| |
Capul Verde
vrea in Uniune
Uniunea
Europeana devine un magnet si pentru fostele colonii ale statelor europene.
La
usa Uniunii incepe sa fie din ce in ce mai multe inghesuiala. Noi si bulgarii
suntem in asteptarea semnarii luna viitoare a Tratatului de Aderare, Croatia
si Turcia vor sa inceapa anul acesta negocierile de aderare, Ucraina si
tarile din asa-numitii Balcani Occidentali fac si ele eforturi pentru
a intra pe fagasul aderarii, unele voci cer chiar o integrare cel putin
la nivel economic al tarilor sud-mediteraneene si iata, acum, si fostele
colonii ale tarilor occidentale trec la coada.
Fostul presedinte portughez Mario Soares a lansat o petitie prin care
cere Lisabonei sa faca presiuni la Bruxelles pentru inceperea negocierilor
de aderare cu Capul Verde.
Fosta colonie portugheza, insulele Capului Verde se afla la aproximativ
500 de kilometrii de coasta Senegalului si se invecineaza cu arhipelagul
spaniol Canare precum si cele portugheze Azore si Madeira. Pe cand acestea
din urma au ramas legate de metropolele din peninsula iberica, Capul Verde
si-a capatat independenta in 1975, asa ca a ramas pe din afara Comunitatii
Economice Europene in 1986 cand Spania si Portugalia au intra in CEE.
Deja de acum o decada personalitati din Capul Verde, precum fostul presedinte
Aristides Pereira, si-au exprimat indoieli asupra balantei avantajelor
si dezavantajelor ce reies din statutul de independenta. Astfel, Pereira
a apreciat intr-un saptamanal portughez in 1993 ca era mult mai bine daca
insula devenea doar o regiune autonoma dupa modelul Madeirei.
Soares argumenteaza in favoarea initiativei sale ca insula ar putea servi
Uniunii ca punct de legatura cu Statele Unite si America Latina.
Pana acum nici o fosta colonie a statelor europene nu a ridicat problema
aderarii la Uniune.
Cand a fost colonizata in secolul al XV-lea insulele nu erau locuite,
insa acum ele au o populatie de aproximativ 400.000 de oameni si sunt
un punct important de realimentare pentru transportul maritim si aerian.
Cum la capitolul resurse naturale stau destul de slab, guvernul din Capul
Verde se bazeaza mai mult pe turism pentru veniturile economice.
Primul ministru arhipelagului a declarat in noiembrie la Lisabona ca guvernul
sau ia in considerare adoptarea euro ca moneda proprie. De altfel, Capul
Verde deja urmeaza regulile stricte monetare ale zonei euro.
Comunitatile
europene, constituite conform regulilor dreptului international, sunt
organizatii internationale având calitatea de organizatii regionale
deschise de tip specializat.
Calitatea de stat membru nu este limitata la fondatori, la Comunitati
putând adera si alte state europene. Nu este prevazuta posibilitatea
retragerii sau excluderii statelor membre, insa acest lucru se va schimba
odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei UE.
Dispozitiile tratatelor au reglementat doar conditiile de forma si de
procedura ale aderarii, practica degajând o serie de alte conditii,
cum ar fi: acceptarea tuturor realizarilor comunitare; aderarea concomitenta
la cele trei comunitati; aderarea progresiva; aderarea nu poate sa puna
în pericol obiectivele fundamentale ale Comunitatilor.
Alte conditii pentru admisibilitatea cererii de aderare sunt fie de natura
principiala, nesanctionate din punct de vedere juridic (cum ar fi acceptarea
integrala de catre statele candidate a dreptului comunitar originar, cât
si a dreptului derivat si a principiilor generale) fie de natura politica,
cum ar fi mentiunea din preambulul Tratatului C.E.E. - ca statele fondatoare
invita sa se asocieze efortului lor si celelalte popoare din Europa “care
împartasesc idealul lor”, fiind “hotarâte sa întareasca
mentinerea pacii si a libertatii”.
Constituite initial din sase state membre, (Belgia, Franta, Italia, Olanda,
Germania, Luxemburg). Comunitatile europene au cunoscut ulterior patru
valuri succesive de “largiri” prin aderarea altor state europene
- extinzându-se astfel spatiul comunitar.
Începând din 1961, Marea Britanie a staruit cu perseverenta
sa adere la Comunitati - (depunând cererea de aderare la 9 august
1961), izbindu-se de refuzul Frantei. Astfel, în ianuarie 1963 generalul
De Gaulle se opune aderarii Marii Britanii la Comunitati, întrerupând
unilateral negocierile care se deschisesera, iar în 1967, veto-ul
francez a împiedicat chiar începerea negocierilor.
Obstacolul francez a fost înlaturat prin retragerea presedintelui
De Gaulle. La Conferinta la vârf de la Haga din 1 - 2 decembrie
1969 problema aderarii Marii Britanii la comunitati a fost analizata în
alt context, presedintele Pompidou fiind de acord cu aderarea acesteia.
La 30 iunie 1970 încep la Luxemburg negocierile pentru aderarea
Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei si Norvegiei, iar la 22 ianuarie
1972 se semneaza la Bruxelles acordul de aderare. Norvegienii decid însa
prin referendum ca tara lor sa ramâna în afara comunitatilor,
astfel ca dupa aceasta prima “largire” Comunitatile cuprindeau
la 1 ianuarie 1973 doar noua membri.
O noua extindere s-a realizat prin aderarea Greciei la 1 ianuarie 1981
(Tratatul de adeziune fiind semnat la 28 mai 1979) si prin aderarea Spaniei
si Portugaliei la 1 ianuarie 1986 (Tratatul de adeziune fiind semnat la
12 iunie 1985), ajungându-se la sporirea numarului statelor membre
ale comunitatilor europene de la 9 la 12 state.
Având în vedere politica de deschidere a comunitatilor fata
de alte state, au fost depuse noi cereri de adeziune din partea altor
state dupa cum urmeaza: Turcia (14 aprilie 1987), Austria (17 iulie 1989),
Cipru (4 iulie 1990), Malta (16 iulie 1990), Suedia (1 iulie 1991), Finlanda
(18 martie 1992), Elvetia (20 mai 1992), Norvegia (25 noiembrie 1992).
De la 1 ianuarie 1995 numai trei state au devenit membre ale Uniunii Europene:
Austria, Suedia si Finlanda. Pentru a doua oara, prin referendum, poporul
norvegian s-a pronuntat împotriva intrarii în Uniune, astfel
ca Norvegia a renuntat din nou la aderare.
La 1 mai 2004 au aderat oficial la Uniune alte 10 state: Republica Ceha,
Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria.
Surse:
-
EUbusiness
-
Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2001
- Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucuresti,
2001
Opinia
dumneavoastra !!!
Alte
articole:
- Croatia
mai asteapta 16 03 2005
- UE
creste cooperarea cu vecinii sai 2 03 205
- La
10 ani de la aderare in Austria entuziasmul s-a racit 27 02 2005
- Rusia
vrea mai aproape de UE in domeniul apararii 24 01 2005
- Ucraina
atrasa spre integrarea in UE 14 01 2005
- Rusia nu vrea in UE
3 01 2005
- Bulgaria,
Romania si Croatia se indreapta spre aderare 19 12 2004
- Turcia
va incepe negocierile de aderare 17 12 2004
- UE mai
aproape de vecinii sai 9 12 2004
- Israelul in UE ? 4 12
2004
- Politica
UE fata de vecinii sai 13 05 2004
- Uniunea
Europeana se largeste cu inca 10 tari 3 05 2004
A se
vedea:
- Comisia
Europeana - Relatiile UE cu Capul Verde
- Guvernul Capului Verde
- Despre
Capul Verde
- CIA
- Despre Capul Verde
- MAE
Romania - Republica Capului Verde
- Comisia
Europeana - Extinderea UE
- Comisarul
european pentru extinderea UE
- Site-ul
Politicii Europene de Vecinatate
- "Documentul
de Strategie" privind PEV
- Legislatia
comunitara privind relatiile externe UE |
|
|