Barroso sfasie umbra birocratica de la Bruxelles
Asa cum a promis la inceputul mandatului sau, presedintele Comisiei Europene aduce lumina cu privire la grupurile de experti ce consiliaza echipa sa.

Articol:

In iarna au venit la mine niste italieni pe care ii cunoscusem cu un an inainte. I-am cazat la birou, varianta preferata de ei decat cea a unui hostel in pofida faptului ca trebuiau sa stea cu mine hulubete noaptea batand la calculator revista presei de a doua zi. Cum la moda in acel moment era Constitutia Europeana si procesul ei de ratificare, unde Roma a fost destul de grabita desi nu chiar prima cum anunta ea mandra la un moment dat, am dat-o in discutiile noastre si pe acest domeniu. Haios ca nu stiau nimic sau ceea ce stiau batea spre aproape nimic. De curiozitate i-am intrebat si despre celelalte lucruri legate de functionarea Uniunii, ca de, erau cetateni ai comunitatilor inca de la inceputuri asa ca te asteptai a fi cat de cat familiarizati cu problema. S-a dovedit ca, in pofida faptului ca sunt statator prin tara noastra neintegrata inca, le am, ca sa zic asa, mult mai bine decat ei in domeniu. Bine, la un moment dat poate e logic, dat fiind ca fizic nu sunt eu in UE dar, cum patrulez toata ziua pe net si carti in UE, era normal sa stiu mai multe. Oricum, am aflat peste cateva zile dintr-un sondaj de opinie european ca italieni mei nu erau niste lunatici ci doar niste demni reprezentanti ai cetateniei europene, doar 11% din europenii intrebati spuneau ca au auzit de Constitutie si ii cunosc continutul.
Daca in privinta cunostintelor privind Constitutia, europenii erau destul de varza, intre timp datorita luptei din Franta si Olanda situatia mai schimbandu-se un pic, la fel stau lucrurile si in privinta mecanismelor comunitare. Bruxellesul, Luxemburgul, Strasbourgul, Frankfurtul sunt vazute de cetatenii Uniunii ca niste centre de luare a deciziei nu numai departate dar si cat se poate de opace. Asta pentru ca si daca faci efortul sa te informezi cu privire la modul de desfasurare al procesului legislativ risti sa iti prinzi urechile in hatisul de proceduri, complicate pana la extrem datorita faptului ca trebuie sa impace si capra comunitara si varza nationala.
Daca nu au prea multe cunostinte despre cum se iau deciziile, oamenii incep sa fie din ce in ce mai constienti de importanta acestora asupra vietii lor de zi cu zi. Mai ales dupa venirea in 1992 a Pietei Unice, reglementarile comunitare au inceput sa curga pe banda rulanta si sa fie simtite aproape in fiecare domeniu. Valul legislativ bruxellez a fost calificat de multi drept tsunami iar reglementari de genul celei cu privire la imbracarea muncitorilor in functie de razele soarelui, ce era cat pe aci sa fie aprobata acum doua luni, nu erau chiar printre cele mai indicate pentru a atrage simpatia societatii europene.
Apetenta pentru reglementare la nivel comunitar se explica destul de usor. Bruxellesul nu are la dispozitia sa prea multe instrumente pentru a inraurii realitatile comunitare in directia dorita de el, de exemplu bugetul, in pofida neintelegerilor acerbe din prezent pe marginea lui, nu reprezinta chiar o suma uriasa, cifrandu-se la un pic peste 1% din PIB-ul statelor membre. Asa ca, baieti destepti, oficiali europeni profita si ei de ce pot, adica de posibilitatea de a reglementa. Numai ca, in unele cazuri, dau peste niste baieti si mai destepti, politicenii de la nivel national, care mizeaza pe popularitatea ce o are Uniunea pentru a da vina pe reglementarile europene cand trebuiesc luate masuri nepopulare si, astfel, pentru a scapa mai usor de presiunea strazii.
Cele de mai sus duc la situatia ca cetatenii nici macar sa nu stie pe cine sa mai injure cand se pomenesc cu cine stie ce noua lovitura legislativa. Guvernul da vina pe Comisie, Comisia isi sustine pozitia prin faptul ca s-a consultat cu grupurile sale de "intelepti" care i-au confirmat ca initiativa era cat se poate de buna dar ca beneficiile se percep mai greu de omul de rand, iar in fond si la urma urmei chiar ministrii ce dau cu para au aprobat-o in cadrul Consiliului.
Deci, pentru a rezuma, pe de o parte cetatenii europeni nu stiu aproape nimic despre ce se intampla pe la Bruxelles, pe de alta parte simt ca procesul legislativ o ia de multe ori razna si nici nu prea au pe cine trage la raspundere pentru aceasta. O combinatie care nu e de mirare ca a dus la scaderea accentuata a popularitatii Uniunii in ochii lor. Emblematic pentru aceasta este un sondaj de opinie efectuat in tarile mari ale UE si care releva ca, de exemplu, 83% dintre germani, 82% dintre spanioli, 80% dintre polonezi, 72% dintre francezi si 56% dintre britanici considera Uniunea ca responsabila pentru cresterile de preturi.
Chiar daca de la inceputuri si pana recent constructia comunitara a fost indeosebi o treaba a elitelor, nimeni nu i-a intrebat pe cetatenii celor 6 tari intemeietoare daca vor sau nu sa faca pasul spre integrarea europeana, in prezent lucrurile nu mai pot continua asa. Nu prea poti sa pleci in ofensiva cu democratia prin desertul Irakului sau muntii Afganistanului in conditiile in care acasa nu stai deloc bine la acest capitol. Asa ca, incet, incet, populatia incepe sa fie intrebata si chiar sa isi spuna cuvantul in afacerile europene. Pentru a introduce un nou exemplu in prezentarea noastra nu trebuie decat sa revenim la Constitutia Europeana ce sta in pana datorita respingerii sale de francezi si olandezi.
Comisia Europeana, institutia care este legata cel mai mult de procesul de integrare european, fiind in principiu si cea mai independenta fata de interesele nationale, nu putea sa stea la peluza si sa asiste impasibila cum situatia se degradeaza. De acea a iesit in ultimul timp pe piata cu unele initiative spectaculoase, dar in acelasi timp si de bun simt: renuntarea la o mare parte din legislatia comunitara care sta pe teava ratificarii si care nu prea isi are rostul, lansarea unei puternice campanii de informare despre realitatile europene, punerea de presiune in directia desecretizarii sedintelor Consiliului in care se iau decizii legislative etc.
La etc. din enumerarea de mai sus intra si anuntul de astazi (8 noiembrie 2005) cum ca executivul comunitar va face publice in cadrul unui registru grupurile de experti care il asista in procesul legislativ. Problematica destul de importanta dat fiind caracteristicele acestui proces.
Dupa cum aminteam, directivele, regulamentele, deciziile si celelalte instrumente juridice comunitare au ca tinta din ce in ce mai multe domenii de actiune, de la calitatea apei si pana la dotariile autoturismelor europene, de la cine stie ce standarde si pana la concurenta. Comisia are dreptul exclusiv de initiativa legislativa, Consiliul si Parlamentul European putand insa solicita inaintarea unor propuneri.Astfel ca activitatea pe care trebuie sa o depuna executivul comunitar nu numai ca este imensa dar si foarte diversa. Din aceasta cauza se vede nevoit de multe ori sa apeleze pentru consultari la grupuri de experti ce nu lucreaza direct in cadrul Comisiei.
Expertiza poate lua diferite forme, de la cunostintele teoretice ale celor consultati si pana la experienta lor practica in domeniu.
Un astfel de grup de experti poate fi definit ca o entitate consultativa care consta din experti nationali din sectorul privat sau public si a fost constituit la cererea Comisiei pentru a o sfatui. Asadar, principalul sau tel este oferirea de consulatii Comisiei si serviciilor acesteia in procesul de pregatire a legislatiei si initiativelor politice, precum si in cadrul actiunii Bruxellesului de monitorizare si coordonare a colaborarii cu statele membre. El poate fi permanent dar si temporar. De notat ca membrii sai nu sunt platiti, doar cheltuielile provocate de munca in cadrul acestuia fiindu-le rambursate.
Pentru cei mai putin familiarizati cu procesul legislativ comunitar trebuie sa fac precizarea ca grupurile de experti in discutie nu trebuie confundate cu celebrele comitete care au dus la sintagma de "comitologie" comunitara. Acestea din urma sunt create de legislator, Consiliul sau Consiliul si Parlamentul European, pentru a asista Comisia.
Dar ce face exact un grup de experti ? In afara crearii in cadrul sau a unui forum pentru prezentarea diverselor opini, el trimite sfaturi Comisiei in toate fazele procesului politic:
- la momentul identificarii unui domeniu politic de actiune pentru Bruxelles, cand grupul poate atrage atentia asupra problemelor specifice sau urgentelor;
- la momentul propunerii legislative, cand grupul poate executa studii de impact inainte de finalizarea si adoptarea propunerii de catre Comisie;
- la momentul implementarii, respectiv consilierea Comisiei inainte de trasarea de catre aceasta a metodelor de implementare a noii legislatii;
- la momentul monitorizarii si evaluarii politicii, cand se observa aplicarea politicii de catre autoritatile nationale din domeniul in cauza.
Trebuie subliniat ca grupurile de experti nu pot lua decizii politice. Autoritatea juridica si politica ce propune legislatia si exercita monitorizarea este in continuare Comisia.
De obicei, Comisia isi creeaza singura grupurile de experti, alegandu-se intre doua metode:
- o Decizie a Comisiei sau un alt act juridic prin care se instituie grupul;
- grupul este constituit de catre un serviciu al Comisiei cu acordul Secretariatului General. Aceasta metoda este si cea mai folosita, majoritatea grupurilor actuale de experti fiind create in acest mod.
Componenta grupurilor este destul de variata, fiind prezenti de la reprezentanti ai mediului academic si pana la cei ai industriilor implicate in domeniul de activitate al grupului sau organizatiilor neguvernamentale interesate si functionarilor guvernamentali. Selectia lor se face pe baza cunostintelor pe care le au in domeniul respectiv.
Un grup de experti poate crea la randul sau subgrupuri care sa studieze probleme specifice si poate invita la sedinte observatori din afara sa cand considera necesar a afla si opinia acestora.
Sedintele grupurilor au loc de obicei la Bruxelles si Luxemburg.
Registrul in care vor fi trecute grupurile de experti va da informatii atat cu privire la natura si insarcinarile lor cat si cu privire la departamentele ce coordoneaza activitatea acestora.
Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a promis la inceputul mandatului sau ca va crea o astfel de baza de date, a declarat cu privire la aceasta initiativa: "Suntem hotarati sa aducem lumina in modul cum se iau deciziile la Bruxelles [...] Este normal ca publicul sa aiba mai multe informatii cu privire la cine ajuta la formarea politicilor UE. Acest nou registru asigura o administratie mai deschisa si contribuie la obiectivul general al unei mai bune reglementari".
Registrul va indexa aproximativ 1.300 de grupuri, numarul total al acestora schimbandu-se in timp in functie de aparitia de noi domenii de actiune sau disparitia altora.
Participantii la grupurile de experti sunt clasificati in functie de categoriile din care fac parte (mediul stiintific, academic, practicieni, organizatii nonguvernamentale etc.) insa baza de date nu contine informatii individuale cu privire la experti din motive ce tin de protejarea lor.

Surse:

Alte articole:

A se vedea: