Versiunea Consolidata a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene - Jurnalul Oficial C115 din 9.5.2008

PROTOCOLUL (nr. 1)

PRIVIND ROLUL PARLAMENTELOR NATIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND faptul ca modul în care parlamentele nationale îsi exercita controlul asupra guvernelor lor respective în ceea ce prive?te activitatile Uniunii Europene tine de organizarea si practicile constitutionale proprii fiecarui stat membru;

DORIND sa încurajeze o participare sporita a parlamentelor nationale la activitatile Uniunii Europene si sa consolideze capacitatea acestora de a-si exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, precum si asupra altor chestiuni care pot prezenta un interes deosebit pentru acestea;

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

TITLUL I

INFORMATII DESTINATE PARLAMENTELOR NATIONALE

Articolul 1

Documentele de consultare ale Comisiei (carti verzi, carti albe si comunicari) se transmit direct de Comisie parlamentelor nationale la data publicarii acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor nationale ?i programul legislativ anual, precum si orice alt instrument de programare legislativa sau de strategie politica, simultan cu transmiterea acestora Parlamentului European si Consiliului.

Articolul 2

Proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European si Consiliului se transmit parlamentelor nationale.

În în?elesul prezentului protocol, "proiect de act legislativ" înseamna propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curtii de Justitie, recomandarile Bancii Centrale Europene si cererile Bancii Europene de Investitii privind adoptarea unui act legislativ.

Proiectele de acte legislative emise de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor nationale, în acelasi timp în care se transmit Parlamentului European si Consiliului.

Proiectele de acte legislative emise de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor nationale.

Proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii se transmit de Consiliu parlamentelor nationale.

Articolul 3

Parlamentele nationale pot adresa presedintelui Parlamentului European, al Consiliului si, respectiv, al Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ cu principiul subsidiaritatii, în conformitate cu procedura prevazuta în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.

În cazul în care un proiect de act legislativ este emis de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective guvernelor statelor membre în cauza.

În cazul în care un proiect de act legislativ este emis de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective institutiei sau organului în cauza.

Articolul 4

Se prevede un termen de opt saptamâni între data la care un proiect de act legislativ este pus la dispozitia parlamentelor nationale în limbile oficiale ale Uniunii Europene si data la care proiectul în cauza este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptarii acestuia sau în vederea adoptarii unei pozitii în cadrul unei proceduri legislative. Sunt posibile exceptii în cazuri de urgenta, ale caror motive sunt indicate în actul sau în pozitia Consiliului. Cu exceptia cazurilor de urgenta, motivate în mod corespunzator, nu se poate ajunge la niciun acord asupra unui proiect de act legislativ în cauza în decursul acestor opt saptamâni. Cu exceptia cazurilor de urgenta motivate în mod corespunzator, se respecta un termen de zece zile între înscrierea unui proiect de act legislativ pe ordinea de zi provizorie a Consiliului si adoptarea unei pozitii.

Articolul 5

Ordinea de zi si rezultatele sedintelor Consiliului, inclusiv procesele-verbale ale sedintelor în cadrul carora Consiliul delibereaza asupra proiectelor de acte legislative, se transmit direct parlamentelor nationale, simultan cu transmiterea acestora guvernelor statelor membre.

Articolul 6

În cazul în care Consiliul European are în vedere sa recurga la articolul 48 alineatul (7) primul sau al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana, parlamentele nationale sunt informate cu privire la initiativa Consiliului European cu cel putin sase luni înainte de adoptarea unei decizii.

Articolul 7

Curtea de Conturi transmite raportul sau anual parlamentelor nationale, cu titlu informativ, simultan cu transmiterea acestuia Parlamentului European si Consiliului.

Articolul 8

În cazul în care sistemul parlamentar national nu este monocameral, dispozitiile articolelor 1-7 se aplica camerelor din care acesta este format.

TITLUL II

COOPERAREA INTERPARLAMENTARA

Articolul 9

Parlamentul European si parlamentele nationale definesc împreuna organizarea si promovarea unei cooperari interparlamentare eficiente si periodice în cadrul Uniunii.

Articolul 10

O conferinta a organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii poate supune atentiei Parlamentului European, a Consiliului si a Comisiei orice contributie pe care o considera adecvata. În plus, o astfel de conferinta promoveaza schimbul de informatii si schimbul celor mai bune practici între parlamentele nationale si Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate ale acestora. De asemenea, conferinta organelor parlamentare poate organiza conferinte interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a dezbate chestiuni de politica externa si de securitate comuna, inclusiv politica de securitate si de aparare comuna. Contributiile conferintei nu angajeaza parlamentele nationale si nu aduc atingere pozitiei acestora.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 2)

PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITATII SI PROPORTIONALITATII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa actioneze astfel încât deciziile sa fie luate la un nivel cât mai apropiat de cetatenii Uniunii;

HOTARÂTE sa stabileasca conditiile de aplicare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii prevazute la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana si sa instituie un sistem de control al aplicarii respectivelor principii,

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Fiecare institutie asigura în permanenta respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii definite la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Articolul 2

Înainte de a propune un act legislativ, Comisia procedeaza la consultari extinse. Dupa caz, aceste consultari trebuie sa aiba în vedere dimensiunea regionala si locala a actiunilor preconizate. În caz de urgenta exceptionala, Comisia nu procedeaza la consultarile mentionate. Comisia îsi motiveaza decizia în cadrul propunerii.

Articolul 3

Articolul 4

Comisia transmite parlamentelor nationale proiectele sale de acte legislative si proiectele sale modificate, în acelasi timp în care le transmite organului legislativ al Uniunii.

Parlamentul European transmite parlamentelor nationale proiectele sale de acte legislative, precum si proiectele sale modificate.

Consiliul transmite parlamentelor nationale proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, precum si proiectele modificate.

La adoptarea acestora, rezolutiile legislative ale Parlamentului European si pozitiile Consiliului se transmit de catre acestea parlamentelor nationale.

Articolul 5

Proiectele de acte legislative se motiveaza în raport cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Orice proiect de act legislativ ar trebui sa cuprinda o fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Fisa mentionata anterior ar trebui sa cuprinda elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al proiectului în cauza si, în cazul unei directive, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor care urmeaza sa fie puse în aplicare de statele membre, inclusiv asupra legislatiei regionale, dupa caz. Motivele care conduc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii se bazeaza pe indicatori calitativi si, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Proiectele de acte legislative au în vedere necesitatea de a proceda astfel încât orice obligatie, financiara sau administrativa, care revine Uniunii, guvernelor nationale, autoritatilor regionale sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cât mai redusa posibil si proportionala cu obiectivul urmarit.

Articolul 6

În termen de opt saptamâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ în limbile oficiale ale Uniunii, orice parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelui Parlamentului European, al Consiliului si, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care sa se expuna motivele pentru care considera ca proiectul în cauza nu este conform cu principiul subsidiaritatii. Dupa caz, fiecarui parlament national sau fiecarei camere a unui parlament national îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competente legislative.

În cazul în care proiectul de act legislativ în cauza este emis de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre.

În cazul în care proiectul de act legislativ este emis de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul institutiei sau organului în cauza.

Articolul 7

(1) Parlamentul European, Consiliul si Comisia, precum si, dupa caz, grupul de state membre, Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, în cazul în care proiectul de act legislativ european este emis de acestea, tin seama de avizele motivate adresate de parlamentele nationale sau de o camera a unuia dintre aceste parlamente nationale.

Fiecare parlament national dispune de doua voturi, repartizate în functie de sistemul parlamentar national. În cadrul unui sistem parlamentar national bicameral, fiecare dintre cele doua camere dispune de un vot.

(2) În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin o treime din totalul voturilor atribuite parlamentelor nationale în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf, proiectul trebuie reexaminat. Acest prag este de o patrime în cazul unui proiect de act legislativ prezentat în temeiul articolului 76 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene referitor la spatiul de libertate, securitate si justitie.

În urma acestei reexaminari, Comisia sau, dupa caz, grupul de state membre, Parlamentul European, Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, în cazul în care proiectul de act legislativ este emis de acestea, pot hotarî fie sa mentina proiectul, fie sa îl modifice, fie sa îl retraga. Aceasta decizie trebuie motivata.

(3) De asemenea, în cadrul procedurii legislative ordinare, în cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect de act legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin o majoritate simpla din voturile atribuite parlamentelor nationale în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf, proiectul trebuie reexaminat. Ca urmare a unei astfel de reevaluari, Comisia poate hotarî fie sa mentina propunerea, fie sa o modifice, fie sa o retraga.

În cazul în care decide mentinerea propunerii, Comisia va trebui sa justifice, printr-un aviz motivat, motivele pentru care considera ca propunerea este conforma cu principiul subsidiaritatii. Acest aviz motivat, precum si avizele motivate ale parlamentelor nationale, vor trebui prezentate organului legislativ al Uniunii, pentru a putea fi luate în considerare în cadrul procedurii:

(a) înainte de încheierea primei lecturi, organul legislativ (Parlamentul European ?i Consiliul) examineaza compatibilitatea propunerii legislative cu principiul subsidiaritatii, tinând seama în special de motivele invocate si împartasite de majoritatea parlamentelor nationale, precum si de avizul motivat al Comisiei;

(b) în cazul în care, cu o majoritate de 55 % a membrilor Consiliului sau cu o majoritate a voturilor exprimate în Parlamentul European, organul legislativ considera ca propunerea legislativa nu este compatibila cu principiul subsidiaritatii, aceasta nu va mai fi examinata.

Articolul 8

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte cu privire la actiunile referitoare la încalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ, formulate, în conformitate cu normele prevazute la articolul 263 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, de un stat membru sau transmise de acesta în conformitate cu dreptul sau intern în numele parlamentului sau national sau al unei camere a acestuia.

În conformitate cu normele prevazute la articolul mentionat, astfel de actiuni pot fi formulate si de Comitetul Regiunilor împotriva actelor legislative în vederea adoptarii carora Tratatul privind functionarea Uniunii Europene prevede consultarea respectivului comitet.

Articolul 9

În fiecare an, Comisia prezinta Consiliului European, Parlamentului European, Consiliului si parlamentelor nationale un raport privind aplicarea articolului 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. Respectivul raport anual se transmite, de asemenea, Comitetului Economic si Social ?i Comitetului Regiunilor.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 3)

PRIVIND STATUTUL CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene prevazut la articolul 281 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

Articolul 1

Curtea de Justitie a Uniunii Europene se constituie si îsi exercita functiile în conformitate cu dispozitiile tratatelor, ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) si ale prezentului statut.

TITLUL I

STATUTUL JUDECATORILOR SI AVOCATILOR GENERALI

Articolul 2

Înainte de a intra în functie, fiecare judecator depune, în fata Curtii de Justitie reunita în sedinta publica, juramântul ca îsi va exercita atributiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei sale si ca nu va divulga nimic din secretul deliberarilor.

Articolul 3

Judecatorii beneficiaza de imunitate de jurisdictie. În ceea ce priveste actele îndeplinite de acestia, inclusiv cuvintele rostite si scrise în calitatea lor oficiala, judecatorii continua sa beneficieze de imunitate dupa încetarea functiei lor.

Curtea de Justitie, întrunita în sedinta plenara, poate ridica imunitatea. În cazul în care decizia se refera la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide dupa consultarea tribunalului în cauza.

În cazul în care, dupa ridicarea imunitatii, se declanseaza o actiune penala împotriva unui judecator, acesta poate fi judecat, în oricare stat membru, numai de instanta care are competenta de a judeca magistratii celei mai înalte autoritati judiciare nationale.

Articolele 11-14 si articolul 17 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierului si raportorilor adjuncti ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene, fara a aduce atingere dispozitiilor privind imunitatea de jurisdictie a judecatorilor mentionate de paragrafele precedente.

Articolul 4

Judecatorii nu pot exercita nici o functie politica sau administrativa.

Acestia nu pot exercita nici o activitate profesionala, fie ca este sau nu remunerata, în afara cazului în care Consiliul, hotarând cu majoritate simpla, acorda o derogare cu titlu exceptional.

La instalarea în functie, judecatorii îsi iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata functiei lor si dupa încetarea acesteia, obligatiile care decurg din aceasta functie, în special îndatoririle de a da dovada de onestitate si de discretie în acceptarea anumitor pozitii sau avantaje, dupa încetarea functiei lor.

În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea de Justitie ia o decizie. În cazul în care decizia se refera la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide dupa consultarea tribunalului în cauza.

Articolul 5

În afara de schimbarea ordinara si de deces, functia de judecator înceteaza în mod individual prin demisie.

În caz de demisie a unui judecator, scrisoarea de demisie se adreseaza presedintelui Curtii de Justitie, pentru a fi transmisa presedintelui Consiliului. Aceasta ultima notificare antreneaza eliberarea postului.

Cu exceptia cazurilor în care se aplica articolul 6, judecatorul îsi continua activitatea pâna la preluarea functiei de catre succesorul sau.

Articolul 6

Judecatorii pot fi înlaturati din functie sau declarati decazuti din dreptul la pensie sau din alte avantaje echivalente numai în cazul în care, în opinia unanima a judecatorilor si avocatilor generali ai Curtii de Justitie, nu mai corespund conditiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligatiile aferente functiei lor. Judecatorul în cauza nu ia parte la aceste deliberari. În cazul în care persoana în cauza este membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide dupa consultarea tribunalului în cauza.

Grefierul aduce decizia Curtii la cunostinta presedintelui Parlamentului European si al Comisiei si o notifica presedintelui Consiliului.

În cazul deciziei de înlaturare din functie a unui judecator, aceasta ultima notificare antreneaza eliberarea postului.

Articolul 7

Judecatorii ale caror functii înceteaza înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiti pentru restul mandatului.

Articolul 8

Dispozitiile articolelor 2-7 se aplica si avocatilor generali.

TITLUL II

ORGANIZAREA CURTII DE JUSTITIE

Articolul 9

În cazul în care, la fiecare trei ani, judecatorii sunt înlocuiti partial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecatori.

Înlocuirea partiala a avocatilor generali, care are loc la fiecare trei ani, priveste de fiecare data patru avocati generali.

Articolul 10

Grefierul depune juramânt în fata Curtii de Justitie ca îsi va exercita functiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei sale si ca nu va divulga nimic din secretul deliberarilor.

Articolul 11

Curtea de Justitie organizeaza suplinirea grefierului în cazul în care acesta nu îsi poate exercita functia.

Articolul 12

Functionari si personal auxiliar sunt pusi la dispozitia Curtii de Justitie, pentru a permite functionarea acesteia. Acestia se subordoneaza grefierului, care la rândul lui se subordoneaza presedintelui.

Articolul 13

La cererea Curtii de Justitie, Parlamentul European si Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura legislativa ordinara, pot dispune numirea unor raportori adjuncti si stabili statutul acestora. Raportorii adjuncti pot fi chemati sa participe la instrumentarea cauzelor în curs si sa colaboreze cu judecatorul raportor, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

Raportorii adjuncti, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si detin titlurile juridice necesare, se numesc de Consiliu hotarând cu majoritate simpla. Acestia depun juramânt în fata Curtii ca îsi vor exercita functiile cu deplina impartialitate si potrivit constiintei lor si ca nu vor divulga nimic din secretul deliberarilor.

Articolul 14

Judecatorii, avocatii generali si grefierul au resedinta la sediul Curtii de Justitie.

Articolul 15

Curtea de Justitie functioneaza cu caracter permanent. Durata vacantei judecatoresti se stabileste de Curte, în functie de necesitatile serviciului.

Articolul 16

Curtea de Justitie înfiinteaza în cadrul ei camere formate din trei si din cinci judecatori. Judecatorii aleg dintre ei pe presedintii camerelor. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o data.

Marea Camera este alcatuita din treisprezece judecatori. Aceasta este prezidata de presedintele Curtii. Din Marea Camera mai fac parte presedintii camerelor de cinci judecatori si alti judecatori desemnati în conditiile prevazute de regulamentul de procedura.

Curtea se întruneste în Marea Camera la cererea unui stat membru sau a unei institutii a Uniunii, care este parte într-un proces.

Curtea se întruneste în sedinta plenara atunci când este sesizata în temeiul articolului 228 alineatul (2), articolului 245 alineatul (2), articolului 247 sau articolului 286 alineatul (6) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

În plus, în cazul în care considera ca o cauza cu care este sesizata are o importanta exceptionala, Curtea aceasta poate decide, dupa ascultarea avocatului general, sa trimita cauza la sedinta plenara.

Articolul 17

Deciziile Curtii de Justitie sunt valabile numai în cazul în care numarul de judecatori care participa la deliberari este impar.

Deciziile camerelor formate din trei sau din cinci judecatori sunt valabile numai în cazul în care se iau de trei judecatori.

Deciziile Marii Camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti noua judecatori.

Deciziile Curtii întrunite în sedinta plenara sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti cincisprezece judecatori.

În caz de împiedicare a unuia dintre judecatorii unei camere, se poate face apel la un judecator membru al altei camere, în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

Articolul 18

Judecatorii si avocatii generali nu pot participa la solutionarea nici unei cauze în care au fost implicati anterior ca agenti, consilieri sau avocati ai uneia dintre parti, sau cu privire la care au fost chemati sa se pronunte ca membri ai unui tribunal, ai unei comisii de ancheta sau în oricare alta calitate.

În cazul în care, dintr-un motiv special, un judecator sau un avocat general considera ca nu poate participa la judecarea sau la examinarea unei anumite cauze, acesta îl informeaza pe presedinte. În cazul în care presedintele considera ca un judecator sau un avocat general nu trebuie, dintr-un motiv special, sa participe sau sa prezinte concluzii într-o anumita cauza, acesta îl informeaza pe respectivul judecator sau avocat general în acest sens.

În caz de dificultate legata de aplicarea prezentului articol, Curtea de Justitie hotaraste.

O parte nu poate invoca cetatenia unui judecator sau lipsa din componenta Curtii sau a uneia din camere a unui judecator având aceeasi cetatenie cu a sa pentru a cere modificarea compunerii Curtii sau a uneia din camerele sale.

TITLUL III

PROCEDURA ÎN FATA CURTII DE JUSTITIE

Articolul 19

Statele membre precum si institutiile Uniunii sunt reprezentate în fata Curtii de Justitie de un agent numit pentru fiecare cauza; agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.

Statele parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere AELS mentionata de acest acord, sunt reprezentate în acelasi fel.

Celelalte parti trebuie sa fie reprezentate de un avocat.

Numai un avocat autorizat sa practice în fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte în fata Curtii.

Agentii, consilierii si avocatii care compar în fata Curtii se bucura de drepturile si garantiile necesare exercitarii independente a functiei lor, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

În raporturile cu consilierii si avocatii care se prezinta în fata ei, Curtea se bucura de competentele atribuite în mod normal curtilor si tribunalelor, în conditii care se stabilesc prin acelasi regulament.

Profesorii universitari resortisanti ai statelor membre a caror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda se bucura în fata Curtii de drepturile acordate avocatilor prin prezentul articol.

Articolul 20

Procedura în fata Curtii de Justitie consta în doua faze: o faza scrisa si una orala.

Procedura scrisa cuprinde comunicarea adresata partilor si institutiilor Uniunii ale caror decizii sunt în cauza, cereri, memorii, aparari si observatii si eventual replici, precum si toate actele si documentele ce le sustin sau copiile acestora certificate conform.

Comunicarile se fac prin grija grefierului, în ordinea si la termenele prevazute de regulamentul de procedura.

Procedura orala cuprinde lectura raportului prezentat de un judecator raportor, audierea de catre Curte a agentilor, consilierilor si avocatilor, concluziile avocatului general precum si audierea martorilor si expertilor, daca este cazul.

În cazul în care considera ca respectiva cauza nu pune o problema noua de drept, Curtea poate decide, dupa ascultarea avocatului general, ca aceasta sa fie judecata fara concluziile avocatului general.

Articolul 21

Curtea de Justitie este sesizata printr-o cerere adresata grefierului. Cererea trebuie sa cuprinda numele si domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele partii sau partilor împotriva carora se înainteaza cererea, obiectul litigiului, concluziile si o expunere sumara a motivelor invocate.

Dupa caz, cererea trebuie sa fie însotita de actul a carui anulare este ceruta sau, în situatia mentionata la articolul 265 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, de o proba scrisa a datei invitatiei de a actiona adresate unei institutii, în conformitate cu articolul mentionat. În cazul în care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul cere partii în cauza sa le prezinte într-un termen rezonabil, fara ca decaderea din drepturi sa poata fi opusa partii în cazul în care actele sunt prezentate dupa expirarea termenului de înaintare a actiunii.

Articolul 22

În cazurile mentionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea de Justitie este sesizata printr-o actiune adresata grefierului. Actiunea trebuie sa cuprinda numele si domiciliul petentului, calitatea semnatarului, mentionarea deciziei împotriva careia este înaintat recursul, partile adverse, obiectul litigiului, concluziile si expunerea sumara a motivelor invocate.

Actiunea trebuie sa fie însotita de o copie certificata pentru conformitate a hotarârii Comitetului de Arbitraj care este atacata.

În cazul în care Curtea respinge actiunea, decizia Comitetului de Arbitraj devine definitiva.

În cazul în care Curtea anuleaza decizia Comitetului de Arbitraj, procedura poate fi reluata, eventual la cererea uneia din parti, în fata Comitetului de Arbitraj. Acesta se conformeaza tuturor deciziilor cu privire la chestiunile de drept pronuntate de Curte.

Articolul 23

În cazurile prevazute la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decizia instantei nationale care îsi suspenda procedura si sesizeaza Curtea de Justitie este notificata Curtii de catre instanta nationala respectiva. Aceasta decizie este apoi notificata de catre grefierul Curtii, partilor în cauza, statelor membre si Comisiei, precum si institutiei, organului, oficiului sau agentiei Uniunii care a adoptat actul a carui valabilitate sau interpretare este contestata.

În termen de doua luni de la data ultimei notificari, partile, statele membre, Comisia si, daca este cazul, institutia, organul, oficiul sau agentia Uniunii care a adoptat actul a carui valabilitate sau interpretare este contestata, are dreptul de a depune la Curte memorii sau observatii scrise.

În cazurile mentionate la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decizia instantei nationale este notificata, prin grija grefierului Curtii, si statelor parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatii de supraveghere AELS mentionata în acordul respectiv, care, în cazul în care este vizat unul dintre domeniile de aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observatii scrise, în termen de doua luni de la data notificarii.

În cazul în care un acord privind un domeniu determinat, încheiat de Consiliu cu unul sau mai multe state ter?e, prevede ca acestea din urma pot prezenta memorii sau observa?ii scrise în cazul în care o instan?a a unui stat membru adreseaza Cur?ii o întrebare preliminara privind domeniul de aplicare al acordului, decizia instan?ei na?ionale referitoare la o astfel de întrebare se notifica, de asemenea, statelor ter?e în cauza, care pot depune la Curte, în termen de doua luni de la data notificarii, memorii sau observa?ii scrise.

Articolul 23a [*]

Regulamentul de procedura poate prevedea o procedura accelerata ?i, pentru ac?iunile în vederea pronun?arii unei hotarâri preliminare referitoare la spa?iul de libertate, securitate ?i justi?ie, o procedura de urgen?a.

Pentru depunerea memoriilor ?i a observa?iilor scrise, respectivele proceduri pot prevedea un termen mai scurt decât cel prevazut la articolul 23 ?i, prin derogare de la articolul 20 paragraful al patrulea, absen?a concluziilor avocatului general.

Procedura de urgen?a poate prevedea, în plus, limitarea par?ilor ?i a altor persoane interesate men?ionate la articolul 23, autorizate sa depuna memorii sau observa?ii scrise, ?i, în cazuri de extrema urgen?a, omiterea fazei scrise a procedurii.

Articolul 24

Curtea de Justitie poate cere partilor sa prezinte toate documentele si sa furnizeze toate informatiile pe care le considera necesare. În caz de refuz, Curtea ia act de aceasta.

De asemenea, Curtea poate cere statelor membre si institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor care nu sunt parti în cauza toate informatiile pe care le considera necesare pentru solutionarea procesului.

Articolul 25

În orice moment, Curtea de Justitie poate încredinta efectuarea unei expertize oricarei persoane, autoritati, birou, comisii sau organizatii, la alegerea sa.

Articolul 26

Pot fi audiati martori în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

Articolul 27

Cu privire la martorii care nu se prezinta, Curtea de Justitie beneficiaza de puterile acordate în mod normal curtilor si tribunalelor si poate aplica sanctiuni pecuniare, în conditii care se stabilesc prin regulamentul de procedura.

Articolul 28

Martorii si expertii pot fi audiati sub juramânt depus potrivit formulei stabilite de regulamentul de procedura sau modalitatilor prevazute de legislatia interna a martorului sau a expertului.

Articolul 29

Curtea de Justitie poate ordona ca un martor sau un expert sa fie audiat de autoritatea judiciara de la locul sau de domiciliu.

Ordonan?a se adreseaza în vederea executarii autoritatii judiciare competente, în conditiile stabilite de regulamentul de procedura. Actele care rezulta din activitatea comisiei rogatorii se înapoiaza Curtii în aceleasi conditii.

Curtea suporta cheltuielile, sub rezerva de a le pune, daca este cazul, în sarcina partilor.

Articolul 30

Fiecare stat membru trateaza orice încalcare a juramântului de catre martori sau experti în acelasi fel ca un delict comis în fata unei instante judecatoresti nationale competente în materie civila. În temeiul denuntului Curtii de Justitie, statul membru urmareste în justitie pe autorii acestui delict în instanta nationala competenta.

Articolul 31

Sedin?a este publica, cu exceptia cazurilor în care, din motive grave, Curtea de Justitie decide altfel, din oficiu sau la cererea partilor.

Articolul 32

În cursul dezbaterilor, Curtea de Justitie poate audia experti, martori, precum si partile. Cu toate acestea, partile pot pleda numai prin reprezentantii lor.

Articolul 33

La fiecare ?edin?a se întocmeste un proces verbal semnat de presedinte si de grefier.

Articolul 34

Rolul ?edin?elor se stabileste de presedinte.

Articolul 35

Deliberarile Curtii de Justitie sunt si ramân secrete.

Articolul 36

Hotarârile se motiveaza. Acestea mentioneaza numele judecatorilor care au deliberat.

Articolul 37

Hotarârile se semneaza de presedinte si de grefier. Acestea se citesc în sedinta publica.

Articolul 38

Curtea de Justitie decide cu privire la cheltuielile de judecata.

Articolul 39

Presedintele Curtii de Justitie poate decide, în conformitate cu o procedura sumara care, în masura în care este necesar, se aplica prin derogare de la anumite reguli din prezentul statut, care se stabileste prin regulamentul de procedura, cu privire la concluziile care urmaresc fie obtinerea suspendarii mentionate la articolul 278 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si la articolul 157 din Tratatul CEEA, fie aplicarea unor masuri provizorii în temeiul articolului 279 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, fie suspendarea executarii silite în conformitate cu articolul 299 al patrulea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene sau cu articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.

În cazul în care presedintele nu poate participa, acesta va fi înlocuit de un alt judecator în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

Ordonan?a pre?edintelui sau a judecatorului care îl înlocuie?te are doar un caracter provizoriu ?i nu prejudeca fondul asupra caruia Curtea se pronun?a în actiunea principala.

Articolul 40

Statele membre si institutiile Uniunii pot interveni în litigiile supuse Curtii de Justitie.

Organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alta persoana dispun de acelasi drept în cazul în care pot dovedi faptul ca au un interes în solutionarea litigiului înaintat Curtii. Persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele membre, dintre institutiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, si institutiile Uniunii, pe de alta parte.

Fara a aduce atingere dispozitiilor celui de-al doilea paragraf, statele parti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere AELS mentionata de respectivul acord pot interveni în litigiile supuse Curtii în cazul în care acestea se refera la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.

Concluziile cererii de interventie pot avea ca obiect numai sustinerea concluziilor uneia dintre parti.

Articolul 41

În cazul în care pârâtul, chemat în judecata în conformitate cu procedura, nu depune concluzii scrise, hotarârea se pronunta în lipsa. Hotarârea poate fi atacata în termen de o luna de la comunicarea ei. În lipsa unei decizii contrare a Curtii de Justitie, aceasta opozitie nu suspenda executarea hotarârii pronuntate în lipsa.

Articolul 42

În cazurile si în conditiile care se stabilesc prin regulamentul de procedura, statele membre, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alte persoane fizice si juridice pot formula terta opozitie împotriva hotarârilor pronuntate fara ca acestea sa fi fost audiate, în cazul în care aceste hotarâri le lezeaza drepturile.

Articolul 43

În caz de dificultate privind întelegerea sensului sau a domeniului de aplicare a unei hotarâri, sarcina de a o interpreta revine Curtii de Justitie, la cererea unei parti sau a unei institutii a Uniunii al carei interes este justificat.

Articolul 44

Revizuirea unei hotarâri poate fi ceruta Curtii de Justitie numai în urma descoperirii unui fapt de natura sa aiba o influenta decisiva si care, înainte de pronuntarea hotarârii, era necunoscut Curtii si partii care solicita revizuirea.

Procedura de revizuire este deschisa printr-o hotarâre a Curtii care constata în mod expres existenta unui fapt nou, recunoaste ca acesta este de natura sa conduca la deschiderea revizuirii si declara cererea ca fiind admisibila din acest motiv.

Nici o cerere de revizuire nu va putea fi formulata dupa expirarea unui termen de zece ani de la data hotarârii.

Articolul 45

Regulamentul de procedura va stabili termene care iau în considerare distanta.

În cazul în care cel interesat dovedeste existenta unui caz fortuit sau a unui caz de forta majora, nu i se poate opune nici o decadere care decurge din expirarea termenelor.

Articolul 46

Actiunile formulate împotriva Uniunii în materie de raspundere extracontractuala se prescriu dupa cinci ani de la producerea faptului care a stat la baza lor. Prescriptia este întrerupta fie prin cerere de chemare în judecata în fata Curtii de Justitie, fie prin cererea prealabila pe care partea prejudiciata o poate adresa institutiei competente a Uniunii. În acest ultim caz, cererea trebuie înaintata în termenul de doua luni prevazut la articolul 263 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene; daca este cazul, se aplica dispozitiile articolului 265 al doilea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Prezentul articol se aplica, de asemenea, în cazul actiunilor împotriva Bancii Centrale Europene în materie de raspundere extracontractuala.

TITLUL IV

TRIBUNALUL

Articolul 47

Articolul 9 primul paragraf, articolele 14 si 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea si al cincilea paragraf si articolul 18 se aplica Tribunalului si membrilor acestuia.

Articolul 3 al patrulea paragraf, articolele 10, 11 si 14 se aplica, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.

Articolul 48

Tribunalul se compune din douazeci si sapte de judecatori.

Articolul 49

Membrii Tribunalului pot fi chemati sa exercite functia de avocat general.

Avocatul general are rolul de a prezenta în sedinta publica, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluziile motivate cu privire la anumite cauze înaintate Tribunalului, pentru a-l asista în îndeplinirea misiunii sale.

Criteriile de selectie a cauzelor, precum si metodele de desemnare a avocatilor generali se stabilesc prin regulamentul de procedura al Tribunalului.

Un membru al Tribunalului chemat sa exercite functia de avocat general într-o cauza nu poate lua parte la judecarea acelei cauze.

Articolul 50

Tribunalul se întruneste în camere compuse din trei sau din cinci judecatori. Judecatorii aleg dintre ei pe presedintii camerelor. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pe trei ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit o data.

Regulamentul de procedura stabileste compunerea camerelor si repartizarea cauzelor catre acestea. În anumite cazuri, stabilite de regulamentul de procedura, Tribunalul se poate întruni în sedinta plenara sau cu judecator unic.

Regulamentul de procedura poate prevedea de asemenea ca Tribunalul sa se întruneasca în Marea Camera, în cazurile si în conditiile prevazute de acest regulament.

Articolul 51

Prin derogare de la regula prevazuta la articolul 256 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, se rezerva Cur?ii de Justi?ie ac?iunile men?ionate la articolele 263 ?i 265 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, atunci când acestea sunt introduse de un stat membru împotriva:

(a) unui act sau a unei ab?ineri de a hotarî a Parlamentului European sau a Consiliului, sau a celor doua institu?ii împreuna, cu excep?ia:

- deciziilor adoptate de Consiliu conform articolului 108 alineatul (2) al treilea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;

- actelor Consiliului adoptate în temeiul unui regulament al Consiliului privind masuri de aparare comerciala în sensul articolului 207 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;

- actelor Consiliului prin care acesta î?i exercita competen?ele de executare în conformitate cu articolul 291 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;

(b) unui act sau a unei ab?ineri de a hotarî a Comisiei în temeiul articolului 331 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Se rezerva Cur?ii de Justi?ie, de asemenea, ac?iunile men?ionate la acelea?i articole, atunci când acestea sunt introduse de o institu?ie a Uniunii împotriva unui act sau a unei ab?ineri de a hotarî a Parlamentului European sau a Consiliului, a celor doua institu?ii împreuna sau a Comisiei sau sunt introduse de o institu?ie a Uniunii împotriva unui act sau a unei ab?ineri de a hotarî a Bancii Centrale Europene.

Articolul 52

Presedintele Curtii de Justitie si presedintele Tribunalului stabilesc de comun acord modul în care functionarii si ceilalti membri ai personalului repartizat Curtii de Justitie îsi desfasoara activitatea în cadrul Tribunalului, pentru a-i asigura functionarea. Anumiti functionari sau membri ai personalului auxiliar se subordoneaza grefierului Tribunalului, care la rândul lui se subordoneaza presedintelui Tribunalului.

Articolul 53

Procedura în fata Tribunalului este reglementata de titlul III.

Procedura în fata Tribunalului este precizata si completata, în masura necesara, de regulamentul sau de procedura. Regulamentul de procedura poate face derogare de la articolul 40 al patrulea paragraf si de la articolul 41 pentru a tine seama de specificul contenciosului în domeniul proprietatii intelectuale.

Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general îsi poate prezenta concluziile motivate, în scris.

Articolul 54

În cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului se depune, din greseala, la grefierul Curtii de Justitie, acesta îl transmite imediat grefierului Tribunalului; în mod similar, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Curtii se depune, din greseala, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite imediat grefierului Curtii.

În cazul în care constata ca nu are competenta de a solutiona o cauza care tine de competenta Curtii, Tribunalul o transmite Curtii; în mod similar, în cazul în care constata ca o cauza tine de competenta Tribunalului, Curtea o transmite acestuia, care nu mai îsi mai poate declina competenta în acest caz.

Atunci când Curtea de Justi?ie ?i Tribunalul sunt sesizate cu cauze având acela?i obiect, care ridica aceea?i chestiune de interpretare sau care pun în discu?ie validitatea aceluia?i act, Tribunalul, dupa audierea par?ilor, poate suspenda procedura pâna la pronun?area hotarârii de catre Curtea de Justi?ie sau, atunci când ac?iunea este introdusa în temeiul articolului 263 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, î?i poate declina competen?a pentru a permite Cur?ii de Justi?ie sa se pronun?e cu privire la aceste ac?iuni. În aceea?i situa?ie, Curtea de Justi?ie poate, de asemenea, decide sa suspende procedura; în acest caz, procedura în fa?a Tribunalului continua.

Atunci când un stat membru ?i o institu?ie a Uniunii contesta acela?i act, Tribunalul î?i declina competen?a, astfel încât Curtea de Justi?ie sa se poata pronun?a cu privire la aceste ac?iuni.

Articolul 55

Deciziile Tribunalului prin care se finalizeaza judecata, prin care se solu?ioneaza par?ial fondul unui litigiu, prin care se pune capat unui incident de procedura referitor la o excep?ie de necompeten?a sau de inadmisibilitate se notifica de grefierul Tribunalului tuturor partilor, precum si tuturor statelor membre si institutiilor Uniunii, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului.

Articolul 56

Deciziile Tribunalului prin care se finalizeaza judecata, prin care se solu?ioneaza par?ial fondul unui litigiu, prin care se pune capat unui incident de procedura referitor la o excep?ie de necompeten?a sau de inadmisibilitate pot fi atacate cu recurs la Curtea de Justitie în termen de doua luni de la notificarea deciziei atacate.

Recursul poate fi introdus de oricare parte ale carei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte. Cu toate acestea, partile care intervin, altele decât statele membre si institutiile Uniunii pot introduce acest recurs numai în cazul în care decizia Tribunalului le priveste în mod direct.

Cu exceptia litigiilor între Uniune si agentii sai, recursul poate fi introdus, de asemenea, de statele membre si de institutiile Uniunii care nu au intervenit în litigiul înaintat Tribunalului. În acest caz, statele membre si institutiile se afla într-o pozitie identica cu cea a statelor membre sau a institutiilor care intervin în prima instanta.

Articolul 57

Orice persoana a carei cerere de interventie a fost respinsa de Tribunal poate formula un recurs la Curtea de Justitie, în termen de doua saptamâni de la comunicarea deciziei de respingere.

Partile în proces pot introduce în fata Curtii un recurs împotriva deciziilor Tribunalului pronuntate în temeiul articolelor 278 sau 279 sau al articolului 299 al patrulea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, sau al articolelor 157 sau 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de doua luni de la notificarea acestor decizii.

Recursurile mentionate la primul si al doilea paragraf din prezentul articol se judeca în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 39.

Articolul 58

Recursul înaintat Curtii de Justitie se limiteaza la chestiuni de drept. Acesta poate fi întemeiat pe motive de lipsa de competenta a Tribunalului, de nerespectare a procedurii în fata Tribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului, precum si de încalcarea dreptului Uniunii de catre Tribunal.

Recursul nu poate privi exclusiv taxele si cheltuielile de judecata.

Articolul 59

În caz de recurs împotriva unei decizii a Tribunalului, procedura în fata Curtii de Justitie consta în o faza scrisa si o faza orala. În conditiile stabilite de regulamentul de procedura, Curtea se poate pronunta fara procedura orala, dupa ascultarea avocatului general si a partilor.

Articolul 60

Fara a aduce atingere articolelor 278 si 279 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene sau articolului 157 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.

Prin derogare de la articolul 280 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, deciziile Tribunalului care anuleaza un regulament intra în vigoare numai dupa expirarea termenului mentionat la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care în acest termen s-a introdus un recurs, dupa respingerea acestuia, fara a aduce atingere dreptului vreunei parti de a cere Curtii de Justitie, în temeiul articolelor 278 si 279 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene sau al articolului 157 din Tratatul CEEA, suspendarea efectelor regulamentului anulat sau prescrierea oricarei alte masuri provizorii.

Articolul 61

În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea de Justitie anuleaza decizia Tribunalului. În acest caz, Curtea poate fie sa solu?ioneze ea însa?i în mod definitiv litigiul atunci când acesta este în stare de judecata, fie sa trimita cauza Tribunalului pentru a se pronun?a asupra acesteia.

În caz de trimitere spre rejudecare, Tribunalul este legat de chestiunile de drept solutionate prin decizia Curtii.

În cazul în care un recurs introdus de un stat membru sau de o institutie a Uniunii care nu a intervenit în litigiul aflat în fata Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în cazul în care se considera necesar, acele efecte ale deciziei anulate a Tribunalului care trebuie considerate ca definitive pentru partile în litigiu.

Articolul 62

În cazurile prevazute la articolul 256 alineatele (2) si (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, primul avocat general poate, în cazul în care considera ca exista un risc grav pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii, sa propuna Curtii de Justitie reexaminarea deciziei Tribunalului.

Propunerea trebuie facuta în termen de o luna de la pronuntarea deciziei Tribunalului. În termen de o luna de la prezentarea propunerii de catre primul avocat general, Curtea decide daca este cazul sau nu sa reexamineze decizia.

Articolul 62a

Curtea de Justi?ie hotara?te în chestiunile care fac obiectul reexaminarii printr-o procedura urgenta, pe baza dosarului care îi este transmis de Tribunal.

Cei interesa?i, men?iona?i la articolul 23 din prezentul statut, ?i, în cauzele prevazute la articolul 256 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, par?ile din procedura în fa?a Tribunalului au dreptul sa depuna în fa?a Cur?ii memorii sau observa?ii scrise privind chestiunile care fac obiectul reexaminarii în termenul stabilit în acest scop.

Curtea poate dispune deschiderea procedurii orale înainte de a se pronun?a asupra cauzei.

Articolul 62b

În cazurile prevazute la articolul 256 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, fara a aduce atingere articolelor 278 ?i 279 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, propunerea de reexaminare ?i decizia de deschidere a procedurii de reexaminare nu au efect suspensiv. În cazul în care Curtea de Justitie constata ca hotarârea Tribunalului aduce atingere unita?ii sau coeren?ei dreptului Uniunii, aceasta trimite cauza spre rejudecare Tribunalul, care este ?inut de dezlegarea data chestiunilor de drept de catre Curte; Curtea poate preciza care dintre efectele deciziei Tribunalului urmeaza a fi considerate definitive în raport cu par?ile aflate în litigiu. Cu toate acestea, daca solu?ia litigiului decurge, având în vedere solu?ia pronun?ata în reexaminare, din constatarile privind faptele pe care s-a bazat decizia Tribunalului, Curtea de Justi?ie hotara?te definitiv.

În cazurile men?ionate la articolul 256 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, în lipsa unei propuneri de reexaminare sau a unei decizii de deschidere a procedurii de reexaminare, raspunsul sau raspunsurile date de Tribunal chestiunilor deduse judeca?ii sale produc efecte la epuizarea termenelor prevazute în acest scop la articolul 62 al doilea paragraf. În cazul deschiderii unei proceduri de reexaminare, raspunsul sau raspunsurile care fac obiectul reexaminarii produc efecte la încheierea acestei proceduri, cu excep?ia cazului în care Curtea stabile?te altfel. În cazul în care Curtea constata ca decizia Tribunalului aduce atingere unita?ii sau coeren?ei dreptului Uniunii, raspunsul dat de Curtea de Justi?ie la chestiunile care fac obiectul reexaminarii înlocuie?te decizia pronun?ata de Tribunal.

TITLUL IVa

TRIBUNALELE SPECIALIZATE

Articolul 62c

Dispozi?iile referitoare la competen?a, compunerea, organizarea ?i procedura tribunalelor specializate constituite în temeiul articolului 257 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene sunt stabilite în anexa la prezentul statut.

TITLUL V

DISPOZITII FINALE

Articolul 63

Regulamentele de procedura ale Curtii de Justitie si Tribunalului cuprind toate dispozitiile necesare aplicarii si, daca este cazul, completarii prezentului statut.

Articolul 64

Normele privind regimul lingvistic aplicabil Cur?ii de Justitie a Uniunii Europene se stabilesc printr-un regulament al Consiliului, care hotaraste în unanimitate. Regulamentul mentionat se adopta fie la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei si a Parlamentului European, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Curtii de Justitie si a Parlamentului European.

Pâna la adoptarea normelor mentionate anterior, se aplica în continuare dispozitiile regulamentului de procedura al Curtii de Justitie si ale regulamentului de procedura al Tribunalului referitoare la regimul lingvistic. Prin derogare de la articolele 253 si 254 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, dispozitiile în cauza se pot modifica sau abroga numai cu aprobarea unanima a Consiliului.

[*] articol introdus prin Decizia 2008/79/CE, Euratom (JO L 24, 29.1.2008, p. 42).

--------------------------------------------------

ANEXA I

TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

Articolul 1

Tribunalul Func?iei Publice a Uniunii Europene, denumit în continuare "Tribunalul Func?iei Publice", exercita în prima instan?a competen?e în litigiile dintre Uniune ?i func?ionarii acesteia în temeiul articolului 270 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, inclusiv în litigiile dintre orice organe, oficii sau agen?ii ?i func?ionarii acestora pentru care competen?a este atribuita Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene.

Articolul 2

Tribunalul Func?iei Publice este alcatuit din ?apte judecatori. La cererea Cur?ii de Justi?ie, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, poate sa mareasca numarul de judecatori.

Judecatorii sunt numi?i pentru o perioada de ?ase ani. Judecatorii al caror mandat se încheie pot fi numi?i din nou.

Orice post vacant este completat prin numirea unui nou judecator pe o perioada de ?ase ani.

Articolul 3

(1) Judecatorii sunt numi?i de Consiliu, hotarând în conformitate cu articolul 257 al patrulea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, dupa consultarea comitetului prevazut de prezentul articol. La numirea judecatorilor, Consiliul asigura o componen?a cât mai echilibrata a Tribunalului Functiei Publice pe criteriul geografic cât mai extins posibil dintre resortisan?ii statelor membre ?i în ceea ce prive?te sistemele juridice na?ionale reprezentate.

(2) Orice persoana care este ceta?ean al Uniunii Europene ?i îndepline?te condi?iile prevazute la articolul 257 al patrulea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene î?i poate prezenta candidatura. Consiliul, hotarând la recomandarea Cur?ii de Justitie, determina condi?iile ?i modalita?ile de depunere ?i de prelucrare a acestor candidaturi.

(3) Se constituie un comitet alcatuit din ?apte persoane selectate dintre fo?ti membri ai Cur?ii de Justi?ie ?i ai Tribunalului ?i dintre juri?ti recunoscu?i pentru competen?ele lor. Desemnarea membrilor comitetului ?i normele de func?ionare sunt determinate de Consiliu, hotarând la recomandarea pre?edintelui Cur?ii de Justi?ie.

(4) Comitetul î?i da avizul asupra caracterului corespunzator al candida?ilor de a exercita func?ia de judecator al Tribunalului Func?iei Publice. Comitetul ata?eaza avizului sau o lista de candida?i care de?in cea mai potrivita experien?a de nivel înalt. O astfel de lista con?ine numele a cel pu?in de doua ori mai mul?i candida?i fa?a de numarul judecatorilor ce urmeaza a fi numi?i de Consiliu.

Articolul 4

(1) Judecatorii aleg dintre ei pre?edintele Tribunalului Func?iei Publice pentru un mandat de trei ani. Pre?edintele poate fi reales.

(2) Tribunalul Func?iei Publice judeca în camere formate din trei judecatori. În anumite cazuri prevazute de regulamentul sau de procedura, cauzele pot fi judecate în ?edin?a plenara, în camera alcatuita din cinci judecatori sau de un judecator unic.

(3) Pre?edintele Tribunalului Func?iei Publice prezideaza plenul ?i camera formata din cinci judecatori. Pre?edin?ii camerelor formate din trei judecatori sunt desemna?i în condi?iile precizate la alineatul (1). În cazul în care pre?edintele Tribunalului Func?iei Publice face parte dintr-o camera formata din trei judecatori, acesta prezideaza aceasta camera.

(4) Competen?ele plenului ?i cvorumul necesar, precum ?i compunerea camerelor ?i repartizarea cauzelor sunt reglementate prin regulamentul de procedura.

Articolul 5

Articolele 2-6, 14, 15, articolul 17 primul, al doilea ?i al cincilea paragraf, precum ?i articolul 18 din Statutul Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene se aplica Tribunalului Func?iei Publice ?i membrilor acestuia.

Juramântul la care se face referire la articolul 2 din statut este depus în fa?a Cur?ii de Justi?ie, iar deciziile prevazute la articolele 3, 4 ?i 6 sunt adoptate de Curtea de Justi?ie, dupa consultarea Tribunalului Func?iei Publice.

Articolul 6

(1) Tribunalul Func?iei Publice este sprijinit de serviciile din cadrul Curtii de Justi?ie ?i Tribunalului. Pre?edintele Cur?ii de Justi?ie sau, dupa caz, presedintele Tribunalului stabile?te, de comun acord cu pre?edintele Tribunalului Func?iei Publice, condi?iile în care func?ionarii ?i ceilal?i agen?i de pe lânga Curtea de Justi?ie sau Tribunal î?i aduc contribu?ia la func?ionarea Tribunalului Func?iei Publice. Anumi?i func?ionari sau al?i agen?i sunt subordona?i grefierului Tribunalului Func?iei Publice, sub autoritatea pre?edintelui Tribunalului men?ionat.

(2) Tribunalul Func?iei Publice nume?te grefierul ?i stabile?te statutul acestuia. Articolul 3 al patrulea paragraf ?i articolele 10, 11 ?i 14 din Statutul Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene se aplica grefierului Tribunalului.

Articolul 7

(1) Procedura în fa?a Tribunalului Func?iei Publice este reglementata de titlul III din Statutul Cur?ii de Justi?ie a Uniunii Europene, cu excep?ia articolelor 22 ?i 23. În masura în care este necesar, procedura este completata ?i detaliata în regulamentul de procedura.

(2) Dispozi?iile referitoare la regimul lingvistic al Tribunalului se aplica ?i Tribunalului Func?iei Publice.

(3) Faza scrisa a procedurii cuprinde prezentarea cererii ?i a memoriului în aparare, cu exceptia cazului în care Tribunalul Func?iei Publice hotara?te ca este necesar un al doilea schimb de memorii scrise. Atunci când are loc un al doilea schimb de memorii, Tribunalul Func?iei Publice poate decide, cu acordul par?ilor, sa se pronunte fara procedura orala.

(4) În toate etapele procedurii, inclusiv în momentul depunerii cererii, Tribunalul Func?iei Publice poate examina posibilita?ile unei solu?ionari pe cale amiabila a litigiului ?i poate încerca facilitarea unei asemenea solu?ionari.

(5) Tribunalul Func?iei Publice se pronun?a cu privire la cheltuielile de judecata. Sub rezerva dispozi?iilor specifice din regulamentul de procedura, partea care cade în preten?ii este obligata, la cerere, la plata cheltuielilor de judecata.

Articolul 8

(1) Atunci când o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului Func?iei Publice este depus din gre?eala la grefierul Cur?ii de Justi?ie sau al Tribunalului, acesta va fi transmis de îndata de grefierul respectiv grefierului Tribunalului Func?iei Publice. De asemenea, atunci când o cerere sau un alt act de procedura adresat Cur?ii de Justi?ie sau Tribunalului este depus din gre?eala la grefierul Tribunalului Func?iei Publice, acesta va fi trimis de îndata de grefierul respectiv grefierului Cur?ii de Justi?ie sau celui al Tribunalului.

(2) Atunci când Tribunalul Func?iei Publice constata ca nu are competen?a sa judece o ac?iune care este de competen?a Cur?ii de Justi?ie sau a Tribunalului, Tribunalul Func?iei Publice trimite cauza Cur?ii de Justi?ie sau Tribunalului. De asemenea, atunci când Curtea de Justi?ie sau Tribunalul constata ca o cauza este de competen?a Tribunalului Func?iei Publice, instan?a sesizata trimite cauza Tribunalului Func?iei Publice, care nu-?i mai poate declina competen?a.

(3) Atunci când Tribunalul Func?iei Publice ?i Tribunalul sunt sesizate în cauze în care se ridica aceea?i chestiune de interpretare sau în care este pusa în discu?ie validitatea aceluia?i act, Tribunalul Func?iei Publice, dupa audierea par?ilor, poate suspenda procedura pâna la pronun?area hotarârii de catre Tribunalul.

Atunci când Tribunalul Func?iei Publice ?i Tribunalul sunt sesizate în cauze care au acela?i obiect, Tribunalul Func?iei Publice î?i declina competen?a, astfel încât Tribunalul sa se poata pronun?a în aceste cauze.

Articolul 9

Se poate formula recurs în fa?a Tribunalului în termen de doua luni de la notificarea deciziei atacate împotriva deciziilor Tribunalului Func?iei Publice prin care se finalizeaza judecata ?i a deciziilor acestuia prin care se solu?ioneaza par?ial fondul unui litigiu sau prin care se pune capat unui incident de procedura referitor la o excep?ie de necompeten?a sau de inadmisibilitate.

Un asemenea recurs poate fi formulat de oricare dintre par?i care cade, în tot sau în parte, în preten?ii. Cu toate acestea, intervenien?ii, al?ii decât statele membre ?i institu?iile Uniunii, pot formula recurs numai atunci când decizia Tribunalului Func?iei Publice îi afecteaza în mod direct.

Articolul 10

(1) Orice persoana a carei cerere de interven?ie a fost respinsa de Tribunalul Func?iei Publice poate formula recurs la Tribunalul în termen de doua saptamâni de la notificarea deciziei de respingere a cererii.

(2) Par?ile la procedura pot formula recurs în fa?a Tribunalului împotriva deciziilor Tribunalului Func?iei Publice adoptate în temeiul articolului 278 sau 279 sau al articolului 299 al patrulea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ?i al articolului 157 sau 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA în termen de doua luni de la notificarea acestora.

(3) Pre?edintele Tribunalului poate sa se pronun?e asupra recursurilor formulate în conformitate cu alineatele (1) ?i (2), conform unei proceduri sumare care deroga, dupa cum este necesar, de la unele dintre normele con?inute în prezenta anexa ?i care va fi prevazuta de regulamentul de procedura al Tribunalului.

Articolul 11

(1) Un recurs în fa?a Tribunalului este limitat la chestiuni de drept. Acesta poate fi fondat pe lipsa de competen?a a Tribunalului Func?iei Publice, pe încalcarea procedurii în fa?a tribunalului care aduce atingere intereselor par?ii în cauza, cât ?i pe încalcarea dreptului Uniunii de catre Tribunalul Func?iei Publice.

(2) Recursul nu poate privi numai cheltuielile de judecata sau partea obligata sa le plateasca.

Articolul 12

(1) Fara a aduce atingere articolelor 278 ?i 279 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ?i articolului 157 din Tratatul CEEA, recursul în fa?a Tribunalului nu are efect suspensiv.

(2) În cazul unui recurs împotriva unei decizii a Tribunalului Func?iei Publice, procedura în fa?a Tribunalului consta dintr-o faza scrisa ?i o faza orala. În conformitate cu condi?iile prevazute de regulamentul de procedura, Tribunalul poate, dupa audierea par?ilor, sa se pronunte fara procedura orala.

Articolul 13

(1) Atunci când recursul este întemeiat, Tribunalul anuleaza decizia Tribunalului Func?iei Publice ?i se pronun?a el însu?i asupra litigiului. Acesta trimite cauza Tribunalului Func?iei Publice spre rejudecare în cazul în care litigiul nu este în stare de judecata.

(2) Atunci când cauza este trimisa Tribunalului Func?iei Publice spre rejudecare, acesta este ?inut de dezlegarea data chestiunilor de drept prin decizia Tribunalului.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 4)

PRIVIND STATUTUL SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE SI AL BANCII CENTRALE EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene mentionat la articolul 129 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

CAPITOLUL I

SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

Articolul 1

Sistemul European al Bancilor Centrale

În conformitate cu articolul 282 alineatul (1) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). BCE si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro constituie Eurosistemul.

SEBC si BCE îsi îndeplinesc functiile si îsi desfasoara activitatile în conformitate cu dispozitiile tratatelor si ale prezentului statut.

CAPITOLUL II

OBIECTIVELE SI MISIUNILE SEBC

Articolul 2

Obiectivele

În conformitate cu articolul 127 alineatul (1) si cu articolul 282 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, obiectivul principal al SEBC este mentinerea stabilitatii preturilor. Fara a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea preturilor, SEBC sprijina politicile economice generale din Uniune, cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, definite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana. SEBC actioneaza potrivit principiului unei economii de piata deschise în care concurenta este libera, favorizând o alocare eficienta a resurselor si respectând principiile stabilite la articolul 119 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 3

Misiunile

3.1 În conformitate cu articolul 127 alineatul (2) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, misiunile fundamentale care urmeaza sa fie îndeplinite prin intermediul SEBC sunt:

- definirea si aplicarea politicii monetare a Uniunii;

- desfasurarea operatiunilor de schimb valutar, în conformitate cu articolul 219 din tratatul mentionat;

- detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;

- promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.

3.2 În conformitate cu articolul 127 alineatul (3) din tratatul mentionat, a treia liniuta din articolul 3.1 se aplica fara sa aduca atingere detinerii si administrarii fondurilor de rulment în valuta de catre guvernele statelor membre.

3.3 În conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratatul mentionat, SEBC contribuie la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente în ceea ce priveste supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar.

Articolul 4

Functiile consultative

În conformitate cu articolul 127 alineatul (4) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene:

(a) BCE este consultata:

- cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care sunt de competenta sa;

- de autoritatile nationale cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competenta sa, dar în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41;

(b) în domeniile care sunt de competenta sa, BCE poate prezenta avize institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii sau autoritatilor nationale.

Articolul 5

Culegerea de informatii statistice

5.1 Pentru realizarea misiunilor SEBC, BCE, sprijinita de bancile centrale nationale, culege informatiile statistice necesare, fie de la autoritatile nationale competente, fie direct de la agentii economici. În acest scop, BCE coopereaza cu institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, cu autoritatile competente ale statelor membre sau ale tarilor terte, precum si cu organizatiile internationale.

5.2 În masura în care este posibil, bancile centrale nationale îndeplinesc misiunile descrise la articolul 5.1.

5.3 BCE are datoria sa promoveze, în cazul în care este necesar, armonizarea regulilor si practicilor privind culegerea, elaborarea si difuzarea datelor statistice din domeniile care sunt de competenta sa.

5.4 În conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41, Consiliul stabileste persoanele fizice si juridice supuse obligatiei de raportare, regimul de confidentialitate si dispozitiile corespunzatoare de executare si de sanctionare.

Articolul 6

Cooperarea internationala

6.1 În domeniul cooperarii internationale privind misiunile încredintate SEBC, BCE decide modul de reprezentare a SEBC.

6.2 BCE si, sub rezerva acordului acesteia, bancile centrale nationale pot sa participe la institutiile monetare internationale.

6.3 Articolele 6.1 si 6.2 se aplica fara a aduce atingere articolului 138 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA SEBC

Articolul 7

Independenta

În conformitate cu articolul 130 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, în exercitarea competentelor si în îndeplinirea misiunilor si îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate si prin prezentul statut, BCE, bancile centrale nationale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instructiuni de la institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism. Institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale bancilor centrale nationale în îndeplinirea misiunilor acestora.

Articolul 8

Principiul general

SEBC este condus de organele de decizie ale BCE.

Articolul 9

Banca Centrala Europeana

9.1 BCE care, în conformitate cu articolul 282 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, are personalitate juridica, se bucura în fiecare din statele membre de capacitatea juridica cea mai larga, recunoscuta persoanelor juridice prin legislatia interna; BCE poate în special sa dobândeasca sau sa înstraineze bunuri mobile si imobile si sa stea în justitie.

9.2 BCE se asigura ca misiunile conferite SEBC în conformitate cu articolul 127 alineatele (2), (3) si (5) din tratatul mentionat sa fie îndeplinite prin propriile sale activitati, în conformitate cu prezentul statut, sau prin intermediul bancilor centrale nationale, în conformitate cu articolele 12.1. si 14.

9.3 În conformitate cu articolul 129 alineatul (1) din tratatul mentionat, organele de decizie ale BCE sunt Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv.

Articolul 10

Consiliul guvernatorilor

10.1 În conformitate cu articolul 283 alineatul (1) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Consiliul guvernatorilor este format din membrii Comitetului executiv si guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro.

10.2 Fiecare membru al Consiliului guvernatorilor dispune de un vot. Începând cu data de la care numarul membrilor Consiliului guvernatorilor depa?e?te douazeci ?i unu, fiecare membru al Comitetului executiv dispune de un vot, iar numarul guvernatorilor cu drept de vot este de cincisprezece. Aceste drepturi de voturi se repartizeaza ?i se exercita prin rota?ie dupa cum urmeaza:

- începând cu data de la care numarul guvernatorilor depa?e?te cincisprezece ?i pâna când acesta ajunge la douazeci ?i doi, guvernatorii sunt repartizati în doua grupuri, conform unui clasament în func?ie de marimea cotei de?inute de statul membru caruia îi apar?ine banca centrala na?ionala din produsul intern brut total la pre?ul pie?ei ?i din bilan?ul agregat total al institu?iilor financiare monetare ale statelor membre a caror moneda este euro. Cotelor din produsul intern brut total la pre?ul pie?ei ?i din bilan?ul agregat total al institu?iilor financiare monetare le sunt atribuite ponderi de 5/6 ?i, respectiv, de 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar cel de-al doilea din restul guvernatorilor. Frecven?a exercitarii drepturilor de vot ale guvernatorilor din primul grup nu este mai mica decât cea a exercitarii drepturilor de vot ale guvernatorilor din cel de-al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, primului grup i se atribuie patru voturi, iar celui de-al doilea i se atribuie unsprezece voturi;

- începând cu data la care numarul guvernatorilor ajunge la douazeci si doi, guvernatorii sunt repartiza?i în trei grupuri, în func?ie de un clasament care se bazeaza pe criteriile men?ionate anterior. Primul grup este format din cinci guvernatori ?i i se atribuie patru voturi. Al doilea grup este format din jumatate din numarul total al guvernatorilor, orice frac?iune fiind rotunjita în sus pâna la numarul întreg cel mai apropiat ?i i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din ceilal?i guvernatori ?i i se atribuie trei voturi;

- în cadrul fiecarui grup, guvernatorii dispun de dreptul de vot pentru perioade egale de timp;

- pentru calcularea cotelor din produsul intern brut total la pre?ul pie?ei, se aplica articolul 29.2. Bilan?ul agregat total al institu?iilor financiare monetare se calculeaza în conformitate cu cadrul statistic aplicabil în Uniune la data efectuarii calculului;

- de fiecare data când produsul intern brut total la pre?ul pie?ei se ajusteaza în conformitate cu articolul 29.3, sau de fiecare data când numarul guvernatorilor cre?te, marimea ?i/sau structura grupurilor se adapteaza în conformitate cu principiile men?ionate anterior;

- Consiliul guvernatorilor, hotarând cu o majoritate de doua treimi din numarul total al membrilor sai, cu sau fara drept de vot, ia toate masurile necesare pentru punerea în aplicare a principiilor men?ionate anterior ?i poate decide amânarea utilizarii sistemului de rota?ie pâna la data la care numarul de guvernatori depa?e?te optsprezece.

Dreptul de vot se exercita personal. Prin derogare de la aceasta norma, regulamentul intern men?ionat la articolul 12.3 poate sa prevada ca membrii Consiliului guvernatorilor î?i pot exercita dreptul de vot prin intermediul teleconferin?ei. De asemenea, regulamentul prevede ca un membru al Consiliului guvernatorilor care nu poate participa la reuniunile acestui Consiliu pe o perioada îndelungata, poate desemna un supleant în calitate de membru al Consiliului guvernatorilor.

Dispozi?iile alineatelor anterioare nu aduc atingere dreptului de vot al tuturor membrilor Consiliului guvernatorilor, cu sau fara drept de vot, în conformitate cu articolele 10.3, 40.2 si 40.3.

Cu excep?ia cazului în care se prevede altfel în prezentul statut, Consiliul guvernatorilor hotara?te cu majoritatea simpla a membrilor cu drept de vot. În caz de egalitate, pre?edintele are votul decisiv.

Cvorumul necesar pentru ca Consiliul guvernatorilor sa poata vota este de doua treimi din membrii cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, pre?edintele poate convoca o ?edin?a extraordinara în cadrul careia deciziile pot fi luate indiferent de cvorum.

10.3 Pentru toate deciziile care trebuie luate în temeiul articolelor 28, 29, 30, 32 si 33, voturile membrilor Consiliului guvernatorilor sunt ponderate în func?ie de cotele pe care bancile centrale nationale le de?in în capitalul subscris al BCE. Ponderea voturilor membrilor Comitetului executiv este egala cu zero. O decizie care necesita o majoritate calificata se considera adoptata în cazul în care voturile favorabile exprimate reprezinta cel putin doua treimi din capitalul subscris al BCE si cel putin jumatate din actionari. În cazul în care un guvernator nu poate fi prezent, acesta poate desemna un supleant pentru a exprima votul sau ponderat.

10.4 Reuniunile sunt confidentiale. Consiliul guvernatorilor poate decide sa faca public rezultatul deliberarilor sale.

10.5 Consiliul guvernatorilor se întruneste de cel putin zece ori pe an.

Articolul 11

Comitetul executiv

11.1 În conformitate cu articolul 283 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Comitetul executiv este format din presedinte, vicepresedinte si alti patru membri.

Membrii îsi exercita functiile cu norma întreaga. Niciun membru nu poate exercita o alta profesie, remunerata sau nu, în afara de cazul în care i s-a acordat în mod exceptional o derogare de catre Consiliul guvernatorilor.

11.2 În conformitate cu articolul 283 alineatul (2) al doilea paragraf din tratatul mentionat, presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Comitetului executiv sunt numiti de Consiliul European, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor, dintre persoanele a caror autoritate si experienta profesionala în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.

Mandatul acestora are o durata de opt ani ?i nu poate fi reînnoit.

Numai resortisantii statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv.

11.3 Conditiile de angajare a membrilor Comitetului executiv, în special salariile, pensiile si alte presta?ii de asigurari sociale fac obiectul contractelor încheiate cu BCE si se stabilesc de Consiliul guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri numiti de Consiliul guvernatorilor si din trei membri numiti de Consiliu. Membrii Comitetului executiv nu au drept de vot în chestiunile reglementate de prezentul alineat.

11.4 În cazul în care un membru al Comitetului executiv nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau în care a comis o abatere grava, Curtea de Justitie îl poate demite, la cererea Consiliului guvernatorilor sau a Comitetului executiv.

11.5 Fiecare membru al Comitetului executiv prezent la sedinte are dreptul sa voteze si dispune în acest scop de un vot. În cazul în care nu exista dispozitii contrare, deciziile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. În cazul în care exista un numar egal de voturi, votul presedintelui este hotarâtor. Procedura de vot este precizata în regulamentul de procedura mentionat la articolul 12.3.

11.6 Comitetul executiv este raspunzator pentru administrarea curenta a BCE.

11.7 Locurile vacante din Comitetul executiv sunt ocupate prin numirea de noi membri, în conformitate cu articolul 11.2.

Articolul 12

Responsabilitatile organelor de decizie

12.1 Consiliul guvernatorilor adopta orientarile si ia deciziile necesare pentru îndeplinirea misiunilor încredintate SEBC prin tratate si prin prezentul statut. Consiliul guvernatorilor define?te politica monetara a Uniunii, inclusiv, daca este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele dobânzilor de referin?a si constituirea rezervelor în cadrul SEBC, si stabile?te orientarile necesare aplicarii lor.

Comitetul executiv pune în aplicare politica monetara în conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor. În acest cadru, Comitetul executiv da instructiunile necesare bancilor centrale nationale. În afara de aceasta, Comitetului executiv îi pot fi delegate anumite competente prin decizia Consiliului guvernatorilor.

În masura în care se considera ca acest lucru este posibil si oportun, si fara a aduce atingere prevederilor prezentului articol, BCE recurge la bancile centrale nationale pentru executarea operatiunilor care tin de misiunile SEBC.

12.2 Comitetul executiv raspunde de pregatirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor.

12.3 Consiliul guvernatorilor adopta un regulament intern prin care stabileste organizarea interna a BCE si a organelor sale de decizie.

12.4 Functiile consultative mentionate la articolul 4 sunt exercitate de Consiliul guvernatorilor.

12.5 Consiliul guvernatorilor ia deciziile mentionate la articolul 6.

Articolul 13

Presedintele

13.1 Presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele, prezideaza Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv al BCE.

13.2 Fara a aduce atingere articolului 38, presedintele sau persoana pe care acesta o desemneaza în acest scop reprezinta BCE în exterior.

Articolul 14

Bancile centrale nationale

14.1 În conformitate cu articolul 131 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislatiei sale nationale, inclusiv a statutului bancii sale centrale nationale, cu tratatele si cu prezentul statut.

14.2 Statutele bancilor centrale nationale prevad, în special, ca durata mandatului guvernatorului bancii centrale nationale nu poate fi mai mica de cinci ani.

Un guvernator poate fi eliberat din functie numai în cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii îndatoririlor sale sau în care a comis o abatere grava. Împotriva deciziei luate în aceasta privinta, guvernatorul respectiv sau Consiliul guvernatorilor poate introduce la Curtea de Justitie o actiune întemeiata pe încalcarea tratatelor sau a oricarei norme de drept de aplicare a acestora. Actiunea respectiva trebuie sa fie formulata într-un termen de doua luni, dupa caz, fie de la publicarea deciziei sau de la notificarea sa reclamantului fie, în absenta unei astfel de notificari, din ziua în care reclamantul a luat cunostinta de decizie.

14.3 Bancile centrale nationale fac parte integranta din SEBC si actioneaza în conformitate cu orientarile si instructiunile BCE. Consiliul guvernatorilor ia masurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor si instructiunilor BCE, si solicita sa-i fie furnizate toate informatiile necesare.

14.4 Bancile centrale nationale pot îndeplini si alte functii în afara celor mentionate de prezentul statut, cu exceptia cazurilor în care Consiliul guvernatorilor decide, cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate, ca functiile respective interfereaza cu obiectivele si misiunile SEBC. Aceste functii, pe care bancile centrale nationale le exercita pe propria raspundere si pe propriul risc, nu sunt considerate ca facând parte din functiile SEBC.

Articolul 15

Obligatii de raportare

15.1 BCE întocmeste si publica rapoarte asupra activitatii SEBC cel putin o data pe trimestru.

15.2 În fiecare saptamâna se publica o situatie financiara consolidata a SEBC.

15.3 În conformitate cu articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei, precum si Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC si politica monetara din anul precedent si din anul în curs.

15.4 Rapoartele si situatiile mentionate de prezentul articol se pun la dispozitia persoanelor interesate în mod gratuit.

Articolul 16

Bancnotele

În conformitate cu articolul 128 alineatul (1) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Consiliul guvernatorilor este singurul împuternicit sa autorizeze emisiunea de bancnote în euro în cadrul Uniunii. BCE si bancile centrale nationale pot emite asemenea bancnote. Bancnotele emise de BCE si de bancile centrale nationale sunt singurele care au statutul de mijloc legal de plata în cadrul Uniunii.

BCE respecta, pe cât posibil, practicile existente în ceea ce priveste emisiunea si grafica bancnotelor.

CAPITOLUL IV

FUNCTIILE MONETARE SI OPERATIUNILE SEBC

Articolul 17

Conturi la BCE si la bancile centrale nationale

Pentru a-si desfasura operatiunile, BCE si bancile centrale nationale pot deschide conturi la institutiile de credit, la organismele publice si la alti participanti pe piata si pot accepta active drept garantie, inclusiv titluri în forma dematerializata.

Articolul 18

Operatiunile de piata monetara si de credit

18.1 Pentru a atinge obiectivele SEBC si a-si îndeplini misiunile, BCE si bancile centrale nationale pot:

- sa intervina pe pietele financiare, fie prin operatiuni simple de vânzare si cumparare (la vedere si la termen) sau prin contracte de report, fie prin primirea sau acordarea de împrumuturi de creante si instrumente tranzactionabile exprimate în moneda euro sau în alte monede, precum si de metale pretioase;

- sa desfasoare operatiuni de creditare cu institutiile de credit si cu alti participanti pe piata, pe baza unor garantii corespunzatoare.

18.2 BCE stabileste principiile generale ale operatiunilor de piata monetara si de credit desfasurate de ea însasi sau de bancile centrale nationale, inclusiv cele privind comunicarea conditiilor în care acestea sunt dispuse sa participe la aceste operatiuni.

Articolul 19

Rezervele minime obligatorii

19.1 Sub rezerva articolului 2, BCE este împuternicita sa impuna institutiilor de credit stabilite în statele membre obligatia constituirii de rezerve minime obligatorii la BCE si la bancile centrale nationale, în conformitate cu obiectivele de politica monetara. Consiliul guvernatorilor poate adopta regulamente privind calcularea si determinarea rezervelor minime obligatorii. În cazul nerespectarii acestei obligatii, BCE are dreptul de a percepe dobânzi penalizatoare sau de a impune alte sanctiuni cu efect similar.

19.2 În vederea aplicarii prezentului articol, Consiliul defineste, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41, baza de calcul a rezervelor minime obligatorii si raportul maxim admisibil dintre aceste rezerve si baza lor de calcul, precum si sanctiunile corespunzatoare în caz de nerespectare.

Articolul 20

Alte instrumente de control monetar

Consiliul guvernatorilor poate hotarî, cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate, sa recurga la alte metode operationale de control monetar pe care le considera adecvate, cu respectarea articolului 2.

În cazul în care aceste metode implica obligatii pentru terti, Consiliul stabileste sfera lor de aplicare, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

Articolul 21

Operatiunile cu organismele publice

21.1 În conformitate cu articolul 123 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, se interzice BCE si bancilor centrale nationale sa acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii, administratiilor centrale, autoritatilor regionale sau locale, celorlalte autoritati publice, celorlalte organisme sau întreprinderi publice din statele membre; se interzice, de asemenea, cumpararea de titluri de creanta, direct de la acestea, de catre BCE sau de catre bancile centrale nationale.

21.2 BCE si bancile centrale nationale pot actiona în calitate de agenti fiscali pentru institutiile mentionate la articolul 21.1.

21.3 Dispozitiile prezentului articol nu se aplica institutiilor publice de credit care, în contextul furnizarii de lichiditati de catre bancile centrale, beneficiaza, din partea bancilor centrale nationale si a BCE, de acelasi tratament ca si institutiile private de credit.

Articolul 22

Sistemele de compensare si de plati

BCE si bancile centrale nationale pot acorda facilitati, iar BCE poate adopta regulamente în vederea asigurarii eficientei si soliditatii sistemelor de compensare si de plati în cadrul Uniunii si în raporturile cu tarile terte.

Articolul 23

Operatiunile externe

BCE si bancile centrale nationale pot:

- sa stabileasca relatii cu bancile centrale si institutiile financiare din tarile terte si, în cazul în care este necesar, cu organizatiile internationale;

- sa dobândeasca si sa vânda, la vedere sau la termen, orice tip de active valutare si de metale pretioase. Termenul "active valutare" include titlurile si toate celelalte active exprimate în moneda oricarei tari sau în unitati de cont, indiferent de forma în care sunt detinute;

- sa detina si sa administreze activele mentionate la prezentul articol;

- sa desfasoare toate tipurile de operatiuni bancare cu tarile terte si cu organizatiile internationale, inclusiv operatiuni de împrumut si credit.

Articolul 24

Alte operatiuni

În afara operatiunilor care rezulta din misiunile lor, BCE si bancile centrale nationale pot desfasura operatiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului acestora.

CAPITOLUL V

SUPRAVEGHEREA PRUDENTIALA

Articolul 25

Supravegherea prudentiala

25.1 BCE poate sa adopte avize si sa fie consultata de Consiliu, de Comisie si de autoritatile competente din statele membre, cu privire la domeniul de aplicare si punerea în aplicare a legislatiei Uniunii privind supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar.

25.2 În conformitate cu orice regulament adoptat de Consiliu în temeiul articolului 127 alineatul (6) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, BCE poate îndeplini misiuni specifice în legatura cu politicile în materie de supraveghere prudentiala a institutiilor de credit si a altor institutii financiare, cu exceptia întreprinderilor de asigurari.

CAPITOLUL VI

DISPOZITII FINANCIARE ALE SEBC

Articolul 26

Conturile financiare

26.1 Exercitiul financiar al BCE si al bancilor centrale nationale începe în prima zi a lunii ianuarie si se încheie în ultima zi a lunii decembrie.

26.2 Conturile anuale ale BCE sunt întocmite de Comitetul executiv în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor. Conturile se aproba de Consiliul guvernatorilor si apoi se publica.

26.3 În scopuri de analiza si administrare, Comitetul executiv întocmeste un bilant consolidat al SEBC, cuprinzând activele si pasivele bancilor centrale nationale care fac parte din SEBC.

26.4 În vederea aplicarii prezentului articol, Consiliul guvernatorilor adopta normele necesare standardizarii procedurilor contabile si de raportare cu privire la operatiunile bancilor centrale nationale.

Articolul 27

Auditul

27.1 Conturile BCE si ale bancilor centrale nationale sunt supuse auditarii de auditori externi independenti, desemnati la recomandarea Consiliului guvernatorilor si agreati de Consiliu. Auditorii sunt pe deplin împuterniciti sa examineze toate registrele si conturile BCE si ale bancilor centrale nationale, si sa obtina toate informatiile privind operatiunile lor.

27.2 Dispozitiile articolului 287 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene se aplica numai cu privire la examinarea eficientei administrarii BCE.

Articolul 28

Capitalul BCE

28.1 Capitalul BCE este de 5 miliarde euro. Capitalul poate fi majorat, daca este cazul, prin decizia Consiliului guvernatorilor hotarând cu majoritatea calificata mentionata la articolul 10.3, în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

28.2 Bancile centrale nationale sunt singurele autorizate sa subscrie si sa detina capitalul BCE. Subscrierea capitalului se realizeaza potrivit grilei de repartitie stabilite în conformitate cu articolul 29.

28.3 Consiliul guvernatorilor, hotarând cu majoritatea calificata mentionata la articolul 10.3, stabileste cuantumul si modalitatile de varsare a capitalului.

28.4 Sub rezerva articolului 28.5, cotele bancilor centrale nationale din capitalul subscris al BCE nu pot fi cesionate, nu pot face obiectul garantiilor reale mobiliare si nu pot fi supuse popririi/sechestrului.

28.5 În cazul în care grila de repartitie mentionata la articolul 29 este ajustata, bancile centrale nationale transfera între ele cotele din capital corespunzatoare, astfel încât repartitia acestor cote sa corespunda noii grile. Consiliul guvernatorilor stabileste modalitatile si conditiile de transfer.

Articolul 29

Grila de repartitie pentru subscrierea capitalului

29.1 Grila de repartitie pentru subscrierea capitalului BCE, stabilita pentru prima data în 1998 cu ocazia instituirii SEBC, se determina prin atribuirea unei ponderi în aceasta grila fiecarei banci centrale nationale, egala cu suma a:

- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o detine în cadrul populatiei Uniunii în penultimul an dinaintea înfiintarii SEBC;

- 50 % din cota pe care statul membru respectiv o detine din produsul intern brut al Uniunii la preturile pietei, asa cum a fost înregistrat pe durata ultimilor cinci ani care au precedat penultimul an dinaintea înfiintarii SEBC;

Procentele se rotunjesc în sus sau în jos pâna la cel mai apropiat multiplu de 0,0001 %.

29.2 Datele statistice necesare aplicarii prezentului articol sunt furnizate de Comisie în conformitate cu normele adoptate de Consiliu, potrivit procedurii mentinate la articolul 41.

29.3 Ponderile atribuite bancilor centrale nationale se ajusteaza la fiecare cinci ani dupa înfiintarea SEBC, prin analogie cu dispozitiile articolului 29.1. Grila de repartitie ajustata se aplica din prima zi a anului urmator.

29.4 Consiliul guvernatorilor ia orice alte masuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 30

Transferul activelor din rezervele valutare la BCE

30.1. Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 28, bancile centrale nationale pun la dispozitia BCE active din rezervele valutare, altele decât monedele statelor membre, euro, pozitii de rezerva la FMI si DST, pâna la echivalentul sumei de 50 de miliarde euro. Consiliul guvernatorilor decide asupra cotei care poate fi solicitata de BCE dupa înfiintarea acesteia, precum si asupra sumelor solicitate ulterior. BCE are dreptul deplin de a detine si a administra activele din rezervele valutare care i-au fost transferate si de a le utiliza în scopurile prevazute de prezentul statut.

30.2. Contributia fiecarei banci centrale nationale se stabileste proportional cu cota sa din capitalul subscris al BCE.

30.3. BCE crediteaza fiecarei banci centrale nationale o creanta echivalenta cu contributia sa. Consiliul guvernatorilor stabileste valoarea nominala si remunerarea acestor creante.

30.4 BCE poate solicita active suplimentare din rezervele valutare, în conformitate cu articolul 30.2, dincolo de limita stabilita la articolul 30.1, în limitele si potrivit conditiilor stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

30.5 BCE poate detine si administra pozitii de rezerva la FMI, precum si DST, si poate sa accepte cumularea (pooling) acestor active.

30.6 Consiliul guvernatorilor ia orice alte masuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 31

Active din rezervele valutare detinute de bancile centrale nationale

31.1 Bancile centrale nationale sunt autorizate sa desfasoare operatiuni în vederea îndeplinirii obligatiilor lor fata de organizatiile internationale în conformitate cu articolul 23.

31.2 Toate celelalte operatiuni cu activele din rezervele valutare care ramân la bancile centrale nationale dupa transferurile mentionate la articolul 30 si tranzactiile statelor membre cu fondurile lor de rulment în valuta, peste o anumita limita care urmeaza sa fie stabilita în cadrul articolului 31.3, sunt supuse autorizarii de catre BCE, pentru a asigura coerenta cu politica de curs de schimb si politica monetara a Uniunii.

31.3 Consiliul guvernatorilor adopta orientari cu scopul de a facilita aceste operatiuni.

Articolul 32

Repartizarea veniturilor monetare ale bancilor centrale nationale

32.1 Venitul acumulat de bancile centrale nationale ca urmare a exercitarii functiei de politica monetara a SEBC, denumit în continuare "venit monetar", este repartizat la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar în conformitate cu prezentul articol.

32.2 Valoarea venitului monetar al fiecarei banci centrale nationale este egala cu venitul anual al acesteia obtinut din activele detinute în contrapartida cu bancnotele aflate în circulatie si cu depozitele constituite de institutiile de credit. Aceste active sunt identificate de bancile centrale nationale în conformitate cu orientarile stabilite de Consiliul guvernatorilor.

32.3 În cazul în care, dupa introducerea monedei euro, Consiliul guvernatorilor considera ca structura bilanturilor bancilor centrale nationale nu permite aplicarea articolului 32.2, acesta poate decide, cu majoritate calificata, ca, prin derogare de la articolul 32.2, venitul monetar trebuie sa fie calculat dupa o alta metoda pe parcursul unei perioade de cel mult cinci ani.

32.4 Din cuantumul venitului monetar al fiecarei banci centrale nationale se scade o suma echivalenta cu dobânda platita de respectiva banca centrala pentru depozitele constituite de institutiile de credit în conformitate cu articolul 19.

Consiliul guvernatorilor poate decide sa compenseze bancile centrale nationale pentru costurile suportate cu ocazia emisiunii de bancnote sau, în situatii exceptionale, pentru pierderile specifice rezultate din operatiunile de politica monetara desfasurate în contul SEBC. Compensarea ia forma pe care Consiliul guvernatorilor o considera corespunzatoare; aceste sume pot fi compensate cu venitul monetar al bancilor centrale nationale.

32.5 Suma veniturilor monetare ale bancilor centrale nationale se repartizeaza între acestea proportional cu cotele varsate la capitalul BCE, sub rezerva oricarei alte decizii luate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu articolul 33.2.

32.6 Compensarea si decontarea soldurilor care provin din repartizarea venitului monetar se efectueaza de BCE în conformitate cu orientarile stabilite de Consiliul guvernatorilor.

32.7 Consiliul guvernatorilor adopta orice alte masuri necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Articolul 33

Repartizarea profiturilor si pierderilor nete ale BCE

33.1 Profitul net al BCE se transfera în urmatoarea ordine:

(a) o suma care urmeaza a fi stabilita de Consiliul guvernatorilor si care nu poate depasi 20 % din profitul net, este transferata în fondul general de rezerva în limita a 100 % din capital;

(b) profitul net ramas se distribuie actionarilor BCE, proportional cu cotele varsate la capital.

33.2 În cazul în care BCE înregistreaza o pierdere, aceasta se acopera din fondul general de rezerva al BCE si, daca este necesar, dupa decizia Consiliului guvernatorilor, din veniturile monetare aferente exercitiului financiar respectiv, proportional cu si în limita sumelor alocate bancilor centrale nationale în conformitate cu articolul 32.5.

CAPITOLUL VII

DISPOZITII GENERALE

Articolul 34

Actele juridice

34.1 În conformitate cu articolul 132 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, BCE adopta:

- regulamente, în masura necesara îndeplinirii misiunilor stabilite la articolul 3.1 prima liniuta, la articolele 19.1, 22 sau 25.2 din Statutul SEBC si al BCE, precum si în cazurile prevazute de actele Consiliului mentionate la articolul 41;

- deciziile necesare îndeplinirii misiunilor încredintate SEBC în conformitate cu tratatele si cu Statutul SEBC si al BCE;

- recomandari si avize.

34.2 BCE poate decide publicarea deciziilor, recomandarilor si avizelor sale.

34.3 În limitele si în conditiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura mentionata la articolul 41 din statut, BCE este abilitata sa impuna întreprinderilor amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu, în cazul neîndeplinirii obligatiilor care rezulta din regulamentele si deciziile sale.

Articolul 35

Controlul jurisdictional si aspecte conexe

35.1. Actele sau omisiunile BCE sunt supuse controlului si interpretarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene în cazurile si în conditiile prevazute de tratate. BCE poate introduce actiuni în justitie în cazurile si în conditiile prevazute de tratate.

35.2 Litigiile dintre BCE, pe de o parte, si creditorii sau debitorii acesteia sau orice alta persoana, pe de alta parte, sunt solutionate de instantele nationale competente, cu exceptia cazurilor în care competenta a fost atribuita Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

35.3 BCE se supune regimului raspunderii prevazut la articolul 340 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. Raspunderea bancilor centrale nationale se stabileste în conformitate cu dreptul intern respectiv.

35.4 Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa hotarasca în temeiul unei clauze compromisorii prevazuta într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de BCE sau în numele acesteia.

35.5 Decizia BCE de a sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene se adopta de catre Consiliul guvernatorilor.

35.6 Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa hotarasca în privinta litigiilor privind îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care le revin în conformitate cu tratatele si cu prezentul statut. În cazul în care BCE considera ca o banca centrala nationala nu si-a îndeplinit una din obligatiile care îi revin în temeiul tratatelor si al prezentului statut, aceasta poate adopta un aviz motivat în aceasta privinta dupa ce a oferit bancii centrale nationale în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. În cazul în care banca centrala nationala respectiva nu respecta avizul în termenul stabilit de BCE, aceasta din urma poate sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Articolul 36

Personalul

36.1 Consiliul guvernatorilor stabileste, la propunerea Comitetului executiv, regimul care se aplica personalului BCE.

36.2 Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa solutioneze orice litigiu dintre BCE si agentii acesteia, în limitele si în conditiile stabilite prin regimul care se aplica personalului.

Articolul 37 (ex-articolul 38)

Secretul profesional

37.1 Membrii organelor de conducere, precum si personalul BCE si cel al bancilor centrale nationale au obligatia, chiar si dupa încetarea functiilor lor, de a nu divulga informatii care, prin natura lor, intra sub incidenta obligatiei de pastrare a secretului profesional.

37.2 Persoanele care au acces la date care intra sub incidenta legislatiei Uniunii care impune obligatia pastrarii secretului se supun acestei legislatii.

Articolul 38 (ex-articolul 39)

Persoanele cu drept de semnatura

BCE se angajeaza din punct de vedere juridic fata de terti prin presedinte sau doi membri ai Comitetului executiv, ori prin semnatura a doi membri ai personalului acesteia, autorizati în mod corespunzator de presedinte sa semneze în numele BCE.

Articolul 39 (ex-articolul 40)

Privilegiile si imunitatile

BCE se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegiile si imunitatile necesare îndeplinirii misiunilor sale, în conditiile stabilite de Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene.

CAPITOLUL VIII

MODIFICAREA STATUTULUI SI LEGISLATIA COMPLEMENTARA

Articolul 40 (ex-articolul 41)

Procedura simplificata de revizuire

40.1 În conformitate cu articolul 129 alineatul (3) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, articolele 5.1, 5.2, 5.3, 17, 18, 19.1, 22, 23, 24, 26, 32.2, 32.3, 32.4 si 32.6, articolul 33.1 litera (a) si articolul 36 din prezentul statut pot fi revizuite de catre Parlamentul European si de catre Consiliu, hotarând în conformitate cu procedura legislativa ordinara, fie la recomandarea BCE, dupa consultarea Comisiei, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE.

40.2 Articolul 10.2 poate fi modificat printr-o decizie a Consiliului European, hotarând în unanimitate, fie la recomandarea Bancii Centrale Europene si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Bancii Centrale Europene. Respectivele modificari intra în vigoare numai dupa ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constitutionale.

40.3 Pentru ca BCE sa adopte o recomandare în temeiul prezentului articol, este necesara decizia unanima a Consiliului guvernatorilor.

Articolul 41(ex-articolul 42)

Legislatia complementara

În conformitate cu articolul 129 alineatul (4) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Consiliul, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a BCE, fie la recomandarea BCE si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, adopta dispozitiile mentionate la articolele 4, 5.4, 19.2, 20, 28.1, 29.2, 30.4 si 34.3 din prezentul statut.

CAPITOLUL IX

DISPOZITII TRANZITORII SI ALTE DISPOZITII PRIVIND SEBC

Articolul 42 (ex-articolul 43)

Dispozitii generale

42.1 Prin efectul derogarii mentionate la articolul 139 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, urmatoarele articole din prezentul statut: 3, 6, 9.2, 12.1, 14.3, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26.2., 27, 30, 31, 32, 33, 34 si 49 nu confera nici un drept si nu impun nici o obligatie statului membru respectiv.

42.2 Bancile centrale ale statelor membre, care fac obiectul unei derogari, conform articolului 139 din tratatul mentionat, îsi pastreaza competentele în domeniul politicii monetare, în conformitate cu dreptul intern.

42.3 În conformitate cu articolul 139 din tratatul mentionat, la articolele urmatoare din prezentul statut: 3, 11.2. si 19, "state membre" înseamna statele membre a caror moneda este euro.

42.4 La articolele urmatoare din prezentul statut: 9.2, 10.2, 10.3, 12.1, 16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31, 32, 33.2 si 49, "banci centrale nationale" înseamna bancile centrale ale statelor membre a caror moneda este euro.

42.5 La articolele 10.3 si 33.1, "actionari" înseamna bancile centrale ale statelor membre a caror moneda este euro.

42.6 La articolele 10.3 si 30.2, "capital subscris" înseamna capitalul BCE subscris de bancile centrale ale statelor membre a caror moneda este euro.

Articolul 43 (ex-articolul 44)

Misiuni tranzitorii ale BCE

BCE îndeplineste fostele atributii ale IME, mentionate la articolul 141 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene care, date fiind derogarile privind unul sau mai multe state membre, trebuie sa fie îndeplinite si dupa introducerea monedei euro.

BCE adopta avize în cursul perioadei de pregatire privind abrogarea derogarilor mentionate la articolul 140 din tratatul mentionat.

Articolul 44 (ex-articolul 45)

Consiliul general al BCE

44.1 Fara a aduce atingere articolului 129 alineatul (3) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene, Consiliul general se constituie ca cel de-al treilea organ de decizie al BCE.

44.2 Consiliul general este format din presedintele si vicepresedintele BCE, precum si din guvernatorii bancilor centrale nationale. Ceilalti membri ai Comitetului executiv pot participa, fara drept de vot, la reuniunile Consiliului general.

44.3 Responsabilitatile Consiliului general sunt enumerate în mod exhaustiv la articolul 46 din prezentul statut.

Articolul 45 (ex-articolul 46)

Regulamentul intern al Consiliului general

45.1 Presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele BCE prezideaza Consiliul general al BCE.

45.2 Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot participa, fara drept de vot, la reuniunile Consiliului general.

45.3 Presedintele pregateste reuniunile Consiliului general.

45.4 Prin derogare de la articolul 12.3, Consiliul general îsi adopta regulamentul intern.

45.5 Secretariatul Consiliului general se asigura de catre BCE.

Articolul 46 (ex-articolul 47)

Responsabilitatile Consiliului general

46.1 Consiliul general:

- îndeplineste misiunile mentionate la articolul 43;

- contribuie la îndeplinirea functiilor consultative mentionate la articolele 4 si 25.1.

46.2 Consiliul general contribuie la:

- culegerea informatiilor statistice mentionate la articolul 5;

- întocmirea rapoartelor de activitate ale BCE mentionate la articolul 15;

- stabilirea normelor mentionate în articolul 26.4, necesare aplicarii articolului 26;

- luarea tuturor celorlalte masuri mentionate la articolul 29.4, necesare aplicarii articolului 29;

- stabilirea regimului care se aplica personalului BCE, mentionate la articolul 36.

46.3 Consiliul general contribuie la pregatirile necesare pentru stabilirea irevocabila a cursurilor de schimb ale monedelor statelor membre care fac obiectul unei derogari în raport cu moneda euro, asa cum este prevazuta aceasta la articolul 140 alineatul (3) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene.

46.4 Consiliul general este informat de presedintele BCE cu privire la deciziile Consiliului guvernatorilor.

Articolul 47 (ex-articolul 48)

Dispozitii tranzitorii privind capitalul BCE

În conformitate cu articolul 29.1, fiecarei banci centrale nationale i se atribuie o pondere în grila de repartitie pentru subscrierea la capitalul BCE. Prin derogare de la articolul 28.3, bancile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogari nu varsa capitalul subscris, în afara cazului în care Consiliul general, hotarând cu o majoritate care reprezinta cel putin doua treimi din capitalul subscris al BCE si cel putin jumatate din actionari, decide ca un procent minim trebuie varsat cu titlu de participare la costurile functionarii BCE.

Articolul 48 (ex-articolul 49)

Plata amânata a capitalului, rezervelor si provizioanelor BCE

48.1 Banca centrala a unui stat membru a carui derogare a fost abrogata varsa cota subscrisa la capitalul BCE în aceeasi proportie ca si bancile centrale ale statelor membre a caror moneda este euro si transfera catre BCE active din rezervele valutare, în conformitate cu articolul 30.1. Suma care trebuie transferata se stabileste înmultind valoarea în euro, calculata la cursul de schimb în vigoare, a activelor din rezervele valutare care au fost deja transferate catre BCE, în conformitate cu articolul 30.1 cu raportul dintre numarul partilor subscrise de banca centrala nationala respectiva si numarul partilor deja varsate de celelalte banci centrale nationale.

48.2 În afara platii mentionate la articolul 48.1, banca centrala respectiva contribuie la rezervele BCE, la provizioanele echivalente rezervelor si la suma care mai trebuie afectata rezervelor si provizioanelor, care corespunde soldului contului de profit si pierderi la dat de 31 decembrie a anului anterior abrogarii derogarii. Suma care trebuie varsata se calculeaza înmultind volumul rezervelor, asa cum sunt ele definite mai sus si asa cum figureaza în bilantul aprobat al BCE, cu raportul dintre numarul partilor subscrise de banca centrala respectiva si numarul partilor deja varsate de catre celelalte banci centrale.

48.3 Atunci când unul sau mai multe state devin membre ale Uniunii Europene, iar bancile lor centrale nationale devin parte integranta din SEBC, capitalul subscris al BCE si plafonul pâna la care activele constând din rezerve valutare care pot fi transferate BCE se majoreaza automat. Valoarea majorarii se determina prin înmultirea valorilor respective aflate în vigoare la data respectiva cu raportul, în cadrul grilei de repartitie pentru capitalul majorat, dintre ponderea bancilor centrale nationale care adera si ponderea bancilor centrale nationale care sunt deja membre ale SEBC. Ponderea fiecarei banci centrale nationale în grila de repartitie se calculeaza prin analogie cu articolul 29.1 si în conformitate cu articolul 29.2. Perioadele de referinta utilizate pentru datele statistice sunt identice cu cele utilizate pentru ultima ajustare cincinala a ponderilor în conformitate cu articolul 29.3.

Articolul 49 (ex-articolul 52)

Schimbul bancnotelor exprimate în monedele statelor membre

Dupa stabilirea irevocabila a cursurilor de schimb potrivit articolului 140 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Consiliul guvernatorilor adopta masurile necesare pentru a asigura ca bancnotele exprimate în monedele pentru care a fost stabilit în mod irevocabil cursul de schimb sunt schimbate de bancile centrale nationale la paritatea respectiva.

Articolul 50 (ex-articolul 53)

Aplicabilitatea masurilor tranzitorii

Articolele 42-47 se aplica în masura în care si atât timp cât statele membre fac obiectul unei derogari.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 5)

PRIVIND STATUTUL BANCII EUROPENE DE INVESTITII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca Statutul Bancii Europene de Investitii, prevazut la articolul 308 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Banca Europeana de Investitii instituita prin articolul 308 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, în continuare numita "Banca", se constituie si îsi exercita functiile si activitatea în conformitate cu dispozitiile prezentului tratat si ale prezentului statut.

Articolul 2

Misiunea Bancii este definita la articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 3

În conformitate cu articolul 308 din Tratatul privind functionarea Uniunii europene, statele membre sunt membri ai Bancii.

Articolul 4

(1) Capitalul Bancii este de 164808169000 EUR, subscris de statele membre dupa cum urmeaza:

Germania | 26649532500 |

Fran?a | 26649532500 |

Italia | 26649532500 |

Regatul Unit | 26649532500 |

Spania | 15989719500 |

Belgia | 7387065000 |

Tarile de Jos | 7387065000 |

Suedia | 4900585500 |

Danemarca | 3740283000 |

Austria | 3666973500 |

Polonia | 3411263500 |

Finlanda | 2106816000 |

Grecia | 2003725500 |

Portugalia | 1291287000 |

Republica Ceha | 1258785500 |

Ungaria | 1190868500 |

Irlanda | 935070000 |

România | 863514500 |

Slovacia | 428490500 |

Slovenia | 397815000 |

Bulgaria | 290917500 |

Lituania | 249617500 |

Luxembourg | 187015500 |

Cipru | 183382000 |

Letonia | 152335000 |

Estonia | 117640000 |

Malta | 69804000 |

Statele membre nu sunt raspunzatoare decât pâna la concurenta cotei parti de capital subscris si nevarsat.

(2) Admiterea unui nou membru determina o majorare a capitalului subscris corespunzatoare aportului noului membru.

(3) Consiliul guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide o majorare a capitalului subscris.

(4) Cota parte de capital subscris nu poate fi cesionata, nu poate face obiectul garantiilor reale mobiliare si nici supusa sechestrului.

Articolul 5

(1) Capitalul subscris este varsat de catre statele membre pâna la concuren?a a 5 % în medie din sumele prevazute la articolul 4 alineatul (1).

(2) In cazul majorarii capitalului subscris, Consiliul guvernatorilor, hotarând în unanimitate, stabileste procentul care trebuie varsat, precum si modalitatile de plata. Pla?ile în numerar se efectueaza exclusiv în euro.

(3) Consiliul de administratie poate solicita varsarea restului de 75 % din capitalul subscris, în cazul în care acest varsamânt este necesar pentru a face fata obligatiilor Bancii

Varsamântul este efectuat de fiecare stat membru proportional cu cota sa parte de capital subscris.

Articolul 6

(ex-articolul 8)

Banca este administrata si condusa de un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu de administratie si un Comitet de directie.

Articolul 7

(ex-articolul 9)

(1) Consiliul guvernatorilor este format din ministrii desemnati de statele membre.

(2) Consiliul guvernatorilor stabileste directivele generale referitoare la politica de creditare a Bancii în conformitate cu obiectivele Uniunii.

Consiliul guvernatorilor vegheaza la executarea acestor directive.

(3) În plus, Consiliul guvernatorilor:

(a) decide cu privire la majorarea capitalului subscris, conform articolului 4 alineatul (3) si articolului 5 alineatul (2);

(b) în în?elesul articolului 9 alineatul (1), stabileste principiile aplicabile operatiunilor de finantare în cadrul misiunii Bancii;

(c) exercita puterile prevazute în articolele 9 si 11, pentru numirea si demiterea din oficiu a membrilor Consiliului de administratie si ai Comitetului de directie, precum si a celor prevazute la articolul 11 alineatul (1) paragraful al doilea;

(d) decide cu privire la acordarea finantarii pentru investitiile care urmeaza sa fie realizate total sau partial în afara teritoriilor statelor membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(e) aproba raportul anual întocmit de Consiliul de administratie;

(f) aproba bilantul anual, precum si contul de profit si pierderi;

(g) exercita puterile si atributiile celelalte conferite prin prezentul statut;

(h) aproba regulamentul intern al Bancii.

(4) Consiliul guvernatorilor are competenta de a adopta în unanimitate, în cadrul tratatului si al prezentului statut, orice decizii cu privire la suspendarea activitatii Bancii si la eventuala sa lichidare.

Articolul 8

(ex-articolul 10)

Cu exceptia cazurilor în care se prevede altfel în prezentul statut, deciziile Consiliului guvernatorilor se adopta cu majoritatea membrilor sai. Statele care constituie aceasta majoritate trebuie sa reprezinte cel putin 50 % din capitalul subscris.

Pentru întrunirea majoritatii calificate, sunt necesare optsprezece voturi si 68 % din capitalul subscris.

Abtinerile din partea membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea deciziilor care necesita întrunirea unanimitatii.

Articolul 9

(ex-articolul 11)

(1) Consiliul de administratie decide cu privire la acordarea de finantari, în special sub forma de credite si de garantii, precum si cu privire la contractarea de împrumuturi, stabileste ratele dobânzilor pentru împrumuturi, precum si comisioanele si celelalte speze. În temeiul unei decizii adoptate cu majoritate calificata, Consiliul de administratie poate delega anumite atributii Comitetului de directie. Consiliul de administratie stabileste conditiile si modul în care se realizeaza aceasta delegare si supravegheaza punerea sa în aplicare.

Consiliul de administratie verifica administrarea corecta a Bancii si asigura conformitatea acesteia cu dispozitiile tratatelor si ale statutului si cu directivele generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.

La încheierea exercitiului, Consiliul de administratie trebuie sa prezinte un raport Consiliului guvernatorilor si sa-l publice dupa aprobare.

(2) Consiliul de administratie este format din douazeci si opt de administratori si optsprezece supleanti.

Administratorii sunt numiti pentru cinci ani de Consiliul guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator iar Comisia desemnând, de asemenea, un administrator.

Administratorii supleanti sunt numiti pentru cinci ani de Consiliul guvernatorilor dupa cum urmeaza:

- doi supleanti desemnati de Republica Federala Germania;

- doi supleanti desemnati de Republica Franceza;

- doi supleanti desemnati de Republica Italiana;

- doi supleanti desemnati de Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

- un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei si Republica Portugheza;

- un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului si Regatul Tarilor de Jos;

- doi supleanti desemnati de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena, Irlanda si România;

- doi supleanti desemnati de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda si Regatul Suediei;

- trei supleanti desemnati de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Cipru, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca;

- un supleant desemnat de Comisie.

Consiliul de administratie coopteaza sase experti fara drept de vot: trei în calitate de membri si trei supleanti.

Mandatul administratorilor ?i al suplean?ilor poate fi reînnoit.

Regulamentul de procedura prevede modul de participare la sedintele Consiliului de administratie si dispozitiile aplicabile membrilor supleanti, precum si expertilor cooptati.

Presedintele sau, în absenta acestuia, unul din vice-presedintii Comitetului de directie, prezideaza sedintele Consiliului de administratie, fara sa ia parte la vot.

Membrii Consiliul de administratie sunt selectati dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta si competenta; acestia nu sunt raspunzatori decât fata de Banca.

(3) În cazul în care administratorul nu mai îndeplineste conditiile necesare pentru exercitarea functiilor sale, Consiliul guvernatorilor hotarând cu majoritate calificata poate pronunta demiterea sa din oficiu.

Neaprobarea raportului anual determina demisia Consiliul de administratie.

(4) Pentru locurile care ramân vacante, ca urmare a decesului sau demisiei voluntare, din oficiu sau colective, se procedeaza la înlocuire conform normelor stabilite în alineatul (2). Cu exceptia reînnoirii generale, membrii sunt înlocuiti pe durata ramasa pâna la încheierea mandatului.

(5) Consiliul guvernatorilor stabileste retributia membrilor Consiliului de administratie. Acesta stabileste eventualele incompatibilitati cu functiile de administrator si de supleant.

Articolul 10

(ex-articolul 12)

(1) Fiecare administrator dispune de un vot în Consiliul de administratie. Acesta îsi poate delega votul în orice situatie, conform normelor care urmeaza sa fie stabilite în regulamentul de procedura al Bancii.

(2) Daca prezentul statut nu prevede altfel, deciziile Consiliului de administratie se adopta de cel putin o treime din membrii consiliului cu drept de vot si care reprezinta cel putin 50 % din capitalul subscris. Pentru întrunirea majoritatii calificate sunt necesare optsprezece voturi pentru si 68 % din capitalul subscris. Regulamentul de procedura al Bancii prevede cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor Consiliului de administratie.

Articolul 11

(ex-articolul 13)

(1) Comitetul de directie este format dintr-un presedinte si din opt vicepresedinti, numiti pe o perioada de sase luni de Consiliul guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administratie. Mandatul lor poate fi reînnoit.

Consiliul guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate modifica numarul membrilor Comitetului de direc?ie.

(2) La propunerea Consiliul de administratie, care a hotarât cu majoritate calificata, Consiliul guvernatorilor, hotarând la rândul sau cu majoritate calificata, poate pronunta demiterea din oficiu a membrilor Comitetului de directie.

(3) Comitetul de directie asigura gestionarea afacerilor curente ale Bancii, sub autoritatea presedintelui si sub controlul Consiliului de administratie.

Comitetul de directie pregateste deciziile Consiliului de administratie, mai ales în ceea ce priveste încheierea de împrumuturi si acordarea finantarilor, în special sub forma de credite si garantii; asigura executarea acestor decizii.

(4) Comitetul de directie îsi formuleaza, cu majoritate, avizele privind proiectele de contractare de împrumuturi si de acordare de finantari, în special sub forma de credite si de garantii.

(5) Consiliul guvernatorilor stabileste retributia membrilor Comitetului de directie si incompatibilitatile cu functiile acestora.

(6) Presedintele sau, în cazul în care acesta este împiedicat sa participe, unul dintre vicepresedinti, reprezinta Banca în materie judiciara sau extrajudiciara.

(7) Membrii personalului Bancii se gasesc sub autoritatea presedintelui. Acestia sunt angajati si concediati de catre presedinte. În alegerea personalului, trebuie sa se tina cont nu numai de aptitudinile personale si de calificarile profesionale, ci si de participarea echitabila a resortisantilor statelor membre. Regulamentul de procedura prevede organul competent pentru adoptarea dispozitiilor aplicabile personalului.

(8) Comitetul de directie si personalul Bancii nu sunt raspunzatori decât fata de aceasta si îsi exercita functiile în deplina independenta.

Articolul 12

(ex-articolul 14)

(1) Un comitet compus din sase membri numiti de Consiliul guvernatorilor – în temeiul competentei lor – verifica daca activitatile Bancii sunt în conformitate cu cele mai bune practici din domeniul bancar si raspunde de verificarea conturilor Bancii.

(2) Comitetul mentionat la alineatul (1) verifica, în fiecare an, daca operatiunile Bancii s-au desfasurat în mod corespunzator si daca evidentele sale au fost corect întocmite. În acest scop, comitetul verifica daca operatiunile Bancii s-au efectuat în conformitate cu formalitatile si procedurile prevazute în prezentul statut si în regulamentul de procedura.

(3) Comitetul mentionat la alineatul (1) confirma faptul ca declaratiile financiare, precum si toate informatiile financiare cuprinse în conturile anuale elaborate de consiliul de administratie ofera o imagine fidela a situatiei financiare a Bancii, atât pentru active cât si pentru pasive, precum si a rezultatelor operatiunilor desfasurate de aceasta si a fluxurilor de trezorerie aferente exercitiului financiar respectiv.

(4) Regulamentul de procedura precizeaza calificarile necesare membrilor comitetului mentionat la alineatul (1) si stabileste conditiile si modul de desfasurare a activitatii comitetului.

Articolul 13

(ex-articolul 15)

Comunicarile Bancii cu fiecare stat membru se realizeaza prin intermediul autoritatii desemnate de acesta. Pentru executarea operatiunilor financiare Banca poate apela la banca centrala nationala a statului membru în cauza sau la alte institutii financiare autorizate de acesta.

Articolul 14

(ex-articolul 16)

(1) Banca colaboreaza cu toate organizatiile internationale care exercita activitati în domenii de activitate similare.

(2) Banca cauta toate contactele necesare în vederea cooperarii cu institutiile bancare si financiare ale tarilor în care îsi desfasoara operatiunile.

Articolul 15

(ex-articolul 17)

La solicitarea unui stat membru sau a Comisiei sau din oficiu, Consiliul guvernatorilor interpreteaza sau completeaza, în conditiile în care ele au fost adoptate, directivele stabilite de el conform articolului 7 din prezentul statut.

Articolul 16

(ex-articolul 18)

(1) În cadrul mandatului definit la articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, Banca acorda finantari, în special sub forma de credite si de garantii, membrilor sai sau întreprinderilor private sau publice pentru investitii care se vor realiza pe teritoriile statelor membre, în cazul în care nu sunt disponibile, în conditii rezonabile, mijloace provenind din alte resurse.

Cu toate acestea, prin decizia majoritatii calificate a Consiliului guvernatorilor la propunerea Consiliul de administratie, Banca poate acorda finantari pentru investitii care se vor realiza în totalitate sau în parte în afara teritoriilor statelor membre.

(2) Pe cât este posibil, acordarea de credite este conditionata de utilizarea altor mijloace de finantare.

(3) Daca se acorda un împrumut unei întreprinderi sau unei colectivitati, alta decât un stat membru, banca conditioneaza acordarea acestui împrumut fie de garantia statului membru pe teritoriul caruia va fi realizat investitia, fie de alte garantii suficiente, fie de soliditatea financiara a debitorului.

În plus, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul guvernatorilor în în?elesul articolului 7 alineatul (3) litera (b) si în cazul în care realizarea operatiunilor prevazute la articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene impune acest lucru, Consiliul de administratie adopta, cu majoritate calificata, conditiile si modul de acordare a oricarei finantari care prezinta un profil de risc specific si care este considerata, în consecinta, ca fiind o activitate speciala.

(4) Banca poate garanta împrumuturi contractate de întreprinderi publice sau private sau de catre colectivitati pentru realizarea operatiunilor prevazute în articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

(5) Valoarea totala contractata a împrumuturilor si garantiilor acordate de Banca nu poate depasi 250 % din valoarea capitalului subscris, a rezervelor, a provizioanelor nealocate si a excedentului din contul de profit si pierderi. Din valoarea totala a posturilor mentionate se scade o suma egala cu valoarea subscrisa, varsata sau nu, a oricarei participari a Bancii la capital.

Suma varsata reprezentând participarea Bancii nu trebuie sa depaseasca niciodata valoarea totala a partii varsate din capitalul acesteia, a rezervelor sale, a provizioanelor nealocate, precum si a excedentului contului de profit si pierderi.

În mod exceptional, se aloca o rezerva speciala pentru activitatile speciale ale Bancii, stabilite de Consiliul guvernatorilor si de Consiliul de administratie în conformitate cu alineatul (3).

Prezentul alineat se aplica, de asemenea, conturilor consolidate ale Bancii.

(6) Banca se protejeaza împotriva riscului valutar inserând în contractele de împrumut si de garantie clauzele pe care le considera adecvate.

Articolul 17

(ex-articolul 19)

(1) Ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate de Banca, precum si comisioanele si celelalte speze, trebuie adaptate conditiilor predominante pe piata de capital si trebuie calculate astfel încât încasarile care rezulta sa-i permita Bancii sa faca fata obligatiilor sale, sa-si acopere cheltuielile si riscurile si sa constituie un fond de rezerva conform articolului 22.

(2) Banca nu acorda reduceri la ratele dobânzilor. În cazul în care, tinând cont de caracterul specific al investitiei finantate, pare indicata o reducere a ratei dobânzii, statul membru interesat sau o autoritate terta poate acorda bonificatii la dobânda, în masura în care acordarea lor este compatibila cu normele stabilite în articolul 107 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 18

(ex-articolul 20)

În cadrul operatiunilor sale de finantare, Banca trebuie sa respecte urmatoarele principii:

(1) Banca vegheaza ca fondurile sale sa fie utilizate cât mai rational posibil în interesul Uniunii.

Banca nu poate acorda împrumuturi sau garantii decât în urmatoarele conditii:

(a) daca plata dobânzii si a amortizarii este asigurata din beneficiile de exploatare, în cazul investitiilor realizate de întreprinderi din sectorul de productie, sau în cazul altor investitii prin angajament asumat de statul în care se realizeaza investitia sau în orice alt mod si

(b) daca executarea investitiei contribuie la cresterea productivitatii economice în general si daca favorizeaza realizarea pietei comune.

(2) Banca nu trebuie sa dobândeasca nici o participatie la întreprinderi si nici sa-si asume raspundere de gestiune decât daca protectia drepturilor sale nu solicita acest lucru în vederea garantarii recuperarii creantei sale.

Cu toate acestea, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul guvernatorilor în temeiul articolului 7 alineatul (3) litera (b), în cazul în care realizarea operatiunilor prevazute la articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene impune acest lucru, Consiliul de administratie adopta, cu majoritate calificata, conditiile si modul de realizare a unei participari la capitalul unei societati comerciale, în general pentru a completa un împrumut sau o garantie, în masura în care acest lucru este necesar pentru finantarea unei investitii sau a unui program.

(3) Banca poate ceda creantele sale pe piata de capital si poate, în acest scop, solicita de la debitorii sai emisiunea de obligatiuni sau alte titluri.

(4) Nici Banca, nici statele membre nu trebuie sa impuna conditii conform carora sumele împrumutate trebuie cheltuite în cadrul unui anume stat membru.

(5) Banca poate conditiona acordarea de împrumuturi de organizarea de licitatii internationale.

(6) Banca nu finanteaza, partial sau în totalitate, nicio investitie la care se opune statul membru pe teritoriul caruia aceasta investitie trebuie realizata.

(7) Pe lânga activitatile de credit, Banca poate asigura servicii de asistenta tehnica, în conditiile si modalita?ile stabilite de Consiliul guvernatorilor, care hotaraste cu majoritate calificata, respectând în acelasi timp prezentul statut.

Articolul 19

(ex-articolul 21)

(1) Orice întreprindere sau organism public sau privat poate adresa direct o cerere de finantare Bancii. Cererile pot fi adresate si prin intermediul Comisiei sau al statului membru pe teritoriul caruia urmeaza sa se realizeze investitia.

(2) Daca cererile sunt adresate prin intermediul Comisiei, ele vor fi supuse avizului statului membru pe teritoriul caruia va fi realizat investitia. Daca ele sunt adresate prin intermediul statului, sunt supuse avizului Comisiei. Daca sunt emise direct de o întreprindere, sunt prezentate statului membru interesat si Comisiei.

Statele membre interesate si Comisia trebuie sa-si dea avizul în termen de maximum doua luni. În lipsa unui raspuns în acest termen, Banca poate considera ca proiectul în cauza nu ridica obiectiuni.

(3) Consiliul de administratie decide asupra operatiunilor de finantare care îi sunt prezentate de Comitetul de directie.

(4) Comitetul de directie analizeaza daca operatiunile de finantare care îi sunt prezentate sunt conforme cu dispozitiile prezentului statut, în special cu dispozitiile articolului 16 si 18. Daca Comitetul de directie se pronunta în favoarea finantarii, trebuie sa prezinte propunerea aferenta Consiliului de administratie; Comitetul de directie poate conditiona avizul sau favorabil unor cerinte pe care le considera esentiale. Daca Comitetul de directie se pronunta împotriva acordarii finantarii, trebuie sa prezinte Consiliului de administratie documentele necesare, însotite de avizul sau.

(5) În cazul avizului negativ al Comitetului de directie, Consiliul de administratie nu poate acorda finantarea în cauza decât în unanimitate.

(6) În cazul avizului negativ al Comisiei, Consiliul de administratie nu poate acorda finantarea în cauza decât cu unanimitate, administratorul numit prin desemnarea Comisiei abtinându-se de la vot.

(7) În cazul avizului negativ al Comitetului de directie si al Comisiei, Consiliul de administratie nu poate acorda finantarea în cauza.

(8) În cazul în care, în vederea protejarii drepturilor si intereselor Bancii, se impune restructurarea unei operatiuni de finantare aferente investitiilor aprobate, Comitetul executiv adopta imediat masurile de urgenta pe care le considera necesare, sub rezerva înaintarii fara întârziere a unui raport cu privire la aceasta Consiliului de administratie.

Articolul 20

(ex-articolul 22)

(1) Banca împrumuta de pe pietele de capital resursele necesare îndeplinirii obiectivelor sale.

(2) Banca poate contracta împrumuturi de pe pietele de capital ale statelor membre, în conformitate cu dispozitiile legale aplicabile pietelor în cauza.

Autoritatile competente ale unui stat membru care face obiectul unei derogari în în?elesul articolului 139 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene se pot opune acestor operatiuni numai în cazul în care exista riscul unor tulburari grave pe piata de capital a statului în cauza.

Articolul 21

(ex-articolul 23)

(1) Banca poate utiliza disponibilitatile de care nu are imediata nevoie pentru a face fata obligatiilor sale în urmatoarele conditii:

(a) pentru efectuarea de plasamente pe pietele monetare;

(b) pentru cumpararea sau vânzarea de titluri, sub rezerva dispozitiilor articolului 18 alineatul (2);

(2) Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 23, Banca nu efectueaza în gestionarea plasamentelor sale nici un arbitraj de devize care nu este neaparat necesar pentru realizarea împrumuturilor sale sau pentru îndeplinirea angajamentelor pe care le-a contractat ca urmare a împrumuturilor sau garantiilor acordate de ea.

(3) În domeniile vizate de prezentul articol, Banca actioneaza de comun acord cu autoritatile competente ale statelor membre sau cu bancile centrale nationale ale acestora.

Articolul 22

(ex-articolul 24)

(1) Se constituie treptat un fond de rezerva în limita a 10 % din capitalul subscris. Daca situatia angajamentelor Bancii o justifica, Consiliul de administratie poate decide constituirea unor rezerve suplimentare. Cât timp acest fond de rezerva nu va fi fost în întregime constituit, trebuie alimentat prin:

(a) încasari din dobânzi provenind din împrumuturile acordate de Banca din sumele varsate de statele membre în temeiul articolului 5;

(b) încasari din dobânzi provenite din împrumuturile acordate de Banca din sumele constituite din rambursarea împrumuturilor mentionate la litera (a),

în masura în care aceste încasari din dobânzi nu sunt necesare pentru executarea obligatiilor si pentru acoperirea cheltuielilor Bancii.

(2) Resursele fondului de rezerva trebuie plasate astfel încât sa fie în orice moment în stare sa raspunda obiectului acestui fond.

Articolul 23

(ex-articolul 25)

(1) Banca este întotdeauna autorizata sa transfere într-una din monedele statelor membre a caror moneda nu este euro activele pe care le detine pentru a realiza operatiuni financiare în conformitate cu obiectul sau de activitate, asa cum este definit în articolul 309 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si luând în considerare dispozitiile articolului 21 din prezentul statut. Banca evita sa procedeze pe cât posibil la astfel de transferuri daca detine active disponibile sau care pot fi mobilizate în moneda de care are nevoie.

(2) Banca nu poate converti în devize ale tarilor terte activele pe care le detine în moneda unuia dintre statele membre a caror moneda nu este euro, fara acordul acestui stat.

(3) Banca poate dispune liber de fractiunea din capitalul varsat, precum si de devizele împrumutate pe terte piete.

(4) Statele membre se angajeaza sa puna la dispozitia debitorilor Bancii devizele necesare rambursarii împrumuturilor acordate si dobânzilor la împrumuturile acordate sau garantate de Banca pentru investitii care se realizeaza pe teritoriul lor.

Articolul 24

(ex-articolul 26)

În cazul în care un stat membru nu-si îndeplineste obligatiile de membru decurgând din prezentul statut, în special obligatia de a varsa cota parte sau de a asigura rambursarea împrumuturilor sale, acordarea de împrumuturi sau garantii acestui stat membru sau resortisantilor acestuia poate fi suspendata prin decizia Consiliului guvernatorilor adoptata cu majoritate calificata.

Aceasta decizie nu exonereaza statul si nici pe resortisantii sai de obligatiile lor fata de Banca.

Articolul 25

(ex-articolul 27)

(1) În cazul în care Consiliul guvernatorilor decide suspendarea activitatii Bancii, toate activitatile trebuie întrerupte imediat, cu exceptia operatiunilor necesare pentru a asigura utilizarea, protectia si conservarea bunurilor, precum si lichidarea angajamentelor.

(2) În cazul lichidarii, Consiliul guvernatorilor numeste lichidatorii si le da instructiuni pentru a efectua lichidarea. Consiliul Guvernatorilor asigura protectia drepturilor membrilor personalului.

Articolul 26

(ex-articolul 28)

(1) Banca se bucura în fiecare din statele membre de capacitatea juridica cea mai larga recunoscuta persoanelor juridice prin legislatiile nationale; în special poate sa dobândeasca si sa înstraineze bunuri imobile si mobile si poate sta în justitie.

(2) Bunurile Bancii sunt exceptate de la confiscare sau expropriere sub orice forma.

Articolul 27

(ex-articolul 24)

Litigiile dintre Banca pe de o parte, si creditorii, debitorii sai sau terti, pe de alta parte, sunt solutionate de instantele nationale competente, sub rezerva competentelor atribuite Curtii de Justitie a Uniunii Europene. În cadrul contractelor încheiate, Banca poate prevedea o procedura de arbitraj.

Banca trebuie sa aleaga un sediu în fiecare dintre statele membre. Cu toate acestea, în orice contract, Banca poate sa aleaga un sediu special.

Bunurile si activele Bancii nu pot face obiectul sechestrului sau executarii silite decât prin hotarâre judecatoreasca.

Articolul 28

(ex-articolul 25)

(1) Consiliul guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide sa înfiinteze filiale sau alte entita?i, care au personalitate juridica si autonomie financiara.

(2) Consiliul guvernatorilor adopta în unanimitate statutele organismelor mentionate la alineatul (1). Statutele definesc, în special, obiectivele acestora, structura, capitalul, membrii, sediul, resursele financiare, instrumentele de interventie, normele de control, precum si relatia acestora cu organele Bancii.

(3) Banca este competenta sa participe la administrarea organismelor mentionate anterior si sa contribuie la capitalul subscris al acestora cu suma stabilita de Consiliul guvernatorilor care hotaraste în unanimitate.

(4) Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene se aplica organismelor mentionate la alineatul (1), în masura în care acestea sunt reglementate de dreptul Uniunii, membrilor organelor acestora în exercitiul functiilor lor, precum si personalului acestora, în termeni si conditii identice cu cele aplicabile Bancii.

Dividendele, câstigurile din capital sau alte forme de venit obtinute de astfel de organisme, la care au dreptul alti membri decât Uniunea Europeana si Banca, ramân, cu toate acestea, sub incidenta dispozitiilor fiscale prevazute de legislatia aplicabila.

(5) În limitele stabilite în continuare, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa judece litigiile cu privire la masurile adoptate de organele unui organism care intra sub incidenta dreptului Uniunii. Orice membru al unui astfel de organism, în aceasta calitate, sau statele membre, pot înainta o actiune împotriva unor astfel de masuri în conditiile prevazute la articolul 263 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

(6) Consiliul guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide sa admita personalul organismelor care intra sub incidenta dreptului Uniunii în regimuri comune cu Banca, în conformitate cu procedurile interne respective.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 6)

PRIVIND STABILIREA SEDIILOR UNOR INSTITUTII SI A ANUMITOR ORGANE, OFICII, AGENTII SI SERVICII ALE UNIUNII EUROPENE

REPREZENTANTII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE,

AVÂND ÎN VEDERE articolul 341 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si articolul 189 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice,

REAMINTIND SI CONFIRMÂND decizia adoptata la 8 aprilie 1965 si fara a aduce atingere deciziilor privind sediul institutiilor, organelor, oficiilor, agen?iilor si serviciilor viitoare,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ?i la Tratatul de instituire a Comunita?ii Europene a Energiei Atomice,

Articol unic

(a) Parlamentul European are sediul la Strasbourg, unde au loc cele douasprezece sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea bugetara. Perioadele sesiunilor plenare suplimentare se tin la Bruxelles. Comisiile Parlamentului European au sediul la Bruxelles. Secretariatul General al Parlamentului European si serviciile acestuia îsi pastreaza sediul la Luxemburg.

(b) Consiliul are sediul la Bruxelles. În timpul lunilor aprilie, iunie si octombrie, Consiliul îsi tine sesiunile la Luxemburg.

(c) Comisia are sediul la Bruxelles. Serviciile enumerate la articolele 7, 8 si 9 din Decizia din 8 aprilie 1965 se stabilesc la Luxemburg.

(d) Curtea de Justitie a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg.

(e) Curtea de Conturi are sediul la Luxemburg.

(f) Comitetul Economic si Social are sediul la Bruxelles.

(g) Comitetul Regiunilor are sediul la Bruxelles.

(h) Banca Europeana de Investitii are sediul la Luxemburg.

(i) Banca Centrala Europeana are sediul la Frankfurt.

(j) Oficiul European de Politie (Europol) are sediul la Haga.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 7)

PRIVIND PRIVILEGILE SI IMUNITATILE UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

întrucât, în conformitate cu dispozitiile articolul 343 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si cu articolul 191 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA), Uniunea Europeana si CEEA beneficiaza pe teritoriul statelor membre de privilegiile si imunitatile necesare pentru îndeplinirea misiunii lor,

CAPITOLUL I

PATRIMONIU, BUNURI FIXE, ACTIVE SI OPERATIUNI ALE UNIUNII EUROPENE

Articolul 1

Spatiile si cladirile Uniunii sunt inviolabile. Acestea sunt exceptate de la perchezitie, rechizitie, confiscare sau expropriere. Patrimoniul si activele Uniunii nu pot face obiectul nici unei masuri administrative sau judiciare de constrângere fara autorizatie din partea Curtii de Justitie.

Articolul 2

Arhivele Uniunii sunt inviolabile.

Articolul 3

Uniunea, activele acestora, veniturile si alte bunuri sunt scutite de orice impozit direct.

Guvernele statelor membre iau, ori de câte ori este posibil, masuri corespunzatoare în vederea anularii sau rambursarii sumei reprezentând impozitele indirecte si taxele pe vânzari care intra în pretul bunurilor fixe si mobile atunci când Uniunea, pentru uz oficial, face achizitii importante al caror pret cuprinde impuneri si taxe de aceasta natura. Totusi, aplicarea acestor masuri nu trebuie sa aiba drept efect distorsionarea concurentei în cadrul Uniunii.

Nu se acorda nici o scutire cu privire la impozitele, taxele si impunerile care nu constituie decât simpla remunerare a serviciilor de utilitate publica.

Articolul 4

Uniunea este scutita de orice taxe vamale, interdictii si restrictii la importul si exportul articolelor destinate uzului lor oficial; articolele astfel importate nu vor fi cedate cu titlu oneros sau gratuit pe teritoriul tarii în care sunt introduse, decât în conditii permise de guvernul acelei tari.

Uniunea este de asemenea scutita de orice taxe vamale, interdictii si restrictii la importul si exportul publicatiilor sale.

CAPITOLUL II

COMUNICAREA SI PERMISELE DE LIBERA TRECERE

Articolul 5

(ex-articolul 6)

Pentru comunicarile oficiale si transmiterea tuturor documentelor aferente, institutiile Uniunii beneficiaza, pe teritoriul fiecarui stat membru, de regimul acordat de catre statul respectiv misiunilor diplomatice.

Corespondenta oficiala, precum si celelalte informatii oficiale ale institutiilor Uniunii nu pot fi cenzurate.

Articolul 6

(ex-articolul 7)

Presedintii institutiilor Uniunii pot emite pentru membrii si agentii acestor institutii permise de libera trecere a caror forma este stabilita de catre Consiliu, hotarând cu majoritate simpla, si care sunt recunoscute cu titlu valabil de libera circulatie de catre autoritatile statelor membre. Aceste permise de libera trecere se elibereaza functionarilor si altor agenti, în conditiile prevazute de statutul functionarilor Uniunii si de regimul aplicabil celorlalti agenti.

Comisia poate încheia acorduri în vederea recunoasterii acestor permise de libera trecere cu titlu valabil de libera circulatie pe teritoriul statelor terte.

CAPITOLUL III

MEMBRII PARLAMENTULUI EUROPEAN

Articolul 7

(ex-articolul 8)

Nu se impun nici un fel de restrictii administrative sau de alta natura în privinta liberei circulatii a membrilor Parlamentului European spre locul de desfasurare a reuniunii Parlamentului European sau la întoarcere.

Membrii Parlamentului European beneficiaza în privinta formalitatilor vamale si a controlului valutar:

(a) din partea propriului guvern, de aceleasi facilitati precum cele recunoscute înaltilor functionari aflati în strainatate în misiune oficiala temporara;

(b) din partea guvernelor celorlalte state membre, de aceleasi facilitati precum cele recunoscute reprezentantilor guvernelor straine în misiune oficiala temporara.

Articolul 8

(ex-articolul 9)

Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetati, retinuti sau urmariti datorita opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitarii functiilor lor.

Articolul 9

(ex-articolul 10)

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiaza:

(a) pe teritoriul national, de imunitatile recunoscute membrilor Parlamentului propriei tari;

(b) pe teritoriul oricarui alt stat membru, de exceptare privind orice masura de detentie sau urmarire penala.

Imunitatea este valabila inclusiv pe perioada deplasarii la locul reuniunii Parlamentului European, cât si la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocata în caz de flagrant delict si nici nu poate constitui o piedica pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.

CAPITOLUL IV

REPREZENTANTII STATELOR MEMBRE CARE PARTICIPA LA LUCRARILE INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE

Articolul 10

(ex-articolul 11)

Reprezentantii statelor membre care participa la lucrarile institutiilor Uniunii, consilierii acestora si expertii tehnici beneficiaza, pe perioada exercitarii functiilor lor, a calatoriei spre locul de desfasurare a reuniunii si retur, de privilegiile, imunitatile sau facilitatile obisnuite.

Prezentul articol se aplica de asemenea membrilor organelor consultative ale Uniunii.

CAPITOLUL V

FUNCTIONARII SI AGENTII UNIUNII EUROPENE

Articolul 11

(ex-articolul 12)

Pe teritoriul fiecaruia dintre statele membre si indiferent de cetatenia lor, functionarii si agentii Uniunii:

(a) beneficiaza de imunitate de jurisdictie pentru actele îndeplinite de acestia, inclusiv afirmatiile scrise sau verbale în calitatea lor oficiala, sub rezerva aplicarii dispozitiilor din tratatele care reglementeaza, pe de o parte, raspunderea functionarilor si agentilor fata de Uniune si, pe de alta parte, competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene de a decide asupra litigiilor dintre Uniune si functionarii, respectiv alti agenti ai Uniunii; acestia beneficiaza de imunitate si dupa încetarea functiilor lor;

(b) nu sunt supusi, nici ei si nici sotii/sotiile sau membrii de familie aflati în întretinerea lor, dispozitiilor privind limitarea imigratiei si formalitatilor de înregistrare pentru straini;

(c) beneficiaza, cu privire la reglementarile monetare sau de schimb valutar, de facilitatile recunoscute în mod obisnuit functionarilor organizatiilor internationale;

(d) beneficiaza de dreptul de a importa, fara taxe vamale, mobilierul si bunurile personale cu ocazia numirii în functie în tara respectiva si de dreptul de a-si reexporta, fara taxe vamale, mobilierul si bunurile personale la încheierea misiunii în tara de destinatie, sub rezerva ca guvernul tarii de destinatie sa considere aceste conditii, fie într-un caz, fie în celalalt, ca fiind necesare;

(e) beneficiaza de dreptul de a importa, fara taxe vamale, automobilele personale, achizitionate din tara unde au avut ultima resedinta sau din tara lor de origine în conditiile pietei interne din tara de destinatie si de a le reexporta, fara taxe vamale, sub rezerva potrivit careia, guvernul tarii de destinatie considera aceste conditii, fie într-un caz fie în celalalt, ca fiind necesare.

Articolul 12

(ex-articolul 13)

În conditiile si respectând procedura stabilita de Parlamentul European si de Consiliu, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara si dupa consultarea institutiilor în cauza, toate indemnizatiile, salariile si retributiile platite de Uniune functionarilor si altor agenti ai acesteia sunt impozitate de aceasta.

Sunt scutite de impozite nationale indemnizatiile, salariile si retributiile platite de Uniune propriilor functionari si agenti.

Articolul 13

(ex-articolul 14)

În vederea aplicarii impozitelor pe venituri si pe mostenire conform drepturilor de succesiune, precum si a conventiilor de evitare a dublei impuneri încheiate între statele membre ale Uniunii, functionarii si alti agenti ai Uniunii care, din motive exclusiv legate de exercitarea functiilor lor în serviciul Uniunii, îsi stabilesc resedinta pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul în care au domiciliul fiscal la data intrarii în serviciul Uniunii, sunt considerati atât în statul de resedinta, cât si în cel de domiciliu fiscal ca si cum si-ar fi pastrat domiciliul în tara lor de origine, daca aceasta din urma este membra a Uniunii. Aceasta dispozitie se aplica de asemenea sotului/sotiei, în masura în care acesta/aceasta nu desfasoara activitati profesionale proprii, precum si copiilor aflati în întretinerea si în grija persoanelor prevazute de prezentul articol.

Bunurile mobile apartinând persoanelor prevazute la paragraful anterior si care se afla pe teritoriul statului de sedere sunt scutite de impozit pe succesiuni în acest stat; pentru stabilirea acestui impozit, bunurile mobile se considera ca aflându-se în statul de domiciliu fiscal, sub rezerva drepturilor statelor terte si a aplicarii eventuale a dispozitiilor si conventiilor internationale referitoare la dubla impunere.

Domiciliile dobândite numai în scopul exercitarii de functii în serviciul altor organizatii internationale nu sunt avute în vedere în aplicarea dispozitiilor prezentului articol.

Articolul 14

(ex-articolul 15)

Parlamentul European si Consiliul, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara si dupa consultarea institutiilor în cauza, stabilesc regimul prestatiilor sociale aplicabile functionarilor si altor agenti ai Uniunii.

Articolul 15

(ex-articolul 16)

Parlamentul European si Consiliul, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara si dupa consultarea celorlalte institutii interesate, stabilesc categoriile de functionari si alti agenti ai Uniunii carora li se aplica, total sau partial, dispozitiile articolului 11, articolului 12 paragraful al doilea si articolului 13.

Numele, pozitiile si adresele functionarilor care fac parte din aceste categorii sunt comunicate periodic guvernelor statelor membre.

CAPITOLUL VI

PRIVILEGIILE SI IMUNITATILE MISIUNILOR STATELOR TERTE ACREDITATE PE LÂNGA UNIUNEA EUROPENE

Articolul 16

(ex-articolul 17)

Statul membru pe teritoriul caruia se afla sediul Uniunii acorda misiunilor statelor terte acreditate pe lânga Uniune imunitatile diplomatice obisnuite.

CAPITOLUL VII

DISPOZITII GENERALE

Articolul 17

(ex-articolul 18)

Privilegiile, imunitatile si facilitatile sunt acordate functionarilor si altor agenti ai Uniunii exclusiv în interesul acesteia din urma.

Fiecare institutie a Uniunii are libertatea de a ridica imunitatea acordata unui functionar sau agent în toate cazurile în care apreciaza ca, ridicarea acestei imunitatii nu contravine intereselor Uniunii.

Articolul 18

(ex-articolul 19)

În aplicarea prezentului protocol, institutiile Uniunii actioneaza de comun acord cu autoritatile responsabile ale statelor membre interesate.

Articolul 19

(ex-articolul 20)

Articolele 11-14 si articolul 17 se aplica membrilor Comisiei.

Articolul 20

(ex-articolul 21)

Articolele 11-14 si articolul 17 se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierului si raportorilor adjuncti ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene, fara sa aduca atingere dispozitiilor articolului 3 din Protocolul privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene referitoare la imunitatea de jurisdictie a judecatorilor si avocatilor generali.

Articolul 21

(ex-articolul 22)

Prezentul protocol se aplica si Bancii Europene de Investitii, membrilor organelor acesteia, personalului ei si reprezentantilor statelor membre, care participa la lucrarile acesteia, fara a aduce atingere dispozitiilor protocolului privind statutul acesteia.

Totodata, Banca Europeana de Investitii va fi scutita de orice impunere fiscala si de alta natura cu ocazia majorarilor capitalului sau, precum si de diversele formalitati pe care le comporta aceste operatiuni în statul în care îsi are sediul. De asemenea, eventuala ei dizolvare si lichidare nu vor atrage dupa sine nici un fel de impunere. În afara de aceasta, în masura în care se desfasoara în conditii statutare, activitatea Bancii si a organelor acesteia nu va fi supusa impozitelor pe cifra de afaceri.

Articolul 22

(ex-articolul 23)

Prezentul protocol se aplica de asemenea Bancii Centrale Europene, membrilor organelor sale si personalului sau, fara a aduce atingere dispozitiilor din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene.

În plus, Banca Centrala Europeana va fi exonerata de orice impozitare fiscala si cvasifiscala cu ocazia maririlor de capital, precum si a diferitelor formalitati pe care aceste operatiuni le pot presupune în statul în care se afla sediul. Întrucât activitatea Bancii si a organelor sale se desfasoara în conditiile prevazute în Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene, nu se vor aplica impozite pe cifra de afaceri.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 8)

CU PRIVIRE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (2) DIN TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA REFERITOR LA ADERAREA UNIUNII LA CONVENTIA EUROPEANA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Acordul privind aderarea Uniunii la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (denumita în continuare "Conventia europeana"), prevazuta la articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, trebuie sa reflecte necesitatea de a conserva caracteristicile specifice ale Uniunii si ale dreptului Uniunii, în special în ceea ce priveste:

(a) modalitatile speciale ale participarii eventuale a Uniunii la autorita?ile de control ale Conventiei europene;

(b) mecanismele necesare pentru a garanta ca ac?iunile formulate de statele nemembre si ac?iunile individuale sunt îndreptate în mod corect împotriva statelor membre si/sau, dupa caz, împotriva Uniunii.

Articolul 2

Acordul mentionat la articolul 1 trebuie sa garanteze ca aderarea Uniunii nu aduce atingere nici competentelor Uniunii, nici atributiilor institutiilor acesteia. Acesta trebuie sa garanteze ca niciuna dintre dispozitiile sale nu aduce atingere situatiei speciale a statelor membre în ceea ce priveste Conventia europeana si, în special, protocoalele acesteia, masurile adoptate de statele membre prin derogare de la Conventia europeana, în conformitate cu articolul 15 din conventie, precum si rezervele cu privire la Conven?ia europeana formulate de statele membre, în conformitate cu articolul 57 din conventie.

Articolul 3

Nicio dispozitie a acordului mentionat la articolul 1 nu trebuie sa aduca atingere articolului 344 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 9)

PRIVIND DECIZIA CONSILIULUI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A ARTICOLULUI 16 ALINEATUL (4) DIN TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA SI A ARTICOLULUI 238 ALINEATUL (2) DIN TRATATUL PRIVIND FUNCTIONAREA UNIUNII EUROPENE ÎNTRE 1 NOIEMBRIE 2014 SI 31 MARTIE 2017, PE DE O PARTE, SI ÎNCEPÂND CU 1 APRILIE 2017, PE DE ALTA PARTE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca, înca de la data aprobarii Tratatului de la Lisabona, a avut o importanta fundamentala sa reiasa un acord cu privire la decizia Consiliului referitoare la punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana si a articolului 238 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene între 1 noiembrie 2014 si 31 martie 2017, pe de o parte, si începând cu 1 aprilie 2017, pe de alta parte (denumita în continuare "decizia");

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articol unic

Înainte de examinarea de catre Consiliu a oricarui proiect care ar urmari fie sa modifice sau sa abroge decizia ori o dispozitie din aceasta, fie sa modifice indirect domeniul de aplicare sau întelesul acesteia prin modificarea unui alt act juridic al Uniunii, Consiliul European va purta discutii preliminare asupra proiectului mentionat, hotarând prin consens în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 10)

PRIVIND COOPERAREA STRUCTURATA PERMANENTA STABILIT PRIN ARTICOLUL 42 DIN TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE articolul 42 alineatul (6) si articolul 46 din Tratatul privind Uniunea Europeana,

REAMINTIND ca Uniunea desfasoara o politica externa si de securitate comuna bazata pe realizarea uni grad tot mai ridicat de convergenta a actiunilor statelor membre;

REAMINTIND ca politica de securitate si de aparare comuna face parte integranta din politica externa si de securitate comuna; reamintind ca aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe mijloace civile si militare; reamintind ca Uniunea poate recurge la aceasta, pentru misiunile mentionate la articolul 43 din Tratatul privind Uniunea Europeana, desfasurate în afara granitelor Uniunii pentru a asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si consolidarea securitatii internationale în conformitate cu principiile Cartei Organiza?iei Natiunilor Unite; reamintind ca îndeplinirea acestor atributii se bazeaza pe capacitatile militare furnizate de statele membre, în conformitate cu principiul "pachetului unic de forte";

REAMINTIND ca politica de securitate si de aparare comuna a Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate si de aparare a anumitor state membre;

REAMINTIND ca politica de securitate si de aparare comuna a Uniunii respecta obligatiile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru statele membre care considera ca apararea lor comuna se realizeaza în cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, care ramâne baza apararii comune a membrilor sai, si ca aceasta este compatibila cu politica de securitate si de aparare comuna adoptata în acest cadru;

CONVINSE ca un rol din ce în ce mai pronuntat al Uniunii în materie de securitate si de aparare va contribui la vitalitatea unei aliante atlantice reînnoite, în conformitate cu acordurile numite "Berlin plus";

HOTARÂTE sa confere Uniunii capacitatea de a-si asuma integral responsabilitatile care îi revin în cadrul comunitatii internationale;

RECUNOSCÂND ca Organizatia Natiunilor Unite poate solicita asistenta din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de urgenta a misiunilor întreprinse în temeiul capitolelor VI si VII din Carta Organiza?iei Natiunilor Unite;

RECUNOSCÂND ca o consolidare a politicii de securitate si de aparare va necesita eforturi din partea statelor membre în domeniul capacitatilor;

CONSTIENTE ca depasirea unei noi etape în dezvoltarea politicii europene de securitate si de aparare presupune ca statele membre în cauza sa depuna eforturi hotarâte;

REAMINTIND importanta asocierii depline a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate la lucrarile din domeniul cooperarii structurate permanente;

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Cooperarea structurata permanenta mentionata la articolul 42 alineatul (6) din Tratatul privind Uniunea Europeana este deschisa oricarui stat membru care se angajeaza, de la data intrarii în vigoare a Tratatului de la Lisabona:

(a) sa intensifice dezvoltarea capacitatilor lor de aparare, prin dezvoltarea contributiilor nationale si prin participarea, dupa caz, la forte multinationale, la principalele programe europene de echipare si la activitatea Agentiei din domeniul dezvoltarii capacitatilor de aparare, de cercetare, de achizitii si de armament (Agentia Europeana de Aparare); si

(b) sa dispuna de capacitatea de a furniza, pâna în 2010, fie cu titlu national, fie ca o componenta a grupurilor multinationale de forte, unitati de lupta pentru misiunile preconizate, configurate pe plan tactic ca o grupare tactica, cu elemente de sustinere, inclusiv în ceea ce priveste transportul si logistica, capabile sa întreprinda, în termen de 5 pâna la 30 de zile, misiunile mentionate la articolul 43 din Tratatul privind Uniunea Europeana, în special pentru a raspunde la solicitarile Organizatiei Natiunilor Unite, care pot fi mentinute pentru o perioada initiala de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii pâna la cel putin 120 de zile.

Articolul 2

Statele membre care participa la cooperarea structurata permanenta se angajeaza, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la articolul 1:

(a) sa coopereze, înca de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în vederea atingerii obiectivelor stabilite privind nivelul cheltuielilor de investitii în materie de echipamente de aparare si sa reexamineze cu regularitate aceste obiective din perspectiva mediului de securitate si a responsabilitatilor internationale ale Uniunii;

(b) sa îsi uniformizeze, în masura posibilului, mijloacele de aparare, în special prin armonizarea identificarii necesitatilor militare, prin punerea în comun si, dupa caz, prin specializarea mijloacelor si capacitatilor de aparare, precum si prin încurajarea cooperarii în domeniul formarii si al logisticii;

(c) sa adopte masuri concrete pentru sporirea disponibilitatii, a interoperabilitatii, a flexibilitatii si a capacitatii de desfasurare a fortelor, în special prin identificarea unor obiective comune în materie de proiectare a fortelor, inclusiv prin reexaminarea eventuala a procedurilor de decizie nationale;

(d) sa coopereze pentru a se asigura adoptarea masurilor necesare pentru acoperirea, inclusiv prin abordari multinationale si fara a aduce atingere angajamentelor referitoare la acestea, luate în cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, a lacunelor constatate în cadrul "Mecanismului de dezvoltare a capacitatilor";

(e) sa participe, dupa caz, la dezvoltarea de programe comune sau europene de echipamente majore în cadrul Agentiei Europene pentru Aparare.

Articolul 3

Agentia Europeana de Aparare contribuie la evaluarea periodica a contributiilor statelor membre participante în materie de capacitati, în special a contributiilor furnizate în functie de criteriile stabilite, între altele, în temeiul articolului 2 si elaboreaza un raport în acest sens, cel putin o data pe an. Evaluarea poate constitui baza recomandarilor si a deciziilor Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 46 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 11)

PRIVIND ARTICOLUL 42 DIN TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea aplicarii depline a dispozitiilor articolului 42 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana;

CONSIDERÂND ca politica Uniunii în conformitate cu articolul 42 nu trebuie sa aduca atingere caracterului specific al politicii de securitate si de aparare a anumitor state membre, ca trebuie sa respecte obligatiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apararea comuna se realizeaza în cadrul NATO si ca aceasta trebuie sa fie compatibila cu politica comuna de securitate si aparare adoptata în cadrul respectiv;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Uniunea Europeana, în colaborare cu Uniunea Europei Occidentale, elaboreaza acorduri în vederea consolidarii cooperarii dintre ele.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 12)

PRIVIND PROCEDURA APLICABILA DEFICITELOR EXCESIVE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca normele de procedura privind deficitele excesive mentionate la articolul 126 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Valorile de referinta mentionate la articolul 126 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene sunt urmatoarele:

- 3 % pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau realizat si produsul intern brut la preturile pietei;

- 60 % pentru raportul dintre datoria publica si produsul intern brut la preturile pietei.

Articolul 2

În articolul 126 din tratatul mentionat si în prezentul protocol:

- "public" înseamna ceea ce se refera la administratia publica, adica administratiile centrale, autoritatile regionale sau locale si fondurile de securitate sociala, cu exceptia operatiunilor comerciale, definite în Sistemul european al conturilor economice integrate;

- "deficit" înseamna necesarul net de finantare, definit în Sistemul european al conturilor economice integrate;

- "investitie" înseamna formarea bruta de capital fix, definita în Sistemul european al conturilor economice integrate;

- "datorie" înseamna totalul datoriilor brute, la valoarea lor nominala, la sfârsitul anului si consolidate în cadrul sectoarelor administratiei publice, definit la prima liniuta.

Articolul 3

Pentru a asigura eficacitatea procedurii privind deficitele excesive, în conformitate cu aceasta procedura guvernele statelor membre sunt raspunzatoare pentru deficitele administratiei publice, definita în articolul 2 prima liniuta. Statele membre vegheaza ca procedurile nationale din domeniul bugetar sa le permita sa-si îndeplineasca obligatiile care le revin în aceasta privinta în temeiul tratatelor. Statele membre adreseaza Comisiei notificari prompte si periodice privind deficitele lor prevazute si realizate, precum si nivelul datoriilor lor.

Articolul 4

Datele statistice utilizate pentru aplicarea prezentului protocol sunt furnizate de Comisie.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 13)

PRIVIND CRITERIILE DE CONVERGENTA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca normele de aplicare a criteriilor de convergenta care trebuie sa orienteze Uniunea în deciziile sale de a pune capat derogarilor statelor membre care fac obiectul unei derogari mentionate la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Criteriul stabilitatii preturilor, mentionat la articolul 140 alineatul (1) prima liniuta din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene înseamna ca un stat membru are o stabilitate durabila a nivelului preturilor si o rata medie a inflatiei, în cursul unei perioade de un an înaintea examinarii, care nu poate depasi cu mai mult de 1,5 % rata inflatiei a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilitatii preturilor. Inflatia se calculeaza cu ajutorul indicelui preturilor de consum pe o baza comparabila, tinând seama de diferentele dintre definitiile nationale.

Articolul 2

Criteriul situatiei finantelor publice, mentionat la articolul 140 alineatul (1) a doua liniuta din tratatul mentionat înseamna ca, în momentul examinarii, un stat membru nu face obiectul unei decizii a Consiliului mentionata la articolul 126 alineatul (6) din tratatul mentionat, privind existenta unui deficit excesiv în statul membru respectiv.

Articolul 3

Criteriul de participare la mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, mentionat la articolul 140 alineatul (1) a treia liniuta din tratatul mentionat, înseamna ca un stat membru a respectat marjele normale de fluctuatie prevazute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, fara sa cunoasca tensiuni grave cel putin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea examinarii. În special, statul membru nu a devalorizat din proprie initiativa cursul de schimb central bilateral al monedei sale în raport cu euro pentru aceeasi perioada.

Articolul 4

Criteriul de convergenta al ratelor dobânzilor mentionat la articolul 140 alineatul (1) a patra liniuta din tratatul mentionat, în cursul unei perioade de un an înaintea examinarii, înseamna ca un stat membru a avut o rata a dobânzii nominala medie pe termen lung care nu poate depasi cu mai mult de 2 % pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilitatii preturilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligatiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, tinând seama de diferentele dintre definitiile nationale.

Articolul 5

Datele statistice utilizate pentru aplicarea prezentului protocol sunt furnizate de Comisie.

Articolul 6

Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, a BCE, precum si a Comitetului Economic si Financiar, adopta dispozitiile corespunzatoare pentru a preciza în detaliu criteriile de convergenta mentionate la articolul 140 din tratatul mentionat, care vor înlocui atunci prezentul protocol.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 14)

PRIVIND EUROGRUPUL

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa promoveze conditiile unei cresteri economice mai puternice în Uniunea Europeana si, în acest scop, sa dezvolte o cooperare din ce în ce mai strânsa între politicile economice din zona euro;

CONSTIENTE de necesitatea prevederii unor dispozitii specifice pentru un dialog sus?inut între statele membre a caror moneda este euro, asteptând ca euro sa devina moneda tuturor statelor membre ale Uniunii,

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Ministrii statelor membre a caror moneda este euro se întâlnesc în reuniuni informale. Reuniunile au loc, în masura necesara, pentru a se discuta chestiuni legate de responsabilitatile specifice care le revin în ceea ce prive?te moneda unica. Comisia participa la reuniuni. Banca Centrala Europeana este invitata sa participe la aceste reuniuni, care sunt pregatite de reprezentantii ministrilor responsabili cu finantele statelor membre a caror moneda este euro, precum si de reprezentantii Comisiei.

Articolul 2

Ministrii statelor membre a caror moneda este euro aleg un presedinte pentru doi ani si jumatate, hotarând cu majoritatea statelor membre în cauza.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 15)

PRIVIND UNELE DISPOZITII REFERITOARE LA REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

RECUNOSCÂND ca Regatul Unit nu este obligat si nu s-a angajat sa adopte moneda euro, fara o decizie speciala în acest sens a guvernului si a parlamentului sau;

AVÂND ÎN VEDERE ca, la 16 octombrie 1996 si la 30 octombrie 1997, Guvernul Regatului Unit a notificat Consiliului intentia sa de a nu participa la a treia etapa a Uniunii economice si monetare;

LUÂND ACT de faptul ca guvernul Regatului Unit are obiceiul sa-si finanteze împrumuturile prin vânzarea de titluri de creanta catre sectorul privat;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

1. Regatul Unit nu este obligat sa adopte moneda euro, cu exceptia cazului în care notifica Consiliului intentia sa de a face acest lucru.

2. Punctele 3–8 ?i 10 se aplica Regatului Unit, având în vedere notificarea efectuata de guvernul sau Consiliului la 16 octombrie 1996 si la 30 octombrie 1997.

3. Regatul Unit îsi pastreaza competentele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul intern.

4. Articolul 119 al doilea paragraf, articolul 126 alineatele (1), (9) si (11), articolul 127 alineatele (1)–(5), articolul 128, articolele 130, 131, 132 si 133, 138 si 140 alineatul (3), articolul 219, articolul 282 alineatul (2), cu exceptia primei si ultimei teze, articolul 282 alineatul (5) si articolul 283 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene nu se aplica Regatului Unit. De asemenea, nu se aplica articolul 121 alineatul (2) din tratatul amintit, în ceea ce priveste adoptarea de catre parti a orientarilor generale ale politicilor economice care privesc zona euro în general. În aceste dispozitii, referirile la Uniune si la statele membre nu includ Regatul Unit, iar referirile la bancile centrale nationale nu includ Banca Angliei.

5. Regatul Unit face eforturi sa evite un deficit public excesiv.

Articolele 143 si 144 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene continua sa se aplice Regatului Unit. Articolul 134 alineatul (4) si articolul 142 se aplica Regatului Unit ca si cum acesta ar face obiectul unei derogari.

6. Drepturile de vot ale Regatului Unit se suspenda în ceea ce priveste actele Consiliului mentionate la articolele enumerate la punctul 4 si în cazurile prevazute la articolul 139 alineatul (4) primul paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. În acest scop, se aplica articolul 139 alineatul (4) al doilea paragraf din tratatul mentionat.

Regatul Unit nu are dreptul de a participa la numirea presedintelui, vicepresedintelui si a celorlalti membri ai Comitetului executiv al BCE, mentionata la articolul 283 alineatul (2) doilea paragraf din tratatul mentionat.

7. Articolele 3, 4, 6, 7, 9.2, 10.1, 10.3, 11.2, 12.1, 14, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26, 27, 30, 31, 32, 33, 34 si 49 din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene ("Statutul") nu se aplica Regatului Unit.

În aceste articole, referirile la Uniune sau la statele membre nu includ Regatul Unit, iar referirile la bancile centrale nationale sau la actionari nu includ Banca Angliei.

Referirile din articolele 10.3 si 30.2 din Statut la "capitalul subscris al BCE" nu includ capitalul subscris de Banca Angliei.

8. Articolul 141 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si articolele 43-47 din Statut se aplica, fie ca un stat membru face sau nu obiectul unei derogari, sub rezerva urmatoarelor modificari:

(a) în articolul 43, referirile la misiunile BCE si IME vizeaza misiunile care mai trebuie îndeplinite dupa introducerea monedei euro datorita unei eventuale decizii a Regatului Unit de a nu adopta moneda euro;

(b) în plus fata de misiunile mentionate la articolul 46, BCE îndeplineste o functie de consiliere si asistenta în pregatirea oricarei decizii pe care Consiliul ar putea fi obligat sa o ia în privinta Regatului Unit, în conformitate cu dispozitiile punctului 9 literele (a) si (c);

(c) Banca Angliei varsa contributia sa la capitalul BCE cu titlu de participare la cheltuielile acesteia de functionare, pe aceeasi baza ca si bancile centrale nationale ale statelor membre care fac obiectul unei derogari.

9. Regatul Unit poate notifica în orice moment Consiliului intentia sa de a adopta moneda euro. În acest caz:

(a) Regatul Unit are dreptul sa adopte moneda euro, în cazul în care îndeplineste conditiile necesare. Consiliul, hotarând la cererea Regatului Unit, în conditiile si în conformitate cu procedura stabilite în articolul 140 alineatul (1) si (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decide daca Regatul Unit îndeplineste conditiile necesare;

(b) Banca Angliei varsa partea sa de capitalul subscris si transfera la BCE active din rezervele valutare si contribuie la rezervele BCE pe aceeasi baza ca si banca centrala nationala a unui stat membru pentru care derogarea a luat sfârsit;

(c) Consiliul, hotarând în conditiile si în conformitate cu procedura stabilite în articolul 140 alineatul (3) din tratatul mentionat, adopta orice alta decizie necesara pentru a permite Regatului Unit sa adopte moneda euro.

În cazul în care Regatul Unit adopta moneda euro în conformitate cu dispozitiile prezentului punct, punctele 3 – 8 înceteaza sa se aplice.

10. Prin derogare de la articolul 123 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si de la articolul 21.1 din Statut, guvernul Regatului Unit îsi poate pastra linia de credit "Ways and Means" de care dispune la Banca Angliei, în cazul în care si atât timp cât Regatul Unit nu adopta moneda euro.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 16)

PRIVIND ANUMITE DISPOZITII PRIVIND DANEMARCA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE Constitutia Danemarcei care contine dispozitii care ar putea face necesara organizarea în Danemarca a unui referendum înainte ca acest stat sa renunte la derogarea sa,

AVÂND ÎN VEDERE ca, la 3 noiembrie 1993, Guvernul Danemarcei a notificat Consiliului intentia sa de a nu participa la cea de-a treia etapa a Uniunii economice si monetare,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

1. Danemarca beneficiaza de o derogare, având în vedere notificarea efectuata Consiliului de catre Guvernul Danemarcei la 3 noiembrie 1993. Efectul acestei derogari este ca toate articolele si toate dispozitiile tratatelor si Statutului SEBC si al BCE care se refera la o derogare se aplica Danemarcei.

2. Procedura mentionata la articolul 140 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene pentru a pune capat derogarii este initiata numai la cererea Danemarcei.

3. În cazul în care se pune capat derogarii, dispozitiile prezentului protocol înceteaza sa se aplice.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 17)

PRIVIND DANEMARCA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa reglementeze anumite probleme speciale care privesc Danemarca,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Dispozitiile articolului 14 din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene nu aduc atingere dreptului Bancii Nationale a Danemarcei de a-si îndeplini sarcinile pe care si le asuma în prezent cu privire la teritoriile Regatului Danemarcei care nu fac parte din Uniune.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 18)

PRIVIND FRANTA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa tina seama de un element special referitor la Franta,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Franta îsi va pastra privilegiul de a emite monede în Noua Caledonie, în Polinezia Franceza si în Insulele Wallis si Furtuna, în conformitate cu metodele stabilite de legislatia sa interna si va fi singura împuternicita sa determine paritatea francului CFP.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 19)

PRIVIND ACQUIS-UL SCHENGEN INTEGRAT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

CONSTATÂND faptul ca acordurile privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnate de unele state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie 1985 ?i, respectiv, la 19 iunie 1990, precum si acordurile conexe si normele adoptate în temeiul acordurilor mentionate, au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997;

DORIND sa pastreze acquis-ul Schengen, cu toate modificarile si completarile de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, si sa îl dezvolte astfel încât sa contribuie la îndeplinirea obiectivului de a oferi cetatenilor Uniunii un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne;

TINÂND CONT de pozitia speciala a Danemarcei;

TINÂND CONT de faptul ca Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord nu participa la toate prevederile acquis-ului Schengen; ca ar trebui, cu toate acestea, sa se prevada dispozi?ii care sa permita acestor state sa accepte, total sau partial, alte prevederi ale acestui acquis;

RECUNOSCÂND ca este necesar, în consecinta, sa se recurga la dispozitiile tratatelor privind cooperarea consolidata între unele state membre;

TINÂND CONT de necesitatea de a mentine relatii privilegiate cu Republica Islanda si cu Regatul Norvegiei, întrucât aceste doua state, precum si statele membre nordice ale Uniunii Europene trebuie sa respecte dispozitiile Uniunii nordice a pasapoartelor;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozi?ii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, România, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda si Regatul Suediei sunt autorizate sa puna bazele unei colaborari consolidate în domeniile care intra sub incidenta dispozitiilor prevazute de Consiliu, care alcatuiesc acquis-ul Schengen. Aceasta cooperare se realizeaza în cadrul juridic si institutional al Uniunii Europene si cu respectarea dispozitiilor aplicabile din tratate.

Articolul 2

Acquis-ul Schengen se aplica statelor membre mentionate la articolul 1, fara a aduce atingere articolului 3 din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 si articolului 4 din Actul de aderare din 25 aprilie 2005. Consiliul se substituie Comitetului executiv înfiintat prin acordurile de la Schengen.

Articolul 3

Participarea Danemarcei la adoptarea masurilor care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, precum si punerea în aplicare a masurilor respective în Danemarca, sunt reglementate de dispozitiile incidente prevazute în Protocolul privind pozitia Danemarcei.

Articolul 4

Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pot solicita în orice moment sa participe la toate sau la unele din dispozitiile acquis-ului respectiv.

Consiliul decide la cererea unanimita?ii membrilor sai men?iona?i la articolul 1 si a reprezentantului guvernului statului respectiv.

Articolul 5

(1) Propunerile si initiativele care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen intra sub incidenta dispozitiilor relevante din tratate.

În acest context, în cazul în care Irlanda sau Regatul Unit nu a notificat în scris Consiliului, într-un termen rezonabil, intentia sa de a participa, autorizarea prevazuta la articolul 329 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene se considera a fi fost acordata statelor membre prevazute la articolul 1, precum si Irlandei sau Regatului Unit, daca oricare dintre aceste doua state doreste sa participe la domeniile de cooperare respective.

(2) Chiar daca se considera, în conformitate cu o decizie în temeiul articolului 4, ca Irlanda sau Regatul Unit a procedat la o notificare, statul respectiv poate sa notifice în scris Consiliului, în termen de trei luni, faptul ca nu doreste sa participe la propunerea sau initiativa respectiva. În acest caz, Irlanda sau Regatul Unit nu participa la adoptarea respectivei propuneri sau initiative. Începând cu data ultimei notificari, procedura de adoptare a masurii care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen se suspenda pâna la terminarea procedurii prevazute la alineatele (3) sau (4) sau pâna la retragerea acelei notificari în orice moment pe durata acestei proceduri.

(3) Pentru statul membru care a procedat la notificarea prevazuta la alineatul (2), orice decizie adoptata de Consiliu în temeiul articolului 4 înceteaza sa se aplice, de la data intrarii în vigoare a masurii propuse, în masura considerata necesara de Consiliu si în conditiile ce urmeaza sa fie stabilite printr-o decizie a Consiliului, hotarând cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei. Aceasta decizie este adoptata în conformitate cu urmatoarele criterii: Consiliul încearca sa mentina participarea cât mai larga a statului membru vizat fara a afecta grav functionarea practica a diverselor parti ale acquis-ului Schengen, respectând, totodata, coerenta lor. Comisia î?i prezinta propunerea cât mai curând posibil dupa notificarea prevazuta la alineatul (2). Daca acest lucru este necesar, dupa întrunirea a doua reuniuni succesive, Consiliul hotaraste în termen de patru luni de la data propunerii Comisiei.

(4) În cazul în care, la expirarea perioadei de patru luni, Consiliul nu a adoptat o decizie, orice stat membru poate solicita, de îndata, ca respectiva chestiune sa fie înaintata Consiliului European. În acest caz, în cadrul urmatoarei sale reuniuni, Consiliul European, hotarând cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, adopta o decizie în conformitate cu criteriile mentionate la alineatul (3).

(5) În cazul în care, pâna la încheierea procedurii prevazute la alineatele (3) sau (4), Consiliul sau, dupa caz, Consiliul European nu a adoptat o decizie, suspendarea procedurii de adoptare a masurii care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen înceteaza. Daca masura mentionata anterior se adopta ulterior, orice decizie a Consiliului, adoptata în conformitate cu articolul 4, nu se mai aplica, începând cu data intrarii în vigoare a masurii respective, statului membru vizat, în masura stabilita de Comisie si conform conditiilor stabilite de aceasta, cu exceptia cazului în care statul membru respectiv îsi retrage notificarea prevazuta la alineatul (2) înainte de adoptarea masurii. Comisia hotara?te pâna la data adoptarii masurii. La adoptarea deciziei sale, Comisia respecta criteriile mentionate la alineatul (3).

Articolul 6

Republica Islanda si Regatul Norvegiei sunt asociate la punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si la dezvoltarea în continuare a acestuia. În acest scop se prevad proceduri corespunzatoare în cuprinsul unui acord cu statele respective, încheiat de Consiliu, care hotaraste cu unanimitatea membrilor men?iona?i la articolul 1. Un astfel de acord trebuie sa contina dispozitii cu privire la contributia Islandei si a Norvegiei la orice consecinta financiara care decurge din punerea în aplicare a prezentului protocol.

Consiliul, hotarând în unanimitate, încheie un acord separat cu Islanda si Norvegia pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor între Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, pe de o parte, si Islanda si Norvegia, pe de alta parte, în domeniile acquis-ului Schengen care se aplica acestor state.

Articolul 7

În vederea negocierilor pentru aderarea a noi state membre la Uniunea Europeana, acquis-ul Schengen si celelalte masuri luate de catre institutii în domeniul de aplicare a acestuia sunt considerate ca acquis care trebuie sa fie acceptat în întregime de catre toate statele candidate la aderare.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 20)

PRIVIND APLICAREA ANUMITOR ASPECTE ALE ARTICOLULUI 26 DIN TRATATUL PRIVIND FUNCTIONAREA UNIUNII EUROPENE ÎN REGATUL UNIT SI ÎN IRLANDA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa clarifice anumite aspecte referitoare la Regatul Unit si Irlanda,

LUÂND ÎN CONSIDERARE existenta, de mai multi ani, a unor acorduri speciale între Regatul Unit si Irlanda privind calatoriile,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Sub rezerva articolelor 26 si 77 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, a oricarei alte dispozitii din tratatul respectiv sau din Tratatul privind Uniunea Europeana, a oricarei masuri adoptate în temeiul acestor tratate sau a oricarui acord international încheiat de catre Uniune sau de catre Uniune si statele membre cu una sau mai multe tari terte, Regatul Unit are dreptul sa exercite, la frontierele cu celelalte state membre, controalele pe care le considera necesare asupra persoanelor care doresc sa intre pe teritoriul sau, pentru:

(a) a verifica daca cetatenii statelor membre sau persoanele aflate în întretinerea acestora care exercita drepturi conferite de dreptul Uniunii, precum si cetatenii altor state carora le-au fost conferite astfel de drepturi printr-un acord care este obligatoriu pentru Regatul Unit, au drept de intrare pe teritoriul Regatului Unit; si

(b) a decide sa acorde sau sa nu acorde altor persoane permisiunea de a intra pe teritoriul Regatului Unit.

Articolele 26 si 77 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, orice alta dispozitie din prezentul tratat sau din Tratatul privind Uniunea Europeana sau orice masura adoptata în aplicarea tratatelor respective nu aduce în nici un fel atingere drepturilor Regatului Unit de a institui sau de a exercita astfel de controale. Trimiterile la Regatul Unit în prezentul articol includ teritoriile ale caror relatii externe se afla sub incidenta responsabilitatii Regatului Unit.

Articolul 2

Regatul Unit si Irlanda pot continua sa încheie între ele acorduri privind circulatia persoanelor pe teritoriile lor ("zona comuna de calatorie"), respectând pe deplin drepturile persoanelor prevazute la articolul 1 primul paragraf litera (a) din prezentul protocol. În consecinta, atât timp cât aceste acorduri sunt în vigoare, dispozitiile articolului 1 din prezentul protocol se aplica Irlandei în aceleasi conditii ca si Regatului Unit. Articolele 26 si 77 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, orice alta dispozitie din prezentul tratat sau din Tratatul privind Uniunea Europeana, mentionate anterior, sau orice masura adoptata în temeiul acestora nu aduc nici o atingere acordurilor respective.

Articolul 3

Celelalte state membre au dreptul sa exercite astfel de controale la frontierele nationale sau la orice punct de intrare pe teritoriul lor, asupra persoanelor care încearca sa intre pe teritoriul lor venind din Regatul Unit, sau din orice alt teritoriu ale carui relatii externe se afla sub incidenta responsabilitatii Regatului Unit în scopurile enuntate la articolul 1 din prezentul protocol, în masura în care dispozitiile articolului 1 din prezentul protocol se aplica tarii respective.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 21)

PRIVIND POZITIA REGATULUI UNIT SI A IRLANDEI CU PRIVIRE LA SPATIUL DE LIBERTATE, SECURITATE SI JUSTITIE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit si Irlanda,

LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind aplicarea anumitor aspecte ale articolului 26 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene în Regatul Unit si în Irlanda,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Sub rezerva articolului 3, Regatul Unit si Irlanda nu participa la adoptarea de catre Consiliu a masurilor propuse care intra sub incidenta partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Pentru deciziile pe care Consiliul trebuie sa le adopte în unanimitate este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantilor guvernelor Regatului Unit si Irlandei.

În în?elesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 2

În temeiul articolului 1 si sub rezerva articolelor 3, 4 si 6, nici una dintre dispozitiile partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, nici o masura adoptata în temeiul titlului respectiv, nici o dispozitie din acordurile internationale încheiate de Uniune în temeiul titlului respectiv si nici o hotarâre a Curtii de Justitie a Uniunii Europene de interpretare a dispozitiilor sau masurilor respective, nu este obligatorie pentru Regatul Unit sau pentru Irlanda sau nu se aplica în acestora. Dispozitiile, masurile sau hotarârile respective nu aduc atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor statelor mentionate. Dispozitiile, masurile sau hotarârile respective nu aduc nici o modificare nici acquis-ului comunitar, nici acquis-ului Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii astfel cum acestea se aplica în Regatul Unit si în Irlanda.

Articolul 3

(1) Regatul Unit sau Irlanda pot sa notifice în scris presedintelui Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea catre Consiliu a unei propuneri sau a unei initiative în temeiul partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, inten?ia sa de a participa la adoptarea si la aplicarea masurii propuse, în urma careia statul respectiv este îndrepta?it la aceasta.

Pentru deciziile pe care Consiliul trebuie sa le adopte în unanimitate este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia membrului care nu a efectuat o astfel de notificare. O masura adoptata în conformitate cu prezentul paragraf este obligatorie pentru toate statele membre care au participat la adoptarea sa.

Masurile adoptate în temeiul articolului 70 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene stabilesc conditiile participarii Regatului Unit si a Irlandei la evaluarile privind domeniile aflate sub incidenta par?ii a treia titlul V din tratatul mentionat.

În în?elesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

(2) În cazul în care, o masura men?ionata la alineatul (1) nu se poate adopta cu participarea Regatului Unit sau a Irlandei, într-un termen rezonabil, Consiliul poate adopta aceasta masura în conformitate cu articolul 1, fara participarea Regatului Unit sau a Irlandei. În acest caz se aplica articolul 2.

Articolul 4

Regatul Unit sau Irlanda pot sa notifice Consiliului si Comisiei, în orice moment dupa adoptarea de catre Consiliu a unei masuri în temeiul partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, intentia sa de a accepta masura respectiva. În acest caz, se aplica mutatis mutandis procedura prevazuta la articolul 331 alineatul (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 4a

(1) În ceea ce prive?te Regatul Unit si Irlanda, prevederile prezentului protocol se aplica, de asemenea, masurilor propuse sau adoptate în temeiul par?ii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, care modifica o masura existenta care este obligatorie pentru acestea.

(2) Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul, hotarând la propunerea Comisiei, decide ca neparticiparea Regatului Unit sau a Irlandei la versiunea modificata a unei masuri existente face ca respectiva masura sa devina inaplicabila pentru alte state membre sau pentru Uniune, acesta poate solicita Regatului Unit sau Irlandei sa procedeze la o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4. În în?elesul articolului 3, un nou termen de doua luni începe sa curga de la data adoptarii de catre Consiliu a unei astfel de decizii.

Daca, la expirarea termenului de doua luni de la data deciziei Consiliului, Regatul Unit sau Irlanda nu a procedat la o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4, masura existenta nu mai este obligatorie pentru acestea ?i nu se mai aplica acestora, cu exceptia cazului în care, înainte de intrarea în vigoare a masurii de modificare, respectivul stat membru a procedat la o notificare în conformitate cu articolul 4. Aceste efecte se produc de la data intrarii în vigoare a masurii de modificare sau de la data expirarii termenului de doua luni, daca aceasta data este ulterioara.

În în?elesul prezentului alineat, dupa dezbaterea tuturor aspectelor chestiunii, Consiliul hotaraste cu majoritatea calificata a membrilor sai, reprezentând statele membre care au participa sau au participat la adoptarea masurii de modificare. Majoritatea calificata a Consiliului se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

(3) Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide de asemenea ca Regatul Unit sau Irlanda sa suporte, dupa caz, consecintele financiare directe care decurg în mod necesar si inevitabil din încetarea participarii sale la masura existenta.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere articolului 4.

Articolul 5

Un stat membru pentru care nu este obligatorie o masura adoptata în temeiul partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene nu suporta consecintele financiare ale masurii respective, altele decât cheltuielile administrative care revin institutiilor, cu exceptia cazului în care Consiliul, hotarând cu unanimitatea membrilor sai si dupa consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.

Articolul 6

Atunci când, în cazurile men?ionate în prezentul protocol, pentru Regatul Unit sau Irlanda este obligatorie o masura adoptata de Consiliu în temeiul partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, statului respectiv i se aplica, în ceea ce priveste masura în discutie, dispozitiile incidente ale tratatelor.

Articolul 6a

Regatul Unit sau Irlanda nu va fi obligata sa aplice normele stabilite în temeiul articolului 16 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre statele membre în exercitarea activitatilor aflate sub incidenta domeniului de aplicare a par?ii a treia titlul V capitolul 4 sau 5 din tratatul mentionat, atât timp cât Regatul Unit sau Irlanda nu este obligata sa aplice normele Uniunii privind formele de cooperare judiciara în materie penala sau de cooperare politieneasca care necesita respectarea dispozitiilor stabilite în temeiul articolului 16.

Articolul 7

Articolele 3, 4 si 4a se interpreteaza fara a aduce atingere Protocolului privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene.

Articolul 8

Irlanda poate sa notifice în scris Consiliului inten?ia sa de a nu se mai afla sub incidenta dispozitiilor prezentului protocol. În acest caz, Irlandei i se aplica dispozitiile obisnuite din tratate.

Articolul 9

În ceea ce priveste Irlanda, prezentul protocol nu se aplica articolului 75 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 22)

PRIVIND POZITIA DANEMARCEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND decizia sefilor de stat sau de guvern, reuniti în cadrul Consiliului European la Edinburgh, la 12 decembrie 1992, referitoare la anumite probleme invocate de Danemarca în legatura cu Tratatul privind Uniunea Europeana,

LUÂND ACT de pozitia Danemarcei în ceea ce priveste cetatenia, Uniunea economica si monetara, politica de aparare, justitia si afacerile interne, enuntata în decizia de la Edinburgh,

CONSTIENTE de faptul ca mentinerea în cadrul tratatelor a unui regim juridic datând de la decizia de la Edinburgh va restrânge în mod considerabil participarea Danemarcei în domenii de cooperare importante ale Uniunii si ca ar fi în interesul Uniunii sa se asigure integritatea acquis-ului în domeniul libertatii, securitatii si justitiei,

DORIND, asadar, sa instituie un cadru juridic care sa ofere Danemarcei posibilitatea de a participa la adoptarea unor masuri propuse în temeiul titlului V din partea a treia a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si salutând intentia Danemarcei de a se prevala de aceasta posibilitate când acest lucru va fi posibil în conformitate cu cerintele sale constitutionale,

LUÂND NOTA de faptul ca Danemarca nu se va opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperarii lor în ceea ce priveste masurile pe care aceasta nu este obligata sa le respecte,

AVÂND ÎN VEDERE articolul 3 din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

PARTEA I

Articolul 1

Danemarca nu participa la adoptarea de catre Consiliu a masurilor propuse care intra sub incidenta partii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Pentru deciziile pe care Consiliul trebuie sa le adopte în unanimitate este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului guvernului Danemarcei.

În în?elesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 2

Niciuna dintre dispozitiile par?ii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, nicio masura adoptata în conformitate cu titlul men?ionat, nicio dispozitie a unui acord international încheiat de Uniune în conformitate cu titlul men?ionat si nicio decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene de interpretare a oricarei astfel de dispozitii sau masuri sau a oricarei masuri modificate sau modificabile în conformitate cu titlul men?ionat nu este obligatorie pentru Danemarca ?i nu se aplica în Danemarca. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu aduc în niciun fel atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor Danemarcei. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu modifica în niciun fel acquis-ul comunitar si nici pe cel al Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplica Danemarcei. În mod deosebit, actele Uniunii în domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare în materie penala, adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care sunt modificate, continua sa fie obligatorii pentru Danemarca si sa se aplice în Danemarca, nemodificate.

Articolul 2a

Articolul 2 din prezentul protocol se aplica, de asemenea, în privinta acelor norme stabilite în temeiul articolului 16 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre statele membre în exercitarea activitatilor care intra sub inciden?a domeniului de aplicare al par?ii a treia titlul V capitolul 4 sau 5 din tratatul mentionat.

Articolul 3

Danemarca nu suporta consecintele financiare ale masurilor men?ionate la articolul 1, altele decât cheltuielile administrative care revin institutiilor.

Articolul 4

(1) În termen de sase luni de la adoptarea de catre Consiliul a unei masuri referitoare la o propunere sau la o initiativa care urmareste dezvoltarea acquis-ului Schengen si care se afla sub incidenta prezentei parti, Danemarca decide cu privire la transpunerea masurii respective în legislatia sa interna. În cazul în care decide sa o transpuna, masura respectiva va crea o obligatie de drept international între Danemarca si celelalte state membre pentru care respectiva masura este obligatorie.

(2) În cazul în care Danemarca decide sa nu aplice o masura a Consiliului men?ionata la alineatul (1), statele membre pentru care respectiva masura este obligatorie analizeaza împreuna cu Danemarca masurile adecvate care trebuie luate în acest caz.

PARTEA II

Articolul 5

În ceea ce priveste masurile adoptate de Consiliu în domeniul reglementat prin articolul 26 alineatul (1), articolul 42 si articolele 43-46 din Tratatul privind Uniunea Europeana, Danemarca nu participa la elaborarea si la punerea în aplicare a deciziilor si actiunilor Uniunii care au implicatii în materie de aparare. În consecinta, Danemarca nu participa la adoptarea acestora. Danemarca nu se opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperarii lor în acest domeniu. Danemarca nu este obligata sa contribuie la finantarea cheltuielilor operationale care decurg din masurile respective, nici sa puna la dispozitia Uniunii capacitati militare.

În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului guvernului danez.

În în?elesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

PARTEA III

Articolul 6

Articolele 1, 2 si 3 nu se aplica masurilor prin care se stabilesc tarile terte ai caror resortisanti trebuie sa posede o viza la trecerea frontierelor externe ale statelor membre si nici masurilor privind instituirea unui model tip de viza.

PARTEA IV

Articolul 7

În orice moment Danemarca poate, în conformitate cu cerintele sale constitutionale, sa informeze celelalte state membre ca nu mai doreste sa se prevaleze integral sau partial de prezentul protocol. În acest caz, Danemarca va aplica în întregime toate masurile incidente în vigoare la data respectiva care sunt adoptate în cadrul Uniunii Europene.

Articolul 8

(1) Danemarca poate, în orice moment si fara sa aduca atingere articolului 7, în conformitate cu cerintele sale constitutionale, sa notifice celorlalte state membre ca partea I cuprinde dispozitiile prevazute în anexa, cu efect din prima zi a lunii urmatoare notificarii. În acest caz, articolele 5-8 se renumeroteaza în consecinta.

(2) În termen de sase luni de la data la care notificarea prevazuta la alineatul (1) produce efecte, întregul acquis Schengen, precum si masurile adoptate pentru dezvoltarea acestui acquis si care, pâna la data respectiva, se aplicau Danemarcei cu titlu de obligatii de drept international se aplica Danemarcei cu titlu de drept al Uniunii.

--------------------------------------------------

ANEXA

Articolul 1

Sub rezerva articolului 3, Danemarca nu participa la adoptarea de catre Consiliu a masurilor propuse în conformitate cu partea a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. În cazul actelor pe care Consiliul trebuie sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului Guvernului danez.

În în?elesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Articolul 2

În conformitate cu articolul 1 si sub rezerva articolelor 3, 4 si 8, niciuna dintre dispozitiile par?ii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, nicio masura adoptata în conformitate cu titlul men?ionat, nicio dispozitie a unui acord international încheiat de Uniune în conformitate cu titlul men?ionat si nicio decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene de interpretare a acestor dispozitii sau masuri nu este obligatorie pentru Danemarca ?i nu se aplica în Danemarca. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu aduc în niciun fel atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor Danemarcei. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu modifica în niciun fel acquis-ul comunitar si nici pe cel al Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplica Danemarcei.

Articolul 3

(1) Danemarca poate notifica în scris presedintelui Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea catre Consiliu a unei propuneri sau initiative în conformitate cu partea a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, inten?ia sa de a participa la adoptarea si la aplicarea masurii propuse, în urma careia Danemarca este abilitata sa faca acest lucru.

(2) În cazul în care, dupa un termen rezonabil, nu se poate adopta o masura prevazuta la alineatul (1) cu participarea Danemarcei, Consiliul poate adopta masura prevazuta la alineatul (1), în conformitate cu articolul 1, fara participarea Danemarcei. În acest caz se aplica articolul 2.

Articolul 4

Danemarca poate, în orice moment dupa adoptarea unei masuri în conformitate cu partea a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, sa notifice Consiliului si Comisiei intentia sa de a accepta respectiva masura. În acest caz, procedura prevazuta la articolul 331 alineatul (1) din tratatul mentionat se aplica mutatis mutandis.

Articolul 5

(1) În ceea ce prive?te Danemarca, prevederile prezentului protocol se aplica de asemenea masurilor, propuse sau adoptate în temeiul par?ii a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, care modifica o masura existenta care este obligatorie pentru aceasta.

(2) Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul, hotarând la propunerea Comisiei, decide ca neparticiparea Danemarcei la versiunea modificata a unei masuri existente face ca respectiva masura sa devina inaplicabila pentru alte state membre sau pentru Uniune, acesta poate solicita Danemarcei sa procedeze la o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4. În în?elesul articolului 3, un nou termen de doua luni începe sa curga de la data adoptarii de catre Consiliu a unei astfel de decizii.

Daca, la expirarea termenului de doua luni de la data deciziei Consiliului, Danemarca nu a procedat la o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4, masura existenta nu mai este obligatorie pentru aceasta ?i nu se mai aplica acesteia, cu exceptia cazului în care, înainte de intrarea în vigoare a masurii de modificare, respectivul stat membru a procedat la o notificare în conformitate cu articolul 4. Aceste efecte se produc de la data intrarii în vigoare a masurii de modificare sau de la data expirarii termenului de doua luni, daca aceasta data este ulterioara.

(3) Consiliul, hotarând cu majoritate calificata la propunerea Comisiei, poate decide, de asemenea, ca Danemarca sa suporte, dupa caz, consecintele financiare directe care decurg în mod necesar si inevitabil din încetarea participarii sale la masura existenta.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere articolului 4.

Articolul 6

(1) Notificarea prevazuta la articolul 4 se prezinta în termen de cel mult sase luni de la adoptarea definitiva a unei masuri care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.

În cazul în care Danemarca nu procedeaza la o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4 cu privire la o masura care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, statele membre obligate sa aplice respectiva masura examineaza, împreuna cu Danemarca, dispozitiile corespunzatoare care trebuie prevazute.

(2) O notificare efectuata în conformitate cu articolul 3 cu privire la o masura care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen constituie în mod irevocabil o notificare efectuata în conformitate cu articolul 3 cu privire la orice alta propunere sau initiativa care constituie o dezvoltare a respectivei masuri, în masura în care propunerea sau initiativa în cauza constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen.

Articolul 7

Danemarca nu va fi obligata sa aplice normele stabilite în temeiul articolului 16 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre statele membre în exercitarea activitatilor aflate sub incidenta domeniului de aplicare a par?ii a treia titlul V capitolul 4 sau 5 din tratatul mentionat, atât timp cât Danemarca nu este obligata sa aplice normele Uniunii privind formele de cooperare judiciara în materie penala sau de cooperare politieneasca care necesita respectarea dispozitiilor stabilite în temeiul articolului 16.

Articolul 8

Atunci când, în cazurile prevazute de prezenta parte, Danemarca este obligata sa respecte o masura adoptata de Consiliu în conformitate cu partea a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, dispozitiile pertinente din tratate se aplica Danemarcei în ceea ce priveste masura în cauza.

Articolul 9

În cazul în care Danemarca nu este obligata sa respecte o masura adoptata în conformitate cu partea a treia titlul V din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, nu suporta alte consecinte financiare ale respectivei masuri în afara costurilor administrative ocazionate pentru institutii, cu exceptia cazului în care Consiliul, hotarând cu unanimitatea tuturor membrilor sai si dupa consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 23)

PRIVIND RELATIILE EXTERNE ALE STATELOR MEMBRE ÎN CEEA CE PRIVESTE TRECEREA FRONTIERELOR EXTERNE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

TINÂND CONT de necesitatea ca statele membre sa asigure controale efective la frontierele lor externe, la nevoie în cooperare cu tari terte,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Dispozitiile privind masurile referitoare la trecerea frontierelor externe, prevazute la articolul 77 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene nu aduc atingere competentei statelor membre de a negocia sau de a încheia acorduri cu tari terte, atât timp cât acordurile respective respecta dreptul Uniunii si celelalte acorduri internationale incidente.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 24)

PRIVIND DREPTUL DE AZIL PENTRU RESORTISANTII STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile enuntate în Carta drepturilor fundamentale;

AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana, drepturile fundamentale, astfel cum acestea sunt garantate de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fac parte din legislatia Uniunii în calitate de principii generale;

CONSIDERÂND ca Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa asigure respectarea legislatiei de catre Uniunea Europeana, în interpretarea si aplicarea articolului 6 alineatele (1) si (3) din Tratatul privind Uniunea Europeana;

CONSIDERÂND ca, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana, orice stat european care solicita sa devina membru al Uniunii trebuie sa respecte valorile enuntate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana;

RECUNOSCÂND ca articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana creeaza un mecanism de suspendare a anumitor drepturi în caz de încalcare grava si persistenta a valorilor respective de catre un stat membru;

REAMINTIND ca orice resortisant al unui stat membru se bucura, ca cetatean al Uniunii, de un statut special si de o protectie speciala care sunt garantate de catre statele membre în conformitate cu dispozitiile din partea a doua din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;

RECUNOSCÂND ca tratatele instituie un spatiu fara frontiere interne si acorda fiecarui cetatean al Uniunii dreptul de circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre;

DORIND sa împiedice folosirea institutiei azilului în alte scopuri decât cele pentru care a fost creata;

CONSIDERÂND ca prezentul protocol respecta finalitatea si obiectivele Conventiei de la Geneva încheiate la 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articol unic

Având în vedere nivelul de protectie a drepturilor fundamentale si a libertatilor fundamentale în statele membre ale Uniunii Europene, acestea sunt considerate ca reprezentând tari de origine sigure unele fata de celelalte în privinta tuturor chestiunilor juridice si practice conexe problemelor de azil. În consecinta, orice cerere de azil formulata de catre un resortisant al unui stat membru poate fi luata în considerare sau declarata admisibila spre a fi analizata de catre un alt stat membru numai în cazurile urmatoare:

(a) în cazul în care statul membru al carui resortisant este solicitantul, invocând articolul 15 din Conventia de la Roma privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ia, dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, masuri de derogare, pe teritoriul sau, de la obligatiile care îi revin în temeiul acestei conventii;

(b) în cazul în care a fost declansata procedura prevazuta la articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana si pâna când Consiliul sau, dupa caz, Consiliul European adopta o decizie în aceasta privinta;

(c) în cazul în care Consiliul a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana în privinta statului membru al carui resortisant este solicitantul sau în cazul care Consiliul European a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din tratatul mentionat în privinta statului membru al carui resortisant este solicitantul;

(d) în cazul în care un stat membru ar trebui sa decida unilateral în ceea ce priveste cererea unui resortisant al unui alt stat membru; în acest caz, Consiliul este informat de îndata; cererea este solutionata pe baza prezumtiei ca este evident nefondata, fara ca prerogativele de decizie ale statului membru sa fie afectate în vreun fel, indiferent de caz.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 25)

PRIVIND EXERCITAREA COMPETENTELOR PARTAJATE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articol unic

În ceea ce prive?te articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene referitor la competentele partajate, în cazul în care Uniunea desfasoara o actiune într-un anumit domeniu, domeniul de aplicare al exercitarii competentelor sale include doar acele elemente care sunt reglementate de respectivul act al Uniunii si, prin urmare, nu include întregul domeniu.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 26)

PRIVIND SERVICIILE DE INTERES GENERAL

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa sublinieze importanta serviciilor de interes general,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitiile interpretative, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Valorile comune ale Uniunii în privinta serviciilor de interes economic general în în?elesul articolului 14 din Tratatul privind functionarea Uniunii includ în special:

- rolul esential si competen?ele discretionare ample ale autoritatilor nationale, regionale si locale în ceea ce prive?te furnizarea, punerea în func?iune si organizarea serviciilor de interes economic general într-un mod care sa raspunda cât mai bine nevoilor utilizatorilor;

- diversitatea existenta la nivelul diferitelor servicii de interes economic general si diferentele dintre nevoile si preferintele utilizatorilor, care pot rezulta din circumstante geografice, sociale sau culturale diferite;

- un nivel ridicat al calita?ii, sigurantei si accesibilita?ii, egalitatea de tratament si promovarea accesului universal si a drepturilor utilizatorilor;

Articolul 2

Dispozitiile tratatelor nu aduc în niciun fel atingere competentei statelor membre în ceea ce priveste furnizarea, punerea în func?iune si organizarea de servicii de natura non-economica de interes general.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 27)

PRIVIND PIATA INTERNA SI CONCURENTA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca piata interna, astfel cum este definita la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, include un sistem care sa garanteze faptul ca nu exista denaturari ale concurentei,

AU CONVENIT ca

În acest scop, în cazul în care acest lucru este necesar, Uniunea adopta masuri în conformitate cu dispozitiile tratatelor, inclusiv cu articolul 352 din Tratatul privind functionarea Uniunii europene.

Prezentul protocol se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana ?i la Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 28)

PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICA, SOCIALA SI TERITORIALA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana mentioneaza, între alte obiective, promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale si a solidarita?ii între statele membre, ca aceasta coeziune este prevazuta printre domeniile de competenta partajata ale Uniunii, enumerate la articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene;

AMINTIND ca dispozitiile întregii partii a treia, titlul XVIII, consacrat coeziunii economice, sociale si teritoriale, constituie baza juridica ce permite consolidarea si dezvoltarea în continuare a actiunii Uniunii în domeniul coeziunii economice, sociale si teritoriale, în special crearea unui nou fond;

REAMINTIND ca dispozitiile articolului 177 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene prevad crearea unui Fond de coeziune;

CONSTATÂND ca Banca Europeana de Investitii ("BEI") împrumuta sume considerabile si din ce în ce mai importante regiunilor celor mai sarace;

CONSTATÂND dorinta ca modurile de alocare a resurselor provenite din fondurile structurale sa fie mai flexibile;

CONSTATÂND dorinta de a adapta nivelurile de participare a Uniunii la programele si proiectele din anumite tari;

CONSTATÂND propunerea de a se lua în considerare într-o masura mai mare, în sistemul de resurse proprii, prosperitatea relativa a statelor membre;

REAFIRMA ca promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale este vitala pentru dezvoltarea integrala si pentru succesul durabil al Uniunii;

ÎSI REAFIRMA convingerea ca fondurile structurale trebuie sa continue sa aiba un rol considerabil în realizarea obiectivelor Uniunii în domeniul coeziunii;

ÎSI REAFIRMA convingerea ca BEI este obligata sa consacre în continuare cea mai mare parte a resurselor sale promovarii coeziunii economice, sociale si teritoriale si se declara dispuse sa reexamineze capitalul de care are nevoie BEI, de îndata ce acest lucru va fi necesar în acest scop;

CONVIN ca Fondul de coeziune sa aloce contributii financiare de la Uniune unor proiecte privind mediul si retelele transeuropene în statele membre al caror PNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media Uniunii si care au aplicat un program care urmareste satisfacerea conditiilor de convergenta economica mentionate la articolul 126 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene;

DECLARA ca au intentia de a permite o mai mare flexibilitate în acordarea creditelor provenind din fondurile structurale, pentru a tine seama de nevoile specifice care nu sunt satisfacute de actuala reglementare a fondurilor structurale;

SE DECLARA dispuse sa adapteze nivelurile de participare a Uniunii în cadrul programelor si proiectelor fondurilor structurale, pentru a evita cresterea excesiva a cheltuielilor bugetare pentru statele membre cele mai putin prospere;

RECUNOSC necesitatea de a urmari îndeaproape progresele realizate pe calea coeziunii economice, sociale si teritoriale si se declara dispuse sa studieze toate masurile necesare în aceasta privinta;

ÎSI AFIRMA intentia de a lua în considerare într-o masura mai mare capacitatea diferitelor state membre de a contribui la sistemul de resurse proprii si de a studia mijloacele de corectare, pentru statele membre cele mai putin prospere, a elementelor de regres din sistemul actual de resurse proprii;

CONVIN sa anexeze prezentul protocol la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 29)

PRIVIND SISTEMUL DE RADIODIFUZIUNE PUBLICA ÎN STATELE MEMBRE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

CONSIDERÂND ca radiodifuziunea ca serviciu public în statele membre este direct legata de nevoile democratice, sociale si culturale ale fiecarei societati, precum si de necesitatea de a pastra pluralismul în mass-media,

AU CONVENIT asupra dispozitiilor interpretative urmatoare, care sunt anexate la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Dispozitiile tratatelor nu aduc atingere competentei statelor membre de a participa la finantarea serviciului public de radiodifuziune în masura în care finantarea se acorda organismelor de radiodifuziune cu scopul ca acestea sa-si îndeplineasca misiunea de serviciu public asa cum a fost ea conferita, definita si organizata de fiecare stat membru si în masura în care finantarea respectiva nu aduce atingere conditiilor schimburilor si concurentei în Uniune într-o masura care ar fi contrara interesului comun, fiind de la sine înteles ca realizarea mandatului acestui serviciu public trebuie sa fie luata în considerare.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 30)

PRIVIND APLICAREA CARTEI DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE ÎN POLONIA SI ÎN REGATUL UNIT

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

ÎNTRUCÂT la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeana, Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

ÎNTRUCÂT Carta trebuie aplicata în stricta conformitate cu dispozitiile articolului 6 mentionat anterior si cu titlul VII din carta;

ÎNTRUCÂT articolul 6 mentionat anterior prevede aplicarea si interpretarea Cartei de catre instantele Poloniei si ale Regatului Unit în stricta conformitate cu explicatiile mentionate la articolul respectiv;

ÎNTRUCÂT Carta contine atât drepturi, cât si principii;

ÎNTRUCÂT Carta contine atât dispozitii cu caracter civil si politic, cât si dispozitii cu caracter economic si social;

ÎNTRUCÂT Carta reafirma drepturile, libertatile si principiile recunoscute în cadrul Uniunii si sporeste vizibilitatea acestora, fara a crea, cu toate acestea, noi drepturi sau principii;

REAMINTIND obligatiile care revin Poloniei si Regatului Unit în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeana, al Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si al dreptului Uniunii în general;

LUÂND NOTA de inten?ia Poloniei si a Regatului Unit de a clarifica anumite aspecte ale aplicarii Cartei;

DORIND, prin urmare, sa clarifice aplicarea Cartei în ceea ce prive?te actele cu putere de lege si ac?iunile administrative ale Poloniei si ale Regatului Unit si capacitatea acesteia de a fi invocata în fata unei instante în Polonia si în Regatul Unit;

REAFIRMÂND ca trimiterile din cuprinsul prezentului protocol, la punerea în aplicare a dispozitiilor specifice ale Cartei, nu aduc în niciun fel atingere punerii în aplicare a celorlalte dispozitii ale Cartei;

REAFIRMÂND ca prezentul protocol nu aduce atingere punerii în aplicare a Cartei în celelalte state membre;

REAFIRMÂND ca prezentul protocol nu aduce atingere celorlalte obligatii care revin Poloniei si Regatului Unit în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeana, al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene si al dreptului Uniunii în general;

AU CONVENIT cu privire la dispozitiile urmatoare, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

(1) Carta nu extinde capacitatea Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a niciunei alte instante a Poloniei sau a Regatului Unit, de a considera ca actele cu putere de lege ?i actele administrative, practicile sau ac?iunile administrative ale Poloniei sau ale Regatului Unit sunt incompatibile cu drepturile, libertatile si principiile fundamentale pe care aceasta le reafirma.

(2) În special si pentru eliminarea oricarei îndoieli, nicio dispozitie din titlul IV al Cartei nu creeaza pentru Polonia sau pentru Regatul Unit drepturi care sa poata fi invocate în fata unei instante decât în masura în care Polonia sau Regatul Unit a prevazut astfel de drepturi în legislatia sa nationala.

Articolul 2

Atunci când o dispozitie a cartei face trimitere la legisla?iile si practicile na?ionale, aceasta se aplica Poloniei sau Regatului Unit numai în masura în care drepturile si principiile pe care le contine sunt recunoscute de legisla?iile sau practicile din Polonia ori din Regatul Unit.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 31)

PRIVIND IMPORTURILE ÎN UNIUNEA EUROPEANA DE PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ÎN ANTILELE OLANDEZE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa aduca precizari cu privire la regimul de schimburi comerciale aplicabil la importurile în Uniunea Europeana de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

Prezentul protocol se aplica produselor petroliere corespunzatoare pozitiilor 27.10, 27.11, 27.12, ex 27.13 (parafina, sortimente de ceara din petrol sau din sisturi si reziduuri parafinice) si 27.14 din Nomenclatura de la Bruxelles, importate pentru a fi consumate în statele membre.

Articolul 2

Statele membre se angajeaza sa acorde produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze avantajele tarifare care rezulta din asocierea acestora din urma la Uniune, în conditiile prevazute în prezentul protocol. Aceste dispozitii sunt valabile indiferent de regulile de origine aplicate de catre statele membre.

Articolul 3

(1) Atunci când, la cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, Comisia constata ca importurile în Uniune de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze, sub regimul prevazut la articolul 2, provoaca dificultati reale pe piata unuia sau mai multor state membre, aceasta decide ca, pentru a face fata acestei situatii, statele membre interesate vor introduce, majora sau reintroduce, treptat si pentru perioada necesara, taxele vamale care se aplica importurilor respective. Nivelurile taxelor vamale astfel introduse, majorate sau reintroduse nu pot depasi pe cele ale taxelor vamale care se aplica statelor terte pentru aceleasi produse.

(2) Dispozitiile prevazute la alineatul precedent vor putea fi aplicate în orice situatie, în cazul în care importurile în Uniune de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze vor atinge doua milioane de tone pe an.

(3) Deciziile adoptate de catre Comisie în temeiul alineatelor precedente, inclusiv cele care vizeaza respingerea cererii unui stat membru, sunt aduse la cunostinta Consiliului. Acesta poate sa se sesizeze la cererea oricarui stat membru si poate în orice moment sa le modifice sau sa le abroge.

Articolul 4

(1) Daca un stat membru considera ca importurile de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze, efectuate direct sau prin intermediul unui alt stat membru, sub regimul prevazut la articolul 2, provoaca dificultati reale pe piata sa si ca sunt necesare masuri imediate pentru a le face fata, acesta poate decide cu de la sine putere sa aplice pentru aceste importuri taxe vamale al caror nivel nu poate sa depaseasca pe cel al taxelor vamale aplicate tertelor state pentru aceleasi produse. Statul respectiv notifica aceasta decizie Comisiei, care decide într-un interval de o luna daca masurile luate pot fi mentinute, sau trebuie modificate sau anulate. Dispozitiile articolului 3 alineatul (3) se aplica acestei decizii a Comisiei.

(2) Atunci când importurile de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze efectuate direct sau prin intermediul unui alt stat membru, sub regimul prevazut la articolul 2, în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, depasesc, pe durata unui an calendaristic, tonajele indicate în anexa la prezentul protocol, masurile eventual adoptate de catre acest stat membru sau aceste state membre, pentru anul în curs, în temeiul alineatului (1), vor fi considerate ca legitime: Comisia va lua act de masurile luate, dupa ce verifica daca s-au realizat tonajele fixate. În acest caz, celelalte state se vor abtine sa sesizeze Consiliul.

Articolul 5

În cazul în care Uniunea decide sa aplice restrictii cantitative la importurile de produse petroliere de orice provenienta, acestea vor putea sa fie în egala masura aplicate importurilor acestor produse provenite din Antilele Olandeze. În acest caz, se va asigura Antilelor Olandeze un tratament preferential în raport cu tarile terte.

Articolul 6

(1) Dispozitiile prevazute la articolele 2-5 vor fi revizuite de catre Consiliu, care hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, cu ocazia adoptarii unei definitii comune a originii pentru produsele petroliere care provin din tari terte si din tari asociate sau cu ocazia luarii unor decizii în cadrul unei politici comerciale comune pentru produsele respective sau cu ocazia stabilirii unei politici comune în domeniul energiei.

(2) Cu toate acestea, cu ocazia unei asemenea revizuiri, vor trebui mentinute în orice caz, pentru Antilele Olandeze, avantaje de nivel echivalent, sub o forma adecvata si pentru o cantitate de cel putin doua milioane si jumatate de tone de produse petroliere.

(3) Obligatiile asumate de Uniune cu privire la avantajele de nivel echivalent mentionate la alineatul (2) din prezentul articol vor putea, la nevoie, sa faca obiectul unei repartitii pe tari, tinând cont de tonajele indicate în anexa la prezentul protocol.

Articolul 7

În vederea aplicarii prezentului protocol, Comisia este însarcinata sa urmareasca evolutia importurilor în statele membre de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze. Statele membre comunica Comisiei, care va asigura difuzarea lor, toate informatiile utile în acest sens, conform modalitatilor administrative pe care aceasta le recomanda.

--------------------------------------------------

ANEXA LA PROTOCOL

Pentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (2) din protocolul privind importurile în Uniunea Europeana de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze, Înaltele Parti Contractante au decis sa repartizeze cantitatea de 2 milioane de tone de produse petroliere din Antilele Olandeze între statele membre, dupa cum urmeaza:

Germania … | 625000 tone |

Uniunea Economica Belgiano-Luxemburgheza … | 200000 tone |

Franta … | 75000 tone |

Italia … | 100000 tone |

Tarile de Jos … | 1000000 tone |

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 32)

PRIVIND DOBÂNDIREA DE BUNURI IMOBILE ÎN DANEMARCA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa reglementeze unele probleme speciale care prezinta interes pentru Danemarca,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Fara sa aduca atingere dispozitiilor tratatelor, Danemarca îsi poate mentine legislatia în vigoare în domeniul dobândirii de resedinte secundare.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 33)

PRIVIND ARTICOLUL 157 DIN TRATATUL PRIVIND FUNCTIONAREA UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

În vederea aplicarii articolului 157 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, prestatiile efectuate în baza unui regim profesional de asigurari sociale nu sunt considerate remuneratii, în cazul si în masura în care acestea pot fi atribuite unor perioade de munca anterioare datei de 17 mai 1990, cu exceptia lucratorilor sau a persoanelor aflate în întretinerea acestora care, înainte de aceasta data, au introdus o actiune în justitie sau o reclamatie echivalenta, în conformitate cu legislatia nationala care se aplica.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 34)

PRIVIND REGIMUL SPECIAL CARE SE APLICA GROENLANDEI

Articol unic

(1) Regimul de import în Uniune al produselor care fac obiectul organizarii comune a pietelor de produse pescaresti originare din Groenlanda se realizeaza, în conformitate cu mecanismele de organizare comuna a pietelor, cu scutirea de taxe vamale si de alte taxe cu efect echivalent si fara restrictii cantitative sau masuri cu efect echivalent, daca posibilitatile de acces la zonele de pescuit ale Groenlandei deschise Uniunii în temeiul unui acord între Uniune si autoritatea competenta pentru Groenlanda sunt satisfacatoare pentru Uniune.

(2) În conformitate cu procedura prevazuta la articolul 43 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, se adopta orice masuri privind regimul importurilor pentru produsele mentionate, inclusiv cele privind adoptarea masurilor mentionate.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 35)

PRIVIND ARTICOLUL 40.3.3 DIN CONSTITUTIA IRLANDEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

Nici o dispozitie din din tratate, din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice sau din tratatele si actele de modificare ori completare a respectivelor tratate nu aduce atingere aplicarii în Irlanda a articolului 40.3.3 din Constitutia Irlandei.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 36)

PRIVIND DISPOZITIILE TRANZITORII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE ca, pentru a organiza tranzitia de la dispozitiile institutionale ale tratatelor aplicabile înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la cele prevazute în tratatul mentionat anterior, este necesar sa se prevada dispozitii tranzitorii,

Articolul 1

În prezentul protocol, cuvântul "tratatele" desemneaza Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

TITLUL I

DISPOZITII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN

Articolul 2

În timp util înainte de alegerile parlamentare europene din 2009, Consiliul European adopta, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana, o decizie de stabilire a componentei Parlamentului European.

Pâna la încheierea legislaturii 2004-2009, componenta si numarul membrilor Parlamentului European ramân cele existente la data intrarii în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

TITLUL II

DISPOZITII PRIVIND MAJORITATEA CALIFICATA

Articolul 3

(1) În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana, dispozitiile alineatului men?ionat si dispozitiile articolului 238 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, referitoare la definirea majoritatii calificate în Consiliul European si în Consiliu, intra în vigoare la 1 noiembrie 2014.

(2) Între 1 noiembrie 2014 si 31 martie 2017, în cazul în care trebuie adoptata o hotarâre cu majoritate calificata, un membru al Consiliului poate solicita ca aceasta hotarâre sa fie adoptata cu o majoritate calificata astfel cum este definita la alineatul (3). În acest caz, se aplica alineatele (3) si (4).

(3) Pâna la 31 octombrie 2014, fara a aduce atingere articolului 235 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ramân în vigoare urmatoarele dispozi?ii:

Pentru deliberarile Consiliului European si ale Consiliului, care necesita majoritate calificata, voturile membrilor sunt ponderate dupa cum urmeaza:

Belgia | 12 |

Bulgaria | 10 |

Republica Ceha | 12 |

Danemarca | 7 |

Germania | 29 |

Estonia | 4 |

Irlanda | 7 |

Grecia | 12 |

Spania | 27 |

Franta | 29 |

Italia | 29 |

Cipru | 4 |

Letonia | 4 |

Lituania | 7 |

Luxemburg | 4 |

Ungaria | 12 |

Malta | 3 |

Tarile de Jos | 13 |

Austria | 10 |

Polonia | 27 |

Portugalia | 12 |

România | 14 |

Slovenia | 4 |

Slovacia | 7 |

Finlanda | 7 |

Suedia | 10 |

Regatul Unit | 29 |

Deliberarile sunt încheiate în cazul în care întrunesc cel putin 255 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor, în cazul în care, în temeiul tratatelor, acestea trebuie sa fie adoptate la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, deliberarile sunt încheiate în cazul în care întrunesc cel putin 255 de voturi favorabile exprimate de cel putin doua treimi dintre membri.

Un membru al Consiliului European sau al Consiliului poate solicita, la adoptarea, cu majoritate calificata, a unui act de catre Consiliul European sau de catre Consiliu, sa se verifice daca statele membre care constituie majoritatea calificata reprezinta cel putin 62 % din populatia totala a Uniunii. În cazul în care se constata ca nu este îndeplinita aceasta conditie, actul în cauza nu este adoptat.

(4) Pâna la 31 octombrie 2014, în cazul în care, în temeiul tratatelor, nu toti membrii Consiliului participa la vot, respectiv în cazurile în care se face trimitere la majoritatea calificata definita în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, majoritatea calificata se defineste ca fiind aceeasi proportie de voturi ponderate si aceeasi proportie a numarului de membri ai Consiliului, precum si, daca este necesar, acelasi procentaj al populatiei statelor membre mentionate ca si cele stabilite prin alineatul (3) din prezentul articol.

TITLUL III

DISPOZITII PRIVIND FORMATIUNILE CONSILIULUI

Articolul 4

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei mentionate la articolul 16 alineatul (6) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana, Consiliul se poate reuni în formatiunile prevazute la al doilea si al treilea paragraf din alineatul mentionat, precum si în celelalte formatiuni a caror lista se stabileste printr-o decizie a Consiliului Afaceri Generale hotarând cu majoritate simpla.

TITLUL IV

DISPOZITII PRIVIND COMISIA, INCLUSIV ÎNALTUL REPREZENTANT AL UNIUNII PENTRU AFACERI EXTERNE SI POLITICA DE SECURITATE

Articolul 5

Membrii Comisiei care sunt în functie la data intrarii în vigoare a Tratatului de la Lisabona ramân în functie pâna la finalul mandatului lor. Cu toate acestea, la data numirii Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, mandatul membrului care are aceeasi cetatenie cu Înaltul Reprezentant se încheie.

TITLUL V

DISPOZITII PRIVIND SECRETARUL GENERAL AL CONSILIULUI, ÎNALTUL REPREZENTANT PENTRU POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA SI SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL CONSILIULUI

Articolul 6

Mandatele secretarului general al Consiliului, Înaltului Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna si secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrarii în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Consiliul numeste un secretar general în conformitate cu articolul 240 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

TITLUL VI

DISPOZITII PRIVIND ORGANELE CONSULTATIVE

Articolul 7

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei mentionate la articolul 301 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, repartizarea membrilor în cadrul Comitetului Economic si Social este urmatoarea:

Belgia | 12 |

Bulgaria | 12 |

Republica Ceha | 12 |

Danemarca | 9 |

Germania | 24 |

Estonia | 7 |

Irlanda | 9 |

Grecia | 12 |

Spania | 21 |

Franta | 24 |

Italia | 24 |

Cipru | 6 |

Letonia | 7 |

Lituania | 9 |

Luxemburg | 6 |

Ungaria | 12 |

Malta | 5 |

Tarile de Jos | 12 |

Austria | 12 |

Polonia | 21 |

Portugalia | 12 |

România | 15 |

Slovenia | 7 |

Slovacia | 9 |

Finlanda | 9 |

Suedia | 12 |

Regatul Unit | 24 |

Articolul 8

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei mentionate la articolul 305 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, repartizarea membrilor în cadrul Comitetului Regiunilor este urmatoarea:

Belgia | 12 |

Bulgaria | 12 |

Republica Ceha | 12 |

Danemarca | 9 |

Germania | 24 |

Estonia | 7 |

Irlanda | 9 |

Grecia | 12 |

Spania | 21 |

Franta | 24 |

Italia | 24 |

Cipru | 6 |

Letonia | 7 |

Lituania | 9 |

Luxemburg | 6 |

Ungaria | 12 |

Malta | 5 |

Tarile de Jos | 12 |

Austria | 12 |

Polonia | 21 |

Portugalia | 12 |

România | 15 |

Slovenia | 7 |

Slovacia | 9 |

Finlanda | 9 |

Suedia | 12 |

Regatul Unit | 24 |

TITLUL VII

DISPOZITII TRANZITORII PRIVIND ACTELE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLURILOR V SI VI DIN TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA ÎNAINTE DE INTRAREA ÎN VIGOARE A TRATATULUI DE LA LISABONA

Articolul 9

Actele institutiilor, ale organelor, ale oficiilor sau ale agentiilor Uniunii adoptate în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeana, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, continua sa produca efecte juridice atât timp cât aceste acte nu vor fi fost abrogate, anulate sau modificate în temeiul tratatelor. Aceeasi dispozitie se aplica si conventiilor încheiate între statele membre în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeana.

Articolul 10

(1) Cu titlul de masura tranzitorie si în ceea ce prive?te actele Uniunii în domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare în materie penala, adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la data intrarii în vigoare a tratatului mentionat, atributiile institutiilor sunt urmatoarele: atributiile Comisiei, în temeiul articolului 258 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, nu se aplica, iar atributiile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, în temeiul titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeana, în versiunea în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ramân neschimbate, inclusiv în cazul în care au fost acceptate în temeiul articolului 35 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana mentionat.

(2) Modificarea unui act mentionat la alineatul (1) determina exercitarea, în ceea ce priveste actul modificat pentru acele state membre carora li se aplica actul respectiv, a atributiilor institutiilor mentionate la alineatul respectiv, astfel cum sunt prevazute în tratate.

(3) În orice caz, masura tranzitorie prevazuta la alineatul (1) înceteaza sa produca efecte în termen de cinci ani de la data intrarii în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

(4) Cu cel putin sase luni înainte de expirarea perioadei de tranzi?ie prevazute la alineatul (3), Regatul Unit poate notifica Consiliului faptul ca nu accepta, referitor la actele prevazute la alineatul (1), atributiile institutiilor mentionate la alineatul (1) în conformitate cu tratatele. În cazul în care Regatul Unit a efectuat notificarea respectiva, de la data expirarii perioadei de tranzi?ie prevazute la alineatul (3) toate actele mentionate la alineatul (1) înceteaza sa i se mai aplice. Prezentul paragraf nu se aplica actelor modificate care sunt aplicabile Regatului Unit în conformitate cu alineatul (2).

Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, stabileste masurile tranzitorii necesare ?i masurile necesare care decurg din cele de mai sus. Regatul Unit nu participa la adoptarea respectivei decizii. Majoritatea calificata a Consiliului se defineste în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Consiliul, hotarând cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei, poate adopta, de asemenea, o decizie prin care sa prevada ca Regatul Unit suporta, dupa caz, consecintele financiare directe, care decurg în mod necesar si inevitabil din încetarea participarii sale la acele acte.

(5) La orice data, ulterior, Regatul Unit poate notifica Consiliului inten?ia sa de a participa la acele acte care au încetat sa i se aplice în conformitate cu alineatul (4) primul paragraf. În acest caz, se aplica dupa caz dispozitiile pertinente din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene sau din Protocolul privind pozitia Regatului Unit si Irlandei cu privire la spatiul de libertate, securitate si justitie. Atributiile institutiilor cu privire la aceste acte sunt cele prevazute în tratate. Atunci când actioneaza în conformitate cu protocoalele respective, institutiile Uniunii si Regatul Unit încearca sa restabileasca participarea cât mai larga a Regatului Unit la acquis-ul Uniunii referitor la spatiul de libertate, securitate si justitie, fara ca aceasta sa afecteze functionarea practica a diverselor parti ale acestora, respectând, totodata, coerenta lor.

--------------------------------------------------

PROTOCOLUL (nr. 37)

REFERITOR LA CONSECINTELE FINANCIARE ALE EXPIRARII TRATATULUI CECO SI LA FONDUL DE CERCETARE PENTRU CARBUNE SI OTEL

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca toate elementele din patrimoniul activ si pasiv al Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului existente la 23 iulie 2002 au fost transferate Comunitatii Europene începând cu 24 iulie 2002;

TINÂND SEAMA ca este de dorit ca aceste fonduri sa se utilizeze pentru cercetare în sectoarele legate de industria carbunelui si otelului si ca, în consecinta, trebuie sa se stabileasca anumite norme specifice în aceasta privinta,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene:

Articolul 1

(1) Valoarea neta a acestor elemente, asa cum figureaza în bilantul CECO din 23 iulie 2002, sub rezerva oricaror majorari sau diminuari care pot surveni în urma operatiunilor de lichidare, se considera patrimoniu destinat cercetarii în sectoarele legate de industria carbunelui si a otelului, sub numele de "CECO în lichidare". Dupa lichidare, patrimoniul se numeste "Activele Fondului de cercetare pentru carbune si otel".

(2) Veniturile generate de acest patrimoniu, numite "Fondul de cercetare pentru carbune si otel" sunt alocate în exclusivitate cercetarii întreprinse în sectoarele legate de industria carbunelui si otelului în afara programului-cadru de cercetare, în conformitate cu dispozitiile prezentului protocol si ale actelor adoptate în temeiul acestuia.

Articolul 2

Consiliul, hotarând în conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa aprobarea Parlamentului European, adopta toate dispozitiile necesare punerii în aplicare a prezentului protocol, inclusiv principiile esentiale.

Consiliul, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, adopta masurile de stabilire a liniilor directoare financiare multianuale pentru administrarea patrimoniului Fondului de cercetare pentru carbune si otel, precum si a liniilor directoare tehnice pentru programul de cercetare al acestui fond.

Articolul 3

Cu exceptia cazului în care dispozitiile prezentului protocol si ale actelor adoptate în temeiul acestuia prevad altfel, se aplica dispozitiile tratatelor.

Tratat privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana - Editura C.H. Beck

Tratatele Uniunii Europene. Versiune consolidata - Editura Hamangiu