Barroso tine la imagine 20 09 2004

Odata cu 1 noiembrie, o noua Comisie Europeana isi va incepe mandatul. Ea va fi condusa de fostul prim ministru portughez José Manuel Barroso.
Un purtator de cuvant al lui Barroso a afirmat duminica (19 septembrie 2004) ca membrii viitorului executiv european vor trebui sa isi declare public interesele financiare si legaturile de afaceri pe care le au. Astfel, ei vor trebui sa descrie bunurile pe care le detin in prezent, sa prezinte o istorie de 10 ani a finantelor personale si sa raporteze si bunurile detinute de soti sau parteneri.
Declaratiile financiare ale comisariilor au fost introduse de catre actualul presedinte al Comisiei, Romano Prodi. Barroso pare determinat sa creasca nivelul de transparenta impus de predecesorul sau, sperand astfel sa imbunatateasca imaginea echipei pe care o va conduce.
Initiativa descrisa mai sus este necesara, dat fiind faptul ca desi inca neinstalata oficial, noua echipa este lovita deja de controverse. Doi dintre viitorii comisari europeni sunt in pericol de a intra intr-un conflict de interese rezultat din bunurile detinute sau legaturile de afaceri avute.
Viitorul comisar european pentru agricultura, daneza Mariann Fischer Boel, detine o ferma importanta ce a primit subventii din partea UE. Media daneza semnaleaza si existenta unor posibile interese ale familiei sale la o mare crescatorie de porci din Rusia.
Neelie Kroes, fosta ministru al transporturilor in Olanda si nominalizata pentru portofoliul concurentei in noua Comisie Europeana, este de asemenea intr-o situatie delicata dat fiind faptul ca a facut parte din consiliile de administratie ale unor mari companii europene.

Tratatele Uniunii cer o independenta veritabila pentru membrii Comisiei, da` ca multe alte lucruri legate de UE una e teoria si cu totul altceva practica.

Asupra Comisiei Europene planeaza si va plana in continuare o "umbra" reprezentata de demisia Comisiei Jacques Santer la 15 martie 1999.
La 17 decembrie 1998 Parlamentul European a refuzat descarcarea bugetara a activitatii Comisiei Europene pentru anul 1996. Consecinta a acestui act, un grup de 71 eurodeputati au depus o motiune de cenzura împotriva Comisiei. Supusa la vot la 14 ianuarie 1999, aceasta a fost respinsa de catre plenul PE, pretul acestei respingeri fiind însa instituirea unui comitet de ancheta format din cinci experti independenti care sa verifice corectitudinea afirmatiilor privind gestiunea incorecta pe care anumiti membri ai Comisiei ar fi facut-o în exercitarea atributiilor ce le reveneau.
În fapt, refuzul Parlamentului European de a acorda descarcarea bugetara avea la origine o serie de acuzatii de iregularitati în gestiunea financiara a Comisiei Europene, inclusiv acuzatii de frauda, care au stat la originea conflictului ce a opus parlamentul si executivul european. Aceste dosare au influentat decizia Parlamentului European în procedura de descarcare bugetara pentru anul 1996 desi, în realitate, majoritatea faptelor incriminate nu aveau nici o legatura cu exercitiul bugetar respectiv, ele având loc, fie înainte, fie dupa 1996.
Pe scurt, acuzatiile aveau în vedere activitati desfasurate de Oficiul de ajutor umanitar al UE (ECHO) — cu referire directa la actiuni din spatiul ex-iugoslav si regiunea Marilor Lacuri din Africa, gestiunea programelor MED , activitatea Biroului de asistenta tehnica pentru programul de formare profesionala „Leonardo da Vinci”, iregularitati în functionarea serviciului de securitate al institutiilor europene precum si scandalul declansat de divulgarea de informatii confidentiale de catre un functionar al Comisiei Europene.
Comisia Europeana s-a trezit in fata posibilitatii de a se confrunta cu o motiune de cenzura a Parlamentului European. Pentru a evita întrunirea majoritatii cerute de adoptarea motiunii de cenzura, Comisia a acceptat propunerea PE de constituire a unui comitet de ancheta care sa analizeze acuzatiile mentionate anterior si sa publice un raport în acest sens pâna la 15 martie 1999. Presedintele Comisiei Europene din acel moment, luxemburghezul Jacques Santer, a promis ca institutia pe care o conduce se va conforma concluziilor comitetului de ancheta. Rezultatul activitatii acestuia, intitulat „Primul raport privind acuzatiile de frauda, proasta gestiune si nepotism”, numara peste 140 pagini.
Desi un singur comisar era acuzat în mod direct de încalcarea deontologiei profesionale si favoritism flagrant - este vorba despre Edith Cresson, fost prim ministru al Frantei - o serie de alti membri ai Comisiei, inclusiv presedintele Jacques Santer, se faceau vinovati, conform documentului mentionat, de neglijenta, proasta administrare si tolerare a unor acte de indisciplina. Pe lânga acestea, raportul constata implicarea Comisiei în actiuni a caror amploare depasea capacitatea sa de gestiune si rolul atribuit prin Tratate.
Prezentarea raportului „Comitetului înteleptilor” a determinat o reactie imediata din partea PE, care a cerut demisia Comisiei. Jacques Santer a anuntat acest lucru câteva ore mai târziu, in noaptea de 15-16 martie 1999. Data fiind importanta dosarelor aflate pe agenda liderilor UE în perioada respectiva , Consiliul European extraordinar de la Berlin, din 24-25 martie 1999, a adoptat o decizie rapida privind succesorul lui Jacques Santer, identificat în persoana fostului prim-ministru italian Romano Prodi. Desemnarea acestuia s-a facut conform procedurii din Tratatul de la Maastricht, nominalizarea celorlalti membri ai Comisiei urmând sa aiba loc dupa alegerile parlamentare europene din 10-13 iunie 1999.

Surse:

- The Financial Times
- Ion Jinga, Uniunea Europeana. Realitati si perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 143 si urm.

Opinia dumneavoastra

Alte articole:

- Controverse privind noii comisari europeni 16 09 2004
- Scandal in jurul viitorului comisar european pentru agricultura 18 08 2004
- Repartizarea posturilor in noua Comisie Europeana 12 08 2004

A se vedea:

- Codul de conduita al comisarilor europeni
- Declaratiile de interese ale comisarilor europeni
- Curriculum Vitae Mariann Fischer Boel
- Curriculum Vitae Neelie Kroes