Vrei sã-ti spui pãrerea intrã pe Forum

DOSARE (COOL)
Legaturi pe net:
EuropeanVoice
EUbusiness
EUpolitix
EuroJournal.org
Euro News
Misiunea Romaniei la UE
Adevarul
Agricultura Romaniei
Antena 1
Basa-Pres
Banii Nostri
BBC Romania
Capital
Cotidianul
Curentul
Curierul National
Cronica Romana
Delta RFI
Deutsche Welle
Dilema Veche
Europa Libera
Evenimentul Zilei
Gardianul
Gazeta Sporturilor
Gandul
Jurnalul National
Libertatea
Mediafax
ProsSport
ProTV
Realitatea Romaneasca
Realitatea TV
Revista 22
Romania Libera
Rompres
Stirea Zilei
TVR
Ziarul
Ziarul Financiar
Ziare.com
Ziua

Stiri
Comunitar
Schengen
Bani
Euro
România
Burse
Legãturi
Ajutor
E-mail
! NOU ! NEWSLETTER

   
 

 

Atentie la pamant !


Agricultura europeana este amenintata de scaderea calitatii solului, mai ales in tarile estice.


Trecerea la asa-numita agricultura industriala a permis tarilor care o practica sa devina din ce in ce mai urbanizate si sa scada din ce in ce mai mult marimea suprafetelor alocate acestei activitati. Bineinteles ca tarile europene au fost varful de lance in domeniu. Dar cum aproape orice are si un revers, acum specialistii atrag atentia asupra daunelor aproape ireparabile care s-au adus unuia dintre principalele elemente nu numai al agriculturii dar si al vietii, pamantul.
Agentia Europeana de Mediu a publicat saptamana trecuta primul Atlas al solului Europei. Datele stranse in acesta a provocat ingrijorare in randul oficialilor europeni, deoarece ele semnaleaza ca in medie in UE 16% din sol este afectat de degradare. "Campioane" la acest capitol sunt noile membre care au afectata chiar si o treime din total.
Degradarea solului poate sa il faca pe acesta greu de intrebuintat in agricultura, trebuind investiti uriase pentru a-l readuce in circuit, investitii care ar fi o povara grea pentru bugetul Politicii Agricole Comune.
Arwyn Jones, cecetator stiintific in cadrul Centrului UE Comun de Cercetare a declarat cu privire la problematica de mai sus: "Agricultura depinde de calitatea solului. Schimbarile in modul de utilizare al pamantului sau schimbarile de clima ameninta sanatatea solului in multe zone. Asa cum si Atlasul arata, ne datoram existenta unei fasii subtiri de pamant de suprafata si faptului ca ploua".
Conform datelor continute in Atlas, in sudul Europei, continutul organic al solului - care da masura fertilitatii - este atat de scazut, incat provoaca ingrijorare. Chiar si intr-o tara care se mandreste de secole cu o agricultura rationala, precum Anglia, se constata ca, in numai 15 ani (intre 1980 si 1995), procentul de pamant cu continut organic slab a crescut de la 35% la 42%.
Cele mai mari amenintari la adresa solului, identificate de Atlas, sunt: eroziunea, suprautilizarea de fertilizatori si pesticide, pierderea continutului organic, contaminarea industriala, pierderea biodiversitatii, salinitatea, compactarea solului datorita vehicolelor agricole sau inundatiilor.
Dupa cum remarca Jones, o parte din factorii care contribuie la degradarea solului ar putea fi contracarati relativ simplu, printr-o mai buna educatie facuta fermierilor. De altfel, acestia ar trebui si incurajati sa foloseasca tehnici mai naturale, precum utilizarea compostului organic in locul celui artificial.
Un sol odata degradat are nevoie de mii de ani pentru a se regenera complet.


Sectorul agriculturii a fost oriunde si oricand in centrul atentiei factorilor de decizie statali. Bineinteles ca nici UE nu putea sa faca exceptie de la aceasta regula, astfel ca inca de la constituirea Comunitatii Economice Europene in 1957, zece dintre articolele Tratatului de la Roma se refereau la crearea unei Politici Agricole Comune (PAC).
Obiectivele PAC, înscrise în tratatul CEE, au fost:
a) cresterea productivitatii si asigurarea unui nivel de viata echitabil a celor care lucreaza în agricultura;
b) stabilizarea pietelor produselor agricole;
c) garantarea securitatii aprovizionarii populatiei cu produse alimentare;
d) asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatorii Comunitatii.
Conferinta ministrilor agriculturii celor sase a stabilit, în 1958, trei principii fundamentale ale PAC:
a) o singura piata si preturi comune;
b) preferinta comunitara – în comertul agricol se acorda preferinta produselor comunitare, importatorii produselor din afara platesc o taxa;
c) solidaritatea financiara – toate statele membre participa la constituirea resurselor financiare aferente PAC si sunt beneficiare ale cheltuielilor destinate politicii agricole comune.
Bazele propriu-zise ale pietei agricole unice europene au fost puse in 1962, cand s-a elaborat primul pachet de masuri legislative agricole referitoare la crearea a sase organizatii comune de piata in ceea ce priveste cerealele, carnea de porc, carnea de pasare, ouale, fructele si legumele. In acelasi an a fost decisa constituirea unui fond unic - Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) - destinat sustinerii in comun a politicii agricole.
FEOGA are o pondere extrem de mare in bugetul anual comunitar, desi in scadere fata de trecut - 50,1% in 1997 fata de 65-75% in anii `80. Din aceasta cauza, tarile UE au fost deosebit de sensibile in ceea ce priveste PAC, reformele fiind cerute imperativ de unii si respinse la fel de categoric de altii.
PAC este alcatuita din doua parti:
- politica de piata, care se refera la produsele agricole si
- politica de structuri, care se refera la exploatarile agricole, la factorii de productie.
Reforma politicii agricole comune a urmarit reducerea partii din bugetul comunitar ce revine agriculturii. Pot fi marcate patru etape în acest proces. Prima etapa, din perioada anilor '80, s-a remarcat prin reducerea preturilor la produsele agricole si reducerea suprafetelor terenurilor cultivate în vederea restrângerii cheltuielilor bugetare. A doua etapa a fost lansata printr-o decizie a Consiliului din 11 si 13 februarie 1988, cea de a treia etapa a fost decisa de Consiliu la 21 mai 1992 si ea a urmarit ca la nivelul Comunitatii sa nu se ajunga la o supraproductie - s-a renuntat la sistemul de sustinere a preturilor in schimbul ajutoarelor directe si forfetare -, iar ultima etapa este cea despre care se face vorbire mai sus.


Surse:

- EUobserver
- The Financial Times
- Mirela Diaconescu, Economie europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
- Gabriela Carmen Pascariu, Uniunea Europeana. Politici si piete agricole, Editura Economica, Bucuresti, 1999
- Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003
- Ovidiu Tinca, Drept comunitar material, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Produsele alimentare modificate genetic 21 04 2005
- Reforma de proportii a Politicii Agricole Comune 27 12 2004
- Taxe mai mari la bauturile alcoolice 2 09 2004
- Propuneri privind aditivii alimentari 12 10 2004
- Comisia Europeana autorizeaza importul de alimente modificate genetic 19 05 2004

A se vedea:

- Agentia Europeana de Mediu - "Inapoi pe pamant - Degradarea solului si dezvoltarea durabila in Europa"
- Agricultura UE
- Reforma PAC - o perspectiva pe termen lung pentru agricultura durabila
- Comisia Europeana - Agricultura
- Programe UE pentru agricultura
- SAPARD
- Parlamentul European - Comitetul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
- Agentia Europeana de Mediu
- Legislatia comunitara privind Agricultura
- Comisia Europeana - Rural Development Next Generation: better, broader, simpler
- Comisia Europeana - Rural development in the EU
- Comisia Europeana - CAP reform continued: EU agrees on more competitive and trade-friendly tobacco, olive, cotton and hops regimes
- MIE - PAC