| |
A fost stabilita
data referendumului francez
Prima
inclestare serioasa pe marginea adoptarii Constitutiei Europene va avea
loc in Franta pe 29 mai.
Tratatul
instituind o Constitutie pentru Europa, astfel cum este denumita oficial
Constitutia Europei, se afla in plin proces de ratificare de catre statele
membre UE, dupa ce a fost semnat la Roma pe 29 octombrie 2004.
Toate cele 25 de membre ale Uniunii trebuie sa isi dea acordul asupra
tratatului constitutional european pentru ca acesta sa poata intra in
vigoare.
Lituania, Ungaria si Slovenia s-au grabit deja sa ratifice documentul
in discutie, tinta atinsa cu usurinta pe calea parlamentara. Spania a
tinut pe 20 februarie un referendum cu privire la Constitutia Europei,
populatia sustinand actul european, desi s-a inregistrat o slaba prezenta
la vot.
Presedintele francez Jacques Chirac a anuntat vineri (4 martie 2005) data
de 29 mai ca fiind ziua in care va avea loc referendumul francez cu privire
la Constitutia Europei.
Primul ministru francez Jean-Pierre Raffarin a lansat practic campania
"da" imediat dupa anuntul presedintiei, prin publicarea in ziarul
Le Monde a unui articol in care caracterizeaza votul ca fiind "urgent"
si "istoric". El arata ca: "lumea are nevoie de Europa
deoarece este un bastion impotriva ciocnirii dintre civilizatii"
si ca adoptarea Constitutiei Europene va duce la o intarire a Organizatiei
Natiunilor Unite (ONU), a Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) precum
si a eforturilor pe plan mondial de aparare a mediului. Raffarin a adaugat
ca prioritatile economice si culturale ale Europei vor beneficia si ele
de pe urma adoptarii Constitutiei.
Desi electoratul francez este in principiu in favoarea Constitutiei Europene
rezultatul nu este deloc sigur. Ultimul sondaj de opinie arata ca cei
care vor vota "da" se afla inca in frunte cu un procent de 58%
fata de cei care se opun (42%), insa diferenta pare sa descreasca odata
cu trecerea timpului.
Guvernul francez, care sustine puternic tratatul, se teme sa nu asiste
la un deja vu. In 1992, cand a avut loc in Franta referendumul cu privire
la Tratatul de la Maastricht, puternica sustinere a documentului din partea
populatiei a scazut constant odata cu apropierea momentului votarii ajungandu-se
la un rezultat foarte strans - 51,05% in favoarea acelui tratat.
Cele mai puternice partide franceze sustin documentul, chiar socialistii
de opozitie decizand acest lucru in cadrul unui referendum intern ce a
avut loc in decembrie 2004. Totusi, se pare ca o parte din liderii acestora
vor juca inca un rol in campania "nu", ei alaturandu-se astfel
comunistilor, ecologistilor si extremei drepte.
Paradoxal este faptul ca o eventuala respingere a tratatului din partea
populatiei s-ar putea sa nu vina din motive legate direct de acesta cat
din altele conexe.
Multi fac o legatura directa intre tratatul constitutional si o eventuala
aderare a Turciei la UE, careia i se opun cu toate fortele.
Nelinistea sociala declansata ca urmare a reformelor propuse de guvern
in domeniul pietei muncii precum si directiva privind serviciile este
si ea folosita de tabara "nu". Prevederile Constitutiei Europene
cu privire la domeniul social sunt vazute drept un "cal troian"
pentru reformele liberale pe piata muncii, desi Raffarin a subliniat in
comentariile sale ca noul tratat va intarii drepturile muncitorilor.
Scandalurile in care sunt implicati lideri ai guvernarii, precum cel imobiliar
ce a implicat recent un ministru, s-ar putea sa creasca numartul celor
care vor vota "nu" sau nu se vor prezenta la vot intr-o fronda
antiguvernamentala.
Pentru a putea avea loc referendumul privind Constitutia Europeana a trebuti
ca cea franceza sa fie modificata. Acest lucru s-a petrecut luni, cand,
in mod extraordinar, ambele camere ale parlamentului francez au tinut
o sedinta comuna la Versailles.
Joi, Chirac a avut intalniri succesive cu liderii politici pentru a hotari
care este cea mai buna data pentru a tine referendumul.
Un membru al Centrului European pentru Studii Politice, citat de EUobserver,
crede ca momentul ales pentru referendum nu este chiar cel mai nimerit,
venind dupa Summit-ul UE din martie la care se asteapta o relansare a
Agendei economice a Uniunii ce este privita de francezi cu teama.
Un eventual succes pentru "nu" in cadrul referendumului este
vazut ca o lovitura fatala pentru Constitutia Europeana. Daca in cazul
altor tari ar putea exista un plan B, in cazul Frantei, ce a s-a constituit
intr-una dintre principalele forte ale integrarii europene, nu se poate
pune problema.
Alte tari in care vor avea loc referendumuri sunt: Republica Ceha, Danemarca,
Irlanda, Luxembourg, Olanda, Portugalia, polonia si Marea Britanie.
Dreptul
comunitar constituie ansamblul normelor juridice aplicabile în ordinea
juridica comunitara.
Doctrina de specialitate subliniaza ca, într-un sens foarte strict,
dreptul comunitar cuprinde normele juridice incluse în Tratatele
institutive împreuna cu conventiile si protocoalele anexate lor,
tratatele comunitare subsecvente, inclusiv actele de aderare de noi state
membre (adica dreptul comunitar primar), precum si regulile continute
în actele adoptate de institutiile comunitare de-a lungul timpului
(adica dreptul comunitar derivat).
În sens larg însa, dreptul comunitar include si acele reguli
nescrise aplicabile în ordinea juridica comunitara, cum ar fi: principiile
generale de drept comune sistemelor de drept ale statelor membre, jurisprudenta
CJCE, regulile reiesite din relatiile externe ale Comunitatilor/Uniunii
sau normele complementare izvorâte din actele conventionale încheiate
de statele membre în aplicarea tratatelor.
În cadrul Summit-ului de la Laeken din decembrie 2001 s-a hotarât
constituirea unui cadru institutional de dezbatere cu privire la viitorul
Uniunii Europene. Acest cadru a fost gândit si pus în practica
sub forma Conventiei Europene, o institutie originala a Uniunii Europene.
Conventia a fost formata din:
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile membre
ale UE;
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile candidate
;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat membru;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat candidat
.
- 16 membrii ai Parlamentului European
- doi comisari europeni;
La 10 iulie 2003 Conventia Europeana si-a încheiat lucrarile, în
aceeasi incinta în care le începuse cu 16 luni în urma:
hemiciclul de la Bruxelles al Parlamentului European. Proiectul de Tratat
Constitutional rezultat in urma lucrarilor continea 338 articole ce defineau
politicile si institutiile UE si reprezentau rezultatul a 26 reuniuni
plenare, 11 grupuri de lucru, 5436 minute de interventii orale, 692.250
accesari ale site-ului internet al Conventiei.
La 18 iulie 2003, presedintele Conventiei, Valery Giscard d'Estaing, a
înmânat în mod oficial, la Roma, Presedintiei italiene
a UE, proiectul complet al viitorului Tratat al UE. Italia a organizat
o Conferinta Interguvernamentala (CIG) in cadrul careia trebuia sa se
adopte textul constituional european. CIG nu a reusit sa-si încheie
lucrarile pâna la data stabilita initial, decembrie 2003, de aceea
lucrarile s-au continuat si sub presedintia irlandeza a Uniunii.
La summit-ul UE din iunie 2004, s-a ajuns la un acord cu privire la textul
final al Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, acesta urmand
acum sa fie ratificat de fiecare stat membru al Uniunii.
Conform art. Articolul IV-8 din proiectul de Constitutiei UE:
"1. Tratatul de instituire a Constitutiei va fi ratificat de catre
Înaltele Parti Contractante, în
conformitate cu dispozitiile lor constitutionale. Instrumentele de ratificare
vor fi depuse la guvernul
Republicii Italiene.
2. Tratatul de instituire a Constitutiei va intra în vigoare la
…, cu conditia ca toate instrumentele
de ratificare sa fi fost depuse, sau în prima zi a lunii ce urmeaza
depunerii instrumentului de
ratificare de catre ultimul stat semnatar care îndeplineste aceasta
formalitate."
Surse:
-
-
-
-
Cornelia
Lefter, Fundamente ale dreptului comunitar institutional, Editura
Economica, Bucuresti, 2003
-
Ion
Jinga, Conventia privind Viitorul Europei: în cautarea arhitecturii
Uniunii Europene de mâine, în Revista Româna de
Drept Comunitar 1/2003 septembrie-octombrie, Editura Rosetti, Bucuresti,
2003
Opinia
dumneavoastra !!!
Alte
articole:
A se
vedea:
|
|
|