Slovenia
spera sa fie prima tara ce va adopta euro din grupul celor 10
care au aderat in 2004 la Uniune. Pentru a face acest lucru, joi
(30 martie 2006), parlamentul sloven a aprobat in unanimitate
o noua lege ce trece unele dintre atributiile Bancii Centrale
Slovene spre Banca Centrala Europeana si statueaza ca numele folosit
in documentele oficiale ale acestei tari pentru moneda comuna
europeana sa fie “euro” si nu “evro” ca
pana acum.
Slovenia, care a intrat deja din iunie 2004 in mecanismul european
al ratei de schimb necesar, prim pas in directia introducerii
euro, are o moneda propie destul de “tanara”, lansata
in 1991, la putin timp de la declararea independentei de Iugoslavia.
Ministrul
german al apararii, Franz Josef Jung, a declarat intr-un interviu
ca forta UE ce va supraveghea alegerile din Republica Democrata
Congo va ramane acolo pana cand noul guvern al tarii africane
isi va incepe mandatul.
Misiunea UE in Congo a fost aprobata saptamana trecuta de liderii
europeni, ea urmand sa fie compusa din 1.250 de oameni. Dintre
acestia doar 400 sau 450 vor fi trimisi la fata locului, in jur
de 800 urmand sa ramana desfasurati in afara tarii, gata de interventie
in caz de nevoie.
Alegerile ce urmeaza a fi supravegheate de europeni sunt primele
libere de la obtinerea independentei in 1961. Ele urmau sa se
desfasoare pe 18 iunie insa data a fost amanata pentru a se permite
inscrierea in cursa a mai multor candidati.
Conducerea fortelor UE va fi asigurata de Germania, tara care
impreuna cu Franta va trimite si cele mai multe trupe.
Deficitul
portughez, dublu fata de limita (Dan Nita)
Tarile
membre ale spatiului euro trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii economice inainte de a adera la aceasta zona dar si dupa
respectivul moment. Chestia cu “dupa” a cam devenit
numai teoretica, dupa ce, cel putin in privinta limitei maxime
de 3% din PIB deficit bugetar, practic in fiecare an se inregistreaza
abateri.
Prima care a incalcat limita deficitului bugetar a fost in 2001
Portugalia. Ea a fost urmata apoi si de alte tari, inclusiv unele
dintre cele mai importante din UE, cum sunt Franta, Germania sau
Italia.
Nici anul trecut situatia se pare ca nu a fost mai buna, guvernul
de la Lisabona raportand vineri (31 martie 2006) ca deficitul
s-a cifrat la 6% din PIB, adica exact dublul limitei la care trebuia
pastrat.
Interesant ca guvernantii polonezi au gasit motive sa se laude
cu cei 6%, considerand ca o victorie atingerea acestei cifre in
conditiile in care anterior prognozasera pentru 2005 o trecere
si mai mare peste limita.
Pentru acest an se asteapta un deficit de 4,6%, 2007 fiind ca
tinta pentru ajungerea la 3%.
Un moment
important pentru tarile aflate in drumul spre euro este asteptat
sa se petreaca pe 16 mai, cand Comisia Europeana va publica un
raport referitor la indeplinirea de catre ele a criteriilor stabilite
la Maastricht pentru adoptarea monedei unice europene.
Analiza executivului comunitar nu va fi singura, Banca Centrala
Europeana urmand si ea sa publice un studiu in acest sens.
Unele state, insa, au primit deja semnale clare din partea oficialilor
europeni ca nu ar trebui sa fie atat de entuziaste cu trecerea
la moneda comuna ci sa mai astepte pana cand vor indeplini criteriile
economice.
Lituania este una dintre cele avertizate, factorii de decizie
europeni identificand inflatia ei drept obstacol major.
Rolandas Krisciunas, secretar de stat in ministerul lituanian
de finante, a declarat ca nu vede motive economice care sa impiedice
adoptarea de catre tara sa a euro. In ceea ce priveste inflatia,
el crede ca ar trebui luat in calcul ca Lituania are si cea mai
mare crestere economica anuala din Uniune, respectiv mai mult
de 8%, si ca inflatia a inceput sa creasca mai ales datorita unor
evenimente obiective externe actuale, cum sunt preturile la energie.
Trecand de la cazul Lituaniei la un context mai larg este interesant
de semnalat sublinierea pe care a facut-o un oficial de rang inalt
din zona euro, cum ca membrii acestui grup de tari sunt circumspecti
fata de eventuale noi aderari deoarece formeaza unele dintre gruparile
cele mai unite din cadrul UE.
Comisia
Europeana a aprobat o noua contributie pentru reconstructia provinciei
indoneziene Aceh, grav afectata de tsunami. Aceasta se va cifra
la 118 milioane de euro, ceea ce va face ca pachetul total de
ajutor financiar post-tsunami oferit de Bruxelles pentru Aceh
sa fie de 207 milioane de euro.
Banii oferiti de Comisie vor fi directionati catre un fond international
de sub egida Bancii Mondiale si in cadrul caruia tarile UE au
contribuit cu aproape 85% din sumele stranse.
Aproape doua
milioane de oameni intampina probleme in Zambia cu asigurarea hranei
zilnice, datorita sectei persistente in regiunile din sud si vest.
Din aceasta cauza, guvernul tarii a declarat la sfarsitul anului
trecut stare de dezastru national.
In 2004 si 2005, Comisia Europeana a finantat cu aproape 5,5 milioane
de euro actiunile umanitare desfasurate in Zambia. Dat fiind actualele
probleme legate de seceta, precum si din cauza proportiei mare a
persoanelor infectate cu HIV, executivul comunitar a hotarat sa
aloce inca 2,2 milioane de euro pentru derularea de operatiuni umanitare
in aceasta tara.
Milioane
europene pentru sanatatea budapestana (Dan Nita)
Banca Europeana
de Investitii (BEI) va imprumuta autoritatilor ungare 36,8 milioane
de euro pentru reformarea sistemului sanitar al Budapestei.
Imprumutul face parte dintr-un program mai larg, initiat de BEI
impreuna cu Banca Mondiala, si destinat spitalelor din capitala
tarii vecine.
Din fondurile BEI se va reconstrui o clinica si se vor restructura
trei spitale: Imre, Bajcsy-Zsilinszky si Uzsoki.
Colaborarea dintre BEI si autoritatile budapestane este una mai
veche, fonduri europene in suma de aproape 1,5 miliarde de euro
fiind deja imprumutate pentru proiecte precum construirea unei noi
linii de metrou sau a noului centru de tratare a apelor uzate.
Din 1990 si pana acum BEI a imprumutat Ungaria cu fonduri in valoare
de 6 miliarde de euro, majoritatea fiind destinate programelor de
infrastructura si transport.