| CUM
SE FACE O LUCRARE DE DIPLOMA (LICENTA) |
 |
 |
|
|
 |
|
|
Conexiuni criminalistice şi medico-legale în cercetarea urmelor de sânge
Aspecte introductive
Capitolul I. Metode generale şi particulare de investigare criminalistică
- Modalităţi generale de cunoaştere
- Metode adaptate la specificul Criminalisticii din alte domenii ştiinţifice: metode de analiză fizico-chimice a urmelor şi microurmelor, metode biologice de examinare a urmelor de ţesuturi moi
Capitolul II. Privire generală asupra sângelui
- Plasma sangvină
- Elementele figurate
Capitolul III. Cercetarea şi interpretarea la faţa locului a urmelor de sânge
Descoperirea urmelor sanguine
- îmbrăcămintea şi corpul persoanelor * în infracţiunea
- porţiunea de teren şi obiectele aflate la locul săvârşirii faptei
- instrumentele folosite la săvârşirea infracţiunii
- instalaţiile sanitare, vasele şi alte obiecte care ar fi putut servi la înlăturarea urmelor sau la transportul cadavrelor
· depistarea petelor suspecte:
- surse de lumină – lampa de radiaţii CV*
- reacţii cu caracter orientativ sau de probabilitate (apă oxigenată, luminol)
Capitolul IV. Expertiza biocriminalistică a urmelor de sânge
- dacă urma este sau nu de sânge
- ce origine are sângele (uman, animal)
Reacţii de certitudine, microcristalografice, microsteo*
- stabilirea grupelor de sânge (A, B, D), subgrupelor (A1, A2, A3, AB, A1B etc), alte sisteme M.N, Rh
- stabilirea sexului persoanei prin cromativa sexuală
- stabilirea caracteristicilor generice (profil ADN). Organizarea ADN-ului în celula umană
- stabilirea regiunii din care provine sângele
- vechimea urmei de sânge
Capitolul V. Evoluţii în tehnicile de investigare a sângelui
Concluzii