Bosnia porneste la drum

Comisia Europeana a anuntat astazi (21 martie 2005) ca, pana la sfarsitul anului, Bosnia si Hertegovina va putea incepe negocierile cu UE privind incheierea unui Acord de Asociere si Stabilitate, acesta constituind un prim pas pe drumul unei posibile aderari viitoare la UE.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial Europa s-a trezit in ruine. Daunele atat materiale dar mai ales omenesti erau incomensurabile. Dat fiind acestea, oficialii europeni au incercat sa puna baza unei noi ordini internationale pe vechiul continent care sa faca imposibila izbucnirea unui nou razboi major. Cum disensiunile cu URSS pareau fara solutie la acel moment, occidentalii au incercat ca macar in propria ograda sa distruga semintele unui viitor conflict. Asa s-a ajuns la formarea primei comunitati europene, cea a Carbunelui si Otelului, gandita ca solutie la secularul conflict franco-german prin punerea in comun de catre cele doua tari si alti patru vecini a industriei direct legate de sistemul de aparare.
Timp de jumatate de secol comunitatile europene s-au dezvoltat atat pe planul integrarii cat si ca numar de membrii, vestul continentului ajungand sa beneficieze de o stabilitate care a devenit extrem de evidenta mai ales in perioada agitata a anilor `90, cand partea central si estica a continentului a devenit teatrul unor schimbari majore pe plan intern dar si a unor conflicte sangeroase, aproape de neimaginat.
Bosnia si Hertegovina a ocupat pozitia de nedorit de simbol al tulburarilor care au atins Europa dupa 1989. Dupa ce a facut parte din Iugoslavia s-a vazut prinsa in cadrul unui conflict interetnic ce a opus trei tabere, croatii, sarbii si musulmanii. Razboiul a devastat fosta provincie iugoslava fiind nevoie de implicarea internationala pentru a se ajunge la o solutie.
Dupa o decada de la sfarsitul razboiului, trupele de sub comanda internationala inca apar ca un element de stabilitate in Bosnia si Hertegovina. Tara este inca impartita in doua, pe de o parte entitatea sarba, pe de cealalta parte cea croato-musulmana, dar ambitia Sarajevoului de a se integra intr-un viitor in UE nu se impiedica in aceste "detalii". Si oricum, se pare ca bunavointa destula gaseste si la Bruxelles, astazi chiar primind un puternic semnal de incurajare in acest sens prin anuntul facut de Comisia Europeana cum ca pana la sfarsitul acestui an se va semna intre Uniune si Bosnia Hertegovina un Acord de Stabilitate si Asociere (ASA).
ASA este destinat a ajuta tarile pentru pregatirea procesului de aderare la Uniune.
Cum nu mai departe de saptamana trecuta Bruxellesul a fost extrem de dur cu problematica criminalilor de razboi, pentru neindepliniri in acest domeniu neincepand negocierile de aderare cu Croatia, bineinteles ca si in cazul Bosniei domeniul nu putea fi trecut cu vederea.
Comisarul european pentru extindere, finlandezul Olli Rehn, a declarat in cadrul unei conferinte de presa pe care a sustinut-o impreuna cu primul ministru bosniac Adnan Terzic ca, pana la deschiderea negocierii ASA, mai trebuiesc facute progrese semnificative de catre Bosnia in cooperarea cu tribunalul Penal international de la Haga.
Terzic a negat ca pe teritoriul tarii sale s-ar mai afla inculpati pentru crime de razboi: "Informatiile provenite de la serviciile de informatii spun fara dubiu ca nici unul dintre cei inculpati pentru crime de razboi nu mai sunt in prezent pe teritoriul Bosniei si Hertegovinei".
Comisia Europeana urmeaza sa faca la sfarsitul lui mai o evaluare a dezvoltarilor din Bosnia, aceasta urmand sa fie studiata si de statele membre UE, si, daca si ele sunt de acord, se va putea incepe munca la ASA.
Un mesaj similar cu cel trimis Bosniei a fost destinat si Serbiei si Muntenegrului. Totusi, pe langa problematica legata de cooperarea cu Tribunalul international, Rehn a facut trimitere si la lupta impotriva coruptiei si crimei organizate.
Propunerea de incheiere a unor ASA cu Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Republica Federala Iugoslava si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei dateaza deja de ceva timp, mai precis de la 26 mai 1999.

Comunitatile europene, constituite conform regulilor dreptului international, sunt organizatii internationale având calitatea de organizatii regionale deschise de tip specializat.
Calitatea de stat membru nu este limitata la fondatori, la Comunitati putând adera si alte state europene. Nu este prevazuta posibilitatea retragerii sau excluderii statelor membre, insa acest lucru se va schimba odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei UE.
Dispozitiile tratatelor au reglementat doar conditiile de forma si de procedura ale aderarii, practica degajând o serie de alte conditii, cum ar fi: acceptarea tuturor realizarilor comunitare; aderarea concomitenta la cele trei comunitati; aderarea progresiva; aderarea nu poate sa puna în pericol obiectivele fundamentale ale Comunitatilor.
Alte conditii pentru admisibilitatea cererii de aderare sunt fie de natura principiala, nesanctionate din punct de vedere juridic (cum ar fi acceptarea integrala de catre statele candidate a dreptului comunitar originar, cât si a dreptului derivat si a principiilor generale) fie de natura politica, cum ar fi mentiunea din preambulul Tratatului C.E.E. - ca statele fondatoare invita sa se asocieze efortului lor si celelalte popoare din Europa “care împartasesc idealul lor”, fiind “hotarâte sa întareasca mentinerea pacii si a libertatii”.
Constituite initial din sase state membre, (Belgia, Franta, Italia, Olanda, Germania, Luxemburg). Comunitatile europene au cunoscut ulterior patru valuri succesive de “largiri” prin aderarea altor state europene - extinzându-se astfel spatiul comunitar.
Începând din 1961, Marea Britanie a staruit cu perseverenta sa adere la Comunitati - (depunând cererea de aderare la 9 august 1961), izbindu-se de refuzul Frantei. Astfel, în ianuarie 1963 generalul De Gaulle se opune aderarii Marii Britanii la Comunitati, întrerupând unilateral negocierile care se deschisesera, iar în 1967, veto-ul francez a împiedicat chiar începerea negocierilor.
Obstacolul francez a fost înlaturat prin retragerea presedintelui De Gaulle. La Conferinta la vârf de la Haga din 1 - 2 decembrie 1969 problema aderarii Marii Britanii la comunitati a fost analizata în alt context, presedintele Pompidou fiind de acord cu aderarea acesteia. La 30 iunie 1970 încep la Luxemburg negocierile pentru aderarea Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei si Norvegiei, iar la 22 ianuarie 1972 se semneaza la Bruxelles acordul de aderare. Norvegienii decid însa prin referendum ca tara lor sa ramâna în afara comunitatilor, astfel ca dupa aceasta prima “largire” Comunitatile cuprindeau la 1 ianuarie 1973 doar noua membri.
O noua extindere s-a realizat prin aderarea Greciei la 1 ianuarie 1981 (Tratatul de adeziune fiind semnat la 28 mai 1979) si prin aderarea Spaniei si Portugaliei la 1 ianuarie 1986 (Tratatul de adeziune fiind semnat la 12 iunie 1985), ajungându-se la sporirea numarului statelor membre ale comunitatilor europene de la 9 la 12 state.
Având în vedere politica de deschidere a comunitatilor fata de alte state, au fost depuse noi cereri de adeziune din partea altor state dupa cum urmeaza: Turcia (14 aprilie 1987), Austria (17 iulie 1989), Cipru (4 iulie 1990), Malta (16 iulie 1990), Suedia (1 iulie 1991), Finlanda (18 martie 1992), Elvetia (20 mai 1992), Norvegia (25 noiembrie 1992).
De la 1 ianuarie 1995 numai trei state au devenit membre ale Uniunii Europene: Austria, Suedia si Finlanda. Pentru a doua oara, prin referendum, poporul norvegian s-a pronuntat împotriva intrarii în Uniune, astfel ca Norvegia a renuntat din nou la aderare.
La 1 mai 2004 au aderat oficial la Uniune alte 10 state: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Surse:

- EUobserver
- Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
- Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2001

Opinia dumneavoastra !!!

Alt articol:

- Capul Verde vrea in Uniune 17 03 2005
- Croatia mai asteapta 16 03 2005
- UE creste cooperarea cu vecinii sai 2 03 205
- La 10 ani de la aderare in Austria entuziasmul s-a racit 27 02 2005
- Rusia vrea mai aproape de UE in domeniul apararii 24 01 2005
- Ucraina atrasa spre integrarea in UE 14 01 2005
- Rusia nu vrea in UE 3 01 2005
- Bulgaria, Romania si Croatia se indreapta spre aderare 19 12 2004
- Turcia va incepe negocierile de aderare 17 12 2004
- UE mai aproape de vecinii sai 9 12 2004
- Israelul in UE ? 4 12 2004
- A inceput cea mai mare misiune militara a UE 2 12 2004
- UE va scoate NATO din Bosnia 7 10 2004
- UE este de acord sa preia forta de mentinere a pacii din Bosnia 13 07 2004
- Politica UE fata de vecinii sai 13 05 2004
- Uniunea Europeana se largeste cu inca 10 tari 3 05 2004

A se vedea:

- Comisia Europeana - Relatiile UE cu Bosnia si Hertegovina
- Comisia Europeana - Bosnia si Hertegovina - Raport de tara cu privire la Procesul de Stabilizare si Asociere 2004
- Comisia Europeana - Relatiile UE cu Serbia si Muntenegru
- Comisia Europeana - Serbia si Muntenegru - Raport de tara cu privire la Procesul de Stabilizare si Asociere 2004
- Comisia Europeana - Relatiile UE cu Sud Estul Europei
- Comisia Europeana - Procesul de Stabilizare si Asociere
- Comisia Europeana - Extinderea UE
- Comisarul european pentru extinderea UE
- Despre Olli Rehn
- Consiliul European - Afaceri Generale si Relatii Externe
- Tribunalul International pentru Fosta Iugoslavie
- Bosnia si Hertegovina
- Misiunea de politiei a UE in Bosnia Hertegovina
- Misiunea militara a UE in Bosnia Hertegovina
- Guvernul Serbiei si Muntenegrului