| |
A trecut
si al treilea hop
Parlamentul
sloven a ratificat cu o mare majoritate Tratatul instituind o Constitutie
pentru Europa.
Cu o
majoritate zdrobitoare, parlamentul sloven a ratificat ieri (1 februarie
2005) Constitutia Ununii Europene, devenind cea de a treia tara care aproba
textul dupa Lituania si Ungaria.
Slovenia a aderat la UE anul trecut dupa ce 90% dintre cetateni au votat
in favoarea integrarii in structurile europene. Procentul obtinut in parlament
in favoarea tratatului constituional UE a fost destul de asemanator, inregistrandu-se
79 de voturi pentru, 4 impotriva si 7 abtineri.
In discursul tinut in fata Parlamentului, Primul Ministru sloven, Janez
Jansa, a afirmat ca prin ratificarea textului, Slovenia ajuta Uniunea
Europeana sa avanseze cu un pas inspre implementarea Constitutiei, indeplinindu-si
astfel responsabilitatea fata de viitorul comun european.
Constitutia trebuie sa fie ratificata de toate cele 25 de membre ale Uniunii,
dar, deocamdata, doar trei dintre cele mai noi membre ale blocului european
au aprobat continutul chartei. In Italia ea a trecut de Camera Inferioara
a Parlamentului saptamana trecuta, dar mai are nevoie si de acceptul Camerei
Superioare. Pe 20 februarie Spania se va pronunta si ea impotriva sau
in favoarea Constitutiei.
Semnata la Roma in luna octombrie a anului trecut, Constitutia trebuie
aprobata de catre toate tarile membre, in caz contrar, ea neputand sa
intre in vigoare din noiembrie 2006, asa cum este prevazut.
In Parlamentul de la Ljubliana, Bogdan Barovic, membru al Partidului Nationalist
Sloven aflat in opozitie, a cerut deputatilor sa voteze impotriva Constitutiei,
din cauza grabei cu care a fost ratificata, declarand ca nu este acceptabil
sa li se ceara sa voteze mai intai, abia apoi urmand sa fie dezbatuta.
Un sondaj al Facultatii de Stiinte Sociale din Ljubliana a aratat ca 54%
dintre sloveni sustin ratificarea Constitutiei, 10% impotriva si 36% nu
au nici o parere. Conform aceluiasi sondaj, 30% dintre cetatenii Sloveniei
marturisesc ca nu cunosc deloc Constitutia, in timp ce 43% ii cunosc doar
putin continutul.
Dreptul
comunitar constituie ansamblul normelor juridice aplicabile în ordinea
juridica comunitara.
Doctrina de specialitate subliniaza ca, într-un sens foarte strict,
dreptul comunitar cuprinde normele juridice incluse în Tratatele
institutive împreuna cu conventiile si protocoalele anexate lor,
tratatele comunitare subsecvente, inclusiv actele de aderare de noi state
membre (adica dreptul comunitar primar), precum si regulile continute
în actele adoptate de institutiile comunitare de-a lungul timpului
(adica dreptul comunitar derivat).
În sens larg însa, dreptul comunitar include si acele reguli
nescrise aplicabile în ordinea juridica comunitara, cum ar fi: principiile
generale de drept comune sistemelor de drept ale statelor membre, jurisprudenta
CJCE, regulile reiesite din relatiile externe ale Comunitatilor/Uniunii
sau normele complementare izvorâte din actele conventionale încheiate
de statele membre în aplicarea tratatelor.
În cadrul Summit-ului de la Laeken din decembrie 2001 s-a hotarât
constituirea unui cadru institutional de dezbatere cu privire la viitorul
Uniunii Europene. Acest cadru a fost gândit si pus în practica
sub forma Conventiei Europene, o institutie originala a Uniunii Europene.
Conventia a fost formata din:
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile membre
ale UE;
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile candidate
;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat membru;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat candidat
.
- 16 membrii ai Parlamentului European
- doi comisari europeni;
La 10 iulie 2003 Conventia Europeana si-a încheiat lucrarile, în
aceeasi incinta în care le începuse cu 16 luni în urma:
hemiciclul de la Bruxelles al Parlamentului European. Proiectul de Tratat
Constitutional rezultat in urma lucrarilor continea 338 articole ce defineau
politicile si institutiile UE si reprezentau rezultatul a 26 reuniuni
plenare, 11 grupuri de lucru, 5436 minute de interventii orale, 692.250
accesari ale site-ului internet al Conventiei.
La 18 iulie 2003, presedintele Conventiei, Valery Giscard d'Estaing, a
înmânat în mod oficial, la Roma, Presedintiei italiene
a UE, proiectul complet al viitorului Tratat al UE. Italia a organizat
o Conferinta Interguvernamentala (CIG) in cadrul careia trebuia sa se
adopte textul constituional european. CIG nu a reusit sa-si încheie
lucrarile pâna la data stabilita initial, decembrie 2003, de aceea
lucrarile s-au continuat si sub presedintia irlandeza a Uniunii.
La summit-ul UE din iunie 2004, s-a ajuns la un acord cu privire la textul
final al Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, acesta urmand
acum sa fie ratificat de fiecare stat membru al Uniunii.
Conform art. Articolul IV-8 din proiectul de Constitutiei UE:
"1. Tratatul de instituire a Constitutiei va fi ratificat de catre
Înaltele Parti Contractante, în
conformitate cu dispozitiile lor constitutionale. Instrumentele de ratificare
vor fi depuse la guvernul
Republicii Italiene.
2. Tratatul de instituire a Constitutiei va intra în vigoare la
…, cu conditia ca toate instrumentele
de ratificare sa fi fost depuse, sau în prima zi a lunii ce urmeaza
depunerii instrumentului de
ratificare de catre ultimul stat semnatar care îndeplineste aceasta
formalitate."
Surse:
-
-
-
-
-
-
-
-
Cornelia
Lefter, Fundamente ale dreptului comunitar institutional, Editura
Economica, Bucuresti, 2003
-
Ion
Jinga, Conventia privind Viitorul Europei: în cautarea arhitecturii
Uniunii Europene de mâine, în Revista Româna de
Drept Comunitar 1/2003 septembrie-octombrie, Editura Rosetti, Bucuresti,
2003
Opinia
dumneavoastra !!!
Alte
articole:
A se
vedea:
|
|
|