| CUM
SE FACE O LUCRARE DE DIPLOMA (LICENTA) |
 |
 |
|
|
 |
|
|
Instituţia mandatului parlamentar în Constituţiile române începând cu cea din 1923 şi până astăzi
Introducere
Capitolul I. Mandatul parlamentar – vedere generală
Secţiunea 1. Principiile suveranităţii şi al reprezentării
Secţiunea a 2-a. Noţiunea de mandat parlamentar
Secţiunea a 3-a. Natura juridică
Secţiunea a 4-a. Trăsăturile mandatului parlamentar
Capitolul II. Mandatul parlamentar în Constituţia din 1923
Secţiunea 1. Adunările legiuitoare până în 1923
Secţiunea a 2-a. Contextul istoric – necesitatea adoptării unei noi constituţii în 1923 şi noutăţile aduse de aceasta faţă de cea din 1866
Secţiunea a 3-a. Reprezentanţa naţională şi mandatul parlamentar în Constituţia din 1923
1. Adunarea deputaţilor
2. Senatul
Capitolul III. Monarhia absolutistă a lui Carol al II-lea şi mandatul parlamentar în Constituţia din 1938
Secţiunea 1. Contextul istoric al adoptării Constituţiei din 1938
Secţiunea a 2-a. reprezentanţa naţională şi rolul său în monarhia absolutistă a lui Carol al II-lea
Secţiunea a 3-a. Statutul parlamentarilor în perioada monarhiei absolutiste
1. Adunarea deputaţilor
2. Senat
Capitolul IV. Mandatul parlamentar în Constituţiile comuniste (1948, 1952, 1965)
Secţiunea 1. Context istoric: instaurarea regimului comunist şi schimbările survenite în procesul legislativ
Secţiunea a 2-a. rolul Marii Adunări Naţionale şi funcţionarea acesteia
Secţiunea a 3-a, Mandatul în cadrul Marii Adunări Naţionale
Secţiunea a 4-a. Comparaţie între structura bicamerală şi monocamerală a Parlamentului
Capitolul V. Instituţia mandatului parlamentar în Constituţia din 1991 revizuită în 2003
Secţiunea 1. Contextul istoric al adoptării Constituţiei din 1991
Secţiunea a 2-a. Dobândirea, durata şi conţinutul mandatului parlamentar
Secţiunea a 3-a. Protecţia şi încetarea mandatului parlamentar
Concluzii