Textul Tratatului instituind Uniunea Europeana - Tratatul de la Maastricht

ACORD

privind politica sociala încheiat între statele membre ale Comunitatii Europene, cu exceptia Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

Cele unsprezece ÎNALTE PARTI CONTRACTANTE subsemnate, si anume Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Tarilor de Jos si Republica Portugheza, denumite în continuare „state membre",

DORIND sa puna în aplicare, pornind de la acquis-ul comunitar, Carta sociala din 1989,

AVÂND ÎN VEDERE Protocolul privind politica sociala,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii:

Articolul 1

Comunitatea si statele membre au ca obiective promovarea ocuparii fortei de munca, ameliorarea conditiilor de viata si de munca, o protectie sociala corespunzatoare, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care permit un nivel ridicat si durabil de ocupare a fortei de munca si lupta împotriva marginalizarii. În acest scop, Comunitatea si statele membre iau masuri care tin seama de diversitatea practicilor nationale, în special în domeniul relatiilor conventionale, precum si de necesitatea de a mentine competitivitatea economiei Comunitatii.

Articolul 2

(1) În vederea realizarii obiectivelor mentionate la articolul l, Comunitatea sprijina si completeaza actiunea statelor membre în urmatoarele domenii:

? îmbunatatirea, în special, a mediului de munca pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor;

? conditiile de munca;

? informarea si consultarea lucratorilor;

? egalitatea dintre barbati si femei în ceea ce priveste sansele lor pe piata fortei de munca si tratamentul la locul de munca;

? integrarea persoanelor excluse de pe piata fortei de munca, fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 127 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, denumit în continuare „Tratat".

(2) În acest scop, Consiliul poate adopta, prin directive, prescriptii minime aplicabile în mod progresiv, tinând seama de conditiile si reglementarile tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Aceste directive evita impunerea de constrângeri administrative, financiare si juridice de natura sa împiedice înfiintarea si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii.

Consiliul hotaraste în conformitate cu procedura mentionata la articolul 189c din tratat si dupa consultarea Comitetului Economic si Social.

(3) Cu toate acestea, Consiliul hotaraste în unanimitate, la propunerea Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Economic si Social, în urmatoarele domenii:

? securitatea sociala si protectia sociala a lucratorilor;

? protectia lucratorilor în caz de desfacere a contractului de munca;

? reprezentarea si apararea colectiva a intereselor lucratorilor si angajatorilor, inclusiv luarea deciziilor de comun acord, sub rezerva alineatului (6);

? conditiile de angajare a resortisantilor din tarile terte care sunt rezidenti legali pe teritoriul Comunitatii;

? contributiile financiare privind promovarea ocuparii fortei de munca si crearea de locuri de munca, fara a aduce atingere dispozitiilor privind Fondul social.

(4) Un stat membru poate încredinta partenerilor sociali, la cererea lor comuna, punerea în aplicare a directivelor adoptate în conformitate cu alineatele (2) si (3).

În acest caz, acesta se asigura ca, cel târziu pâna la data la care o directiva trebuie sa fie transpusa în conformitate cu articolul 189, partenerii sociali au adoptat dispozitiile necesare pe calea unui acord, statul membru respectiv fiind obligat sa ia toate masurile necesare care sa-i permita sa fie în orice moment în stare sa garanteze rezultatele impuse de respectiva directiva.

(5) Dispozitiile adoptate în conformitate cu prezentul articol nu pot împiedica un stat membru sa mentina sau sa stabileasca masuri de protectie mai stricte compatibile cu tratatul.

(6) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica remuneratiilor, dreptului de asociere, dreptului la greva si dreptului de lock-out.

Articolul 3

(1) Comisia are sarcina de a promova consultarea partenerilor sociali la nivel comunitar si de a lua orice masura utila pentru a facilita dialogul dintre acestia, având grija ca sprijinul acordat partilor sa fie echilibrat.

(2) În acest scop, înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, Comisia consulta partenerii sociali cu privire la posibila orientare a unei actiuni comunitare.

(3) În cazul în care, dupa aceasta consultare, Comisia considera ca o actiune comunitara este de dorit, aceasta consulta partenerii sociali asupra continutului propunerii avute în vedere. Partenerii sociali vor prezenta Comisiei un aviz sau, daca este cazul, o recomandare.

(4) Cu ocazia acestei consultari, partenerii sociali pot informa Comisia ca doresc sa initieze procesul mentionat la articolul 4. Durata procedurii nu poate depasi noua luni, în afara cazului în care prelungirea este hotarâta în comun de partenerii sociali respectivi si de Comisie.

Articolul 4

(1) Dialogul dintre partenerii sociali la nivel comunitar poate conduce, în cazul în care acestia doresc acest lucru, la stabilirea unor relatii conventionale, inclusiv încheierea unor acorduri.

(2) Punerea în aplicare a acordurilor încheiate la nivel comunitar are loc fie în conformitate cu procedurile si practicile proprii partenerilor sociali si statelor membre, fie, în domeniile care intra sub incidenta articolului 2, la cererea comuna a partilor semnatare, printr-o decizie a Consiliului la propunerea Comisiei.

Consiliul hotaraste cu majoritate calificata, în afara cazului în care acordul respectiv contine una sau mai multe dispozitii privind unul din domeniile mentionate la articolul 2 alineatul (3), caz în care hotaraste în unanimitate.

Articolul 5

În vederea realizarii obiectivelor mentionate la articolul l si fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale tratatului, Comisia încurajeaza cooperarea dintre statele membre si faciliteaza coordonarea actiunii lor în domeniile politicii sociale care intra sub incidenta prezentului acord.

Articolul 6

(1) Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului platii egale pentru femei si barbati, pentru munca egala.

(2) În întelesul prezentului articol, prin plata se întelege salariul sau remuneratia obisnuita, de baza sau minima si toate celelalte avantaje, platite direct sau indirect, în numerar sau în natura, de angajator lucratorului pentru munca prestata de acesta.

Plata egala, fara discriminare de sex, presupune:

(a) ca plata acordata pentru aceeasi munca, platita dupa rezultat, sa fie stabilita pe baza aceleiasi unitati de masura,

(b) ca plata acordata pentru o munca platita pe unitate de timp sa fie aceeasi pentru acelasi loc de munca.

(3) Prezentul articol nu poate împiedica un stat membru sa mentina sau sa adopte masuri care sa prevada avantaje specifice destinate sa faciliteze exercitarea unei activitati profesionale de catre femei sau sa previna ori sa compenseze dezavantajele în cariera lor profesionala.

Articolul 7

Comisia întocmeste în fiecare an un raport privind evolutia realizarii obiectivelor mentionate la articolul l, inclusiv situatia demografica din Comunitate. Aceasta transmite raportul Parlamentului European, Consiliului si Comitetului Economic si Social.

Parlamentul European poate invita Comisia sa elaboreze raporturi privind chestiuni speciale privind situatia sociala.