizii sunt în cauza, cereri, memorii, aparari si observatii si eventual replici, precum si toate actele si documentele ce le sustin sau copiile acestora certificate conform.

Comunicarile se fac prin grija grefierului, în ordinea si la termenele prevazute de regulamentul de procedura.

Procedura orala cuprinde lectura raportului prezentat de un judecator raportor, audierea de catre Curte a agentilor, consilierilor si avocatilor, concluziile avocatului general precum si audierea martorilor si expertilor, daca este cazul.

În cazul în care considera ca respectiva cauza nu pune o problema noua de drept, Curtea poate decide, dupa audierea avocatului general, ca aceasta sa fie judecata fara concluziile avocatului general.

ARTICOLUL 21

Curtea este sesizata printr-o cerere adresata grefierului. Cererea trebuie sa cuprinda numele si domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele partii sau partilor împotriva carora se înainteaza cererea, obiectul litigiului, concluziile si o expunere sumara a motivelor de drept invocate.

Dupa caz, cererea trebuie sa fie însotita de actul a carui anulare este ceruta sau, în situatia mentionata la articolul 232 din Tratatul CE si în articolul 148 din Tratatul CEEA, de o proba scrisa a datei invitatiei de a actiona adresate unei institutii, în conformitate cu articolele susmentionate. În cazul în care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul cere partii în cauza sa le prezinte într-un termen rezonabil, fara ca decaderea din drepturi sa poata fi opusa partii în cazul în care actele sunt prezentate dupa expirarea termenului de înaintare a actiunii.

ARTICOLUL 22

În cazurile mentionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea este sesizata printr-o actiune adresata grefierului. Actiunea trebuie sa cuprinda numele si domiciliul petentului, calitatea semnatarului, mentionarea deciziei împotriva careia este înaintat recursul, partile adverse, obiectul litigiului, concluziile si expunerea sumara a motivelor de drept invocate.

Actiunea trebuie sa fie însotita de o copie certificata pentru conformitate a hotarârii Comitetului de Arbitraj care este atacata.

În cazul în care Curtea respinge actiunea, decizia Comitetului de Arbitraj devine definitiva.

În cazul în care Curtea anuleaza decizia Comitetului de Arbitraj, procedura poate fi reluata, eventual la cererea uneia din parti, în fata Comitetului de Arbitraj. Acesta se conformeaza tuturor deciziilor cu privire la chestiunile de drept pronuntate de Curte.

ARTICOLUL 23

În cazurile prevazute la articolul 35 alineatul (1) din Tratatul UE, de articolul 234 din Tratatul CE si de articolul 150 din Tratatul CEEA, decizia instantei judecatoresti nationale care îsi suspenda procedura si sesizeaza Curtea este notificata Curtii de catre instanta judecatoreasca nationala respectiva . Aceasta decizie este apoi notificata de catre grefierul Curtii, partilor în cauza, statelor membre si Comisiei, precum si Consiliului sau Bancii Centrale Europene, în cazul în care actul a carui validitate sau interpretare este contestata provine de la aceste entitati, si Parlamentului European si Consiliului în cazul în care actul a carui validitate sau interpretare este contestata a fost adoptat în comun de aceste doua institutii.

În termen de doua luni de la data ultimei notificari, partile, statele membre, Comisia si, daca este cazul, Parlamentul European, Consiliul si Banca Centrala Europeana au dreptul de a depune la Curte memorii sau observatii scrise.

În cazurile mentionate la articolul 234 din Tratatul CE, decizia instantei judecatoresti nationale este notificata, prin grija grefierului Curtii, si statelor parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatii de supraveghere AELS mentionata de acordul respectiv, care, în cazul în care este vizat unul dintre domeniile de aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observatii scrise, în termen de doua luni de la data notificarii.

ARTICOLUL 24

Curtea poate cere partilor sa prezinte toate documentele si sa furnizeze toate informatiile pe care le considera necesare. În caz de refuz, Curtea ia act de aceasta.

De asemenea, Curtea poate cere statelor membre si institutiilor care nu sunt parti în cauza toate informatiile pe care le considera necesare pentru solutionarea procesului.

ARTICOLUL 25

În orice moment, Curtea poate încredinta efectuarea unei expertize oricarei persoane, autoritati, birou, comisii sau organizatii, la alegerea sa.

ARTICOLUL 26

Pot fi audiati martori în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 27

Cu privire la martorii care nu se prezinta, Curtea beneficiaza de puterile acordate în mod normal curtilor si tribunalelor si poate aplica sanctiuni pecuniare, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 28

Martorii si expertii pot fi audiati sub juramânt depus potrivit formulei stabilite de regulamentul de procedura sau modalitatilor prevazute de legislatia interna a martorului sau a expertului.

ARTICOLUL 29

Curtea poate ordona ca un martor sau un expert sa fie audiat de autoritatea judiciara de la locul sau de domiciliu.

Ordinul se adreseaza spre executie autoritatii judiciare competente, în conditiile stabilite de regulamentul de procedura. Actele care rezulta din activitatea comisiei rogatorii se înapoiaza Curtii, în aceleasi conditii.

Curtea suporta cheltuielile, sub rezerva de a le pune, daca este cazul, în sarcina partilor.

ARTICOLUL 30

Fiecare stat membru trateaza orice încalcare a juramântului de catre martori sau experti în acelasi fel ca un delict comis în fata unei instante judecatoresti nationale competente în materie civila. În temeiul denuntului Curtii, statul membru urmareste în justitie pe autorii acestui delict în instanta nationala competenta.

ARTICOLUL 31

Audierea este publica, cu exceptia cazurilor în care, din motive grave, Curtea decide altfel, din oficiu sau la cererea partilor.

ARTICOLUL 32

În cursul dezbaterilor, Curtea poate audia experti, martori, precum si partile. Cu toate acestea, partile pot pleda numai prin reprezentantii lor.

ARTICOLUL 33

La fiecare audiere se întocmeste un proces verbal semnat de presedinte si de grefier.

ARTICOLUL 34

Rolul audierilor se stabileste de presedinte.

ARTICOLUL 35

Deliberarile Curtii sunt si ramân secrete.

ARTICOLUL 36

Hotarârile se motiveaza. Acestea mentioneaza numele judecatorilor care au deliberat.

ARTICOLUL 37

Hotarârile se semneaza de presedinte si de grefier. Acestea se citesc în sedinta publica.

ARTICOLUL 38

Curtea decide cu privire la cheltuielile de judecata.

ARTICOLUL 39

Presedintele Curtii poate decide, în conformitate cu o procedura sumara care, în masura în care este necesar, se aplica prin derogare de la anumite reguli din prezentul statut, care se stabileste prin regulamentul de procedura, cu privire la concluziile care urmaresc fie obtinerea suspendarii mentionate la articolul 242 din Tratatul CE si în articolul 157 din Tratatul CEEA, fie aplicarea unor masuri provizorii în temeiul articolului 243 din Tratatul CE sau a articolului 158 din Tratatul CEEA, fie suspendarea executarii silite în conformitate cu articolul 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE sau articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.

În cazul în care presedintele nu poate participa, acesta va fi înlocuit de un alt judecator în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

Ordinul presedintelui sau al judecatorului care îi tine locul are numai caracter provizoriu si nu aduce nici un fel de atingere hotarârii de fond a Curtii.

ARTICOLUL 40

Statele membre si institutiile comunitare pot interveni în litigiile supuse Curtii.

Acelasi drept îi revine oricarei persoane care dovedeste ca are un interes în solutionarea litigiului supus Curtii, cu exceptia litigiilor între statele membre, între institutiile Comunitatilor sau între state membre, pe de o parte, si institutiile Comunitatilor, pe de alta parte.

Fara a aduce atingere dispozitiilor celui de-al doilea paragraf, statele parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere AELS mentionata de respectivul acord pot interveni în litigiile supuse Curtii în cazul în care acestea se refera la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.

Concluziile cererii de interventie pot avea ca obiect numai sustinerea concluziilor uneia dintre parti.

ARTICOLUL 41

În cazul în care pârâtul, chemat în judecata în conformitate cu procedura, nu depune concluzii scrise, hotarârea se pronunta în lipsa. Hotarârea poate fi atacata în termen de o luna de la comunicarea ei. În lipsa unei decizii contrare a Curtii, aceasta opozitie nu suspenda executarea hotarârii pronuntate în lipsa.

ARTICOLUL 42

În cazurile si în conditiile care se stabilesc prin regulamentul de procedura, statele membre, institutiile Comunitatilor si oricare alte persoane fizice si juridice pot formula terta opozitie împotriva hotarârilor pronuntate fara ca acestea sa fi fost audiate, în cazul în care aceste hotarâri le lezeaza drepturile.

ARTICOLUL 43

În caz de dificultate privind întelegerea sensului sau a domeniului de aplicare a unei hotarâri, sarcina de a o interpreta revine Curtii, la cererea unei parti sau a unei institutii comunitare al carei interes este justificat.

ARTICOLUL 44

Revizuirea unei hotarâri poate fi ceruta Curtii numai în urma descoperirii unui fapt de natura sa aiba o influenta decisiva si care, înainte de pronuntarea hotarârii, era necunoscut Curtii si partii care solicita revizuirea.

Procedura de revizuire este deschisa printr-o hotarâre a Curtii care constata în mod expres existenta unui fapt nou, recunoaste ca acesta este de natura sa conduca la deschiderea revizuirii si declara cererea ca fiind admisibila din acest motiv.

Nici o cerere de revizuire nu va putea fi formulata dupa expirarea unui termen de zece ani de la data hotarârii.

ARTICOLUL 45

Regulamentul de procedura va stabili termene care iau în considerare distanta.

În cazul în care cel interesat dovedeste existenta unui caz fortuit sau a unui caz de forta majora, nu i se poate opune nici o decadere care decurge din expirarea termenelor.

ARTICOLUL 46

Actiunile formulate împotriva Comunitatilor în materie de responsabilitate delictuala se prescriu dupa cinci ani de la producerea faptului care a stat la baza lor. Prescriptia este întrerupta fie prin cerere de chemare în judecata în fata Curtii, fie prin cererea prealabila pe care partea prejudiciata o poate adresa institutiei comunitare competente. În acest ultim caz, cererea trebuie înaintata în termenul de doua luni prevazut la articolul 230 din Tratatul CE si în articolul 146 din Tratatul CEEA; daca este cazul, se aplica dispozitiile articolului 232 al doilea paragraf din Tratatul CE si respectiv ale articolului 148 al doilea paragraf din Tratatul CEEA.


TITLUL IV

TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA AL COMUNITATILOR EUROPENE


ARTICOLUL 47

Articolele 2 - 8, articolele 14 si 15, articolul 17, primul, al doilea, al patrulea si al cincilea paragraf si articolul 18 se aplica Tribunalului si membrilor sai. Juramântul mentionat la articolul 2 se depune în fata Curtii, iar deciziile mentionate la articolele 3, 4 si 6 se iau de aceasta dupa consultarea Tribunalului.

Articolul 3 al patrulea paragraf, articolele 10, 11 si 14 se aplica, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.

ARTICOLUL 48

Tribunalul se compune din cincisprezece judecatori.

ARTICOLUL 49

Membrii Tribunalului pot fi chemati sa exercite functia de avocat general.

Avocatul general are rolul de a prezenta în sedinta publica, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluziile motivate cu privire la anumite cauze înaintate Tribunalului, pentru a-l asista în îndeplinirea misiunii sale.

Criteriile de selectie a cauzelor, precum si metodele de desemnare a avocatilor generali se stabilesc prin regulamentul de procedura al Tribunalului.

Un membru al Tribunalului chemat sa exercite functia de avocat general într-o cauza nu poate lua parte la judecarea acelei cauze.

ARTICOLUL 50

Tribunalul se întruneste în camere compuse din trei sau din cinci judecatori. Judecatorii aleg dintre ei pe presedintii camerelor. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o data.

Regulamentul de procedura stabileste compunerea camerelor si repartizarea cauzelor catre acestea. În anumite cazuri, stabilite de regulamentul de procedura, Tribunalul se poate întruni în sedinta plenara sau cu judecator unic.

Regulamentul de procedura poate prevedea de asemenea ca Tribunalul sa se întruneasca în Marea Camera, în cazurile si în conditiile prevazute de acest regulament.

ARTICOLUL 51

Prin derogare de la regula enuntata în articolul 225 alineatul (1) din Tratatul CE si în articolul 140a alineatul (1) din Tratatul CEEA, actiunile formulate de statele membre, de institutiile Comunitatilor si de Banca Centrala Europeana sunt de competenta Curtii.

ARTICOLUL 52

Presedintele Curtii si presedintele Tribunalului stabilesc de comun acord modul în care functionarii si ceilalti membri ai personalului repartizat Curtii îsi desfasoara activitatea în cadrul Tribunalului, pentru a-i asigura functionarea. Anumiti functionari sau membri ai personalului auxiliar se subordoneaza grefierului Tribunalului, care la rândul lui se subordoneaza presedintelui Tribunalului.

ARTICOLUL 53

Procedura în fata Tribunalului este reglementata de titlul III.

Procedura în fata Tribunalului este precizata si completata, în masura necesara, de regulamentul sau de procedura. Regulamentul de procedura poate face derogare de la articolul 40 al patrulea paragraf si de la articolul 41 pentru a tine seama de specificul contenciosului în domeniul proprietatii intelectuale.

Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general îsi poate prezenta concluziile motivate, în scris.

ARTICOLUL 54

În cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului se depune, din greseala, la grefierul Curtii, acesta îl transmite imediat grefierului Tribunalului; în mod similar, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Curtii se depune, din greseala, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite imediat grefierului Curtii.

În cazul în care constata ca nu are competenta de a solutiona o cauza care tine de competenta Curtii, Tribunalul o transmite Curtii; în mod similar, în cazul în care constata ca o cauza tine de competenta Tribunalului, Curtea o transmite acestuia, care nu mai îsi mai poate declina competenta în acest caz.

În cazul în care Curtea si Tribunalul sunt sesizate cu privire la cauze care au acelasi obiect, ridica aceeasi chestiune de interpretare sau pun în discutie validitatea aceluiasi act, Tribunalul poate, dupa audierea partilor, sa suspende procedura pâna când Curtea pronunta hotarârea. În cazul în care este vorba de cereri de anulare a aceluiasi act, Tribunalul se poate de asemenea desesiza pentru ca, în ce priveste aceste cereri, sa se pronunte Curtea. În cazurile mentionate de prezentul paragraf, Curtea poate hotarî, de asemenea, sa suspende procedura cu privire la care este sesizata; în acest caz se urmeaza procedura în fata Tribunalului.

ARTICOLUL 55

Hotarârile Tribunalului care pun capat procesului, care solutioneaza partial litigiul pe fond sau care pun capat unei probleme de procedura privind invocarea lipsei de competenta sau de inadmisibilitate se notifica de grefierul Tribunalului tuturor partilor, precum si tuturor statelor membre si institutiilor comunitare, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului.

ARTICOLUL 56

Hotarârile Tribunalului care pun capat procesului, care solutioneaza partial litigiul pe fond sau care pun capat unei probleme de procedura privind invocarea lipsei de competenta sau de inadmisibilitate pot fi atacate prin recurs în fata Curtii, în termen de doua luni de la notificarea hotarârii atacate.

Recursul poate fi introdus de oricare parte ale carei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte. Cu toate acestea, partile care intervin, altele decât statele membre si institutiile comunitare pot introduce acest recurs numai în cazul în care hotarârea Tribunalului le priveste în mod direct.

Cu exceptia litigiilor între Comunitati si agentii lor, recursul poate fi introdus, de asemenea, de statele membre si de institutiile comunitare care nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului. În acest caz, statele membre si institutiile se afla într-o pozitie identica cu cea a statelor membre sau a institutiilor care intervin în prima instanta.

ARTICOLUL 57

Orice persoana a carei cerere de interventie a fost respinsa de Tribunal poate formula un recurs la Curte, în termen de doua saptamâni de la comunicarea hotarârii de respingere.

Partile în proces pot introduce în fata Curtii un recurs împotriva hotarârilor Tribunalului pronuntate în temeiul articolelor 242 sau 243 sau a articolului 256 al patrulea paragraf din Tratatul CE, sau a articolelor 157 sau 158 sau a articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de doua luni de la notificarea acestor hotarâri.

Recursurile mentionate la primul si al doilea paragraf din prezentul articol se judeca în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 39.

ARTICOLUL 58

Recursul înaintat Curtii se limiteaza la chestiuni de drept. Acesta poate fi întemeiat pe motive de lipsa de competenta a Tribunalului, de nerespectare a procedurii în fata Tribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului, precum si de încalcarea dreptului comunitar de catre Tribunal.

Recursul nu poate privi exclusiv taxele si cheltuielile de judecata.

ARTICOLUL 59

În caz de recurs împotriva unei decizii a Tribunalului, procedura în fata Curtii consta dintr-o parte scrisa si una orala. În conditiile stabilite de regulamentul de procedura, Curtea se poate pronunta fara procedura orala, dupa audierea avocatului general si a partilor.

ARTICOLUL 60

Fara a aduce atingere articolelor 242 si 243 din Tratatul CE sau articolelor 157 si 158 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.

Prin derogare de la articolul 244 din Tratatul CE si de la articolul 159 din Tratatul CEEA, hotarârile Tribunalului care anuleaza un regulament intra în vigoare numai dupa expirarea termenului mentionat la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care în acest termen s-a introdus un recurs, dupa respingerea acestuia, fara a aduce atingere dreptului vreunei parti de a cere Curtii, în temeiul articolelor 242 si 243 din Tratatul CE sau al articolelor 157 si 158 din Tratatul CEEA, suspendarea efectelor regulamentului anulat sau prescrierea oricarei alte masuri provizorii.

ARTICOLUL 61

În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea anuleaza hotarârea Tribunalului. Aceasta poate fie sa pronunte hotarârea definitiva privind litigiul, în cazul în care acesta se afla în stare de a fi judecat, fie sa înapoieze Tribunalului cauza, în vederea pronuntarii.

În cazul în care se înapoiaza cauza, Tribunalul este legat de chestiunile de drept solutionate prin hotarârea Curtii.

În cazul în care un recurs introdus de un stat membru sau de o institutie comunitara care nu a intervenit în litigiul aflat în fata Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în cazul în care se considera necesar, acele efecte ale hotarârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru partile în litigiu.

ARTICOLUL 62

În cazurile prevazute la articolul 225 alineatele (2) si (3) din Tratatul CE si la articolul 140a alineatele (2) si (3) din Tratatul CEEA, primul avocat general poate, în cazul în care considera ca exista un risc grav pentru unitatea sau coerenta dreptului comunitar, sa propuna Curtii reexaminarea hotarârii Tribunalului.

Propunerea trebuie facuta în termen de o luna de la pronuntarea hotarârii Tribunalului. În termen de o luna de la prezentarea propunerii de catre primul avocat general, Curtea decide daca este cazul sau nu sa reexamineze decizia.


TITLUL V

DISPOZITII FINALE


ARTICOLUL 63

Regulamentele de procedura ale Curtii si Tribunalului cuprind toate dispozitiile necesare aplicarii si, daca este cazul, completarii prezentului statut.

ARTICOLUL 64

Pâna la adoptarea în prezentul statut a regulilor referitoare la regimul lingvistic aplicabil Curtii si Tribunalului, se aplica în continuare dispozitiile regulamentului de procedura al Curtii si ale regulamentului de procedura al Tribunalului referitoare la regimul lingvistic. Orice modificare sau abrogare a acestor dispozitii se face cu respectarea procedurii prevazute pentru modificarea prezentului statut.