De
colo-colo
Conform reglementarilor
comunitare, principala casa a Parlamentului European (PE) este
in Franta la Strasbourg. Cu toate acestea, sediul din Bruxelles
a castigat de-a lungul anilor din ce in ce mai multa importanta,
devenind practic locul de baza al vietii parlamentare europene.
Cum insa sedinta lunara din capitala Alsaciei este batuta in cuie,
are loc lunar o caravana ciudata formata din eurodeputati, ajutoarele
acestora, lobistii si jurnalistii care sunt fortati sa treaca
dintr-un oras intr-altul.
Revolta
parlamentara
Baletul care
are loc lunar intre Bruxelles, Strasbourg si inapoi, a determinat
pe multi sa ceara renuntarea la unul dintre sedii. Iar cum Bruxelles-ul
este mult mai important pentru infrastructura institutionala,
bineinteles ca orasul francez este cel spre care se indreapta
nemultumirile lor.
Unul dintre cei care doresc schimbarea actualului sistem este
germanul Alexander Alvaro, membru al grupului politic liberal.
Constient de faptul ca reformarea regulilor actuale nu este deloc
usor de realizat, el a incercat ca macar punctul sau de vedere
sa cunoasca o publicitate cat mai mare. In acest sens, a
obtinut sustinerea a aproximativ 140 de parlamentari europeni,
majoritatea britanici, olandezi sau scandinavi, pentru ceea ce
el numeste “Campania Pentru Reforma Parlamentara”.
Aceasta contine o declaratie in care se arata ca toate facilitatile
de care Parlametul are nevoie se gasesc in Bruxelles iar migratia
parlamentarilor catre Strasbourg pentru numai 48 de zile pe an
reprezinta o risipa si din puctul de vedere al banului public,
ceea ce duce la prejudicarea reputatiei Uniunii Europene. Pe langa
aceasta, Alvaro a subliniat ca sediului de la Bruxelles are cateva
avantaje importante fata de Strasbourg, printre care acela ca
aici este mult mai usor sa te intalnesti si sa iei legatura cu
alti oficiali.
La schimb
Pentru a
mai indulci pentru francezi pastila unei eventuale schimbari a
sediului PE, unii eurodeputati s-au gandit la solutia ca Strasbourg-ul
sa primeasca in schimb in gazduire un alt organism comunitar.
Campania lui Alvaro de exemplu a propus folosirea sediului din
capitala Alsaciei pentru Sumiturile UE care au loc regulat la
Bruxelles.
Un alt sustinator al cauzei parasirii de catre PE a orasului francez
este Jorgo Chatzimarkakis, care a declarat ca plimbarea lunara
costa 200 de milioane de euro pe an. Si el a propus realizarea
unei inlocuiri, respectiv ca in sediul de la Strasbourg sa se
gazduiasca Institutul Tehnologic European pe care liderii UE au
fost de acord luna trecuta sa il creeze dupa modelul bine-cunoscutului
Institut de Tehnologie din Massachussetts.
Mon ami
da` e un simbol
In ciuda
acestei miscari, francezii nu se lasa deloc induplecati. Ei chiar
protesteaza impotriva “razboiului nedrept” dus contra
Strasbourgul-ui, dupa cum a declarat eurodeputatul francez Catherine
Trautmann. Un alt oficial din Hexagon a spus chiar ca atacul indreptat
asupra orasului francez reprezinta de fapt atingerea unui simbol
al constructiei europene.
Jamais
Cum pentru
abandonarea sediului de la Strasbourg ar trebui ca fiecare stat
membru sa fie de acord, sansele de reusita a unei astfel de miscari
sunt si pe viitor aproape nule, Franta fiind greu de crezut ca
ar fi de acord vreodata cu schimbarea. |
| Negociatorii
tratatelor au facut trimitere, de fiecare data, la dispozitiile
tratatelor (art. 77 al Tratatului C.E.C.A. si 216 al Tratatului
C.E.E .), atunci când s-a discutat problema sediului.
Pentru alegerea sediului definitiv al institutiilor comunitare,
s-a deschis o adevarata competitie între mai multe state
membre, perioada provizoratului prelungindu-se foarte mult.
Compromisul care a durat pâna în anul 1992 îsi
avea originea în decizia reprezentantilor guvernelor statelor
membre care a însotit semnarea tratatului de fuziune din
8 aprilie 1965, conform careia: „Luxemburg, Bruxelles si
Strassburg ramân locuri de lucru provizorii ale institutiilor
Comunitatii”.
Prin decizia luata de Consiliul european de la Edinburg din 1992
de comun acord de catre reprezentantii guvernelor statelor membru,
privind fixarea sediilor institutiilor si ale unor organisme si
servicii ale Comunitatilor s-au stabilit urmatoarele:
- Parlamentul îsi are sediul la Strasbourg, unde se desfasoara
12 sedinte plenare anuale. Sesiunile plenare suplimentare au loc
la Bruxelles. Comisiile sale au sediul la Bruxelles. Secretariatul
general si serviciile sale se afla la Luxemburg ;
- Consiliul îsi are sediul la Bruxelles . Sesiunile sale
din aprilie, iunie si octombrie se desfasoara la Luxemburg. Se
poate decide o sesiune în alt loc în împrejurari
exceptionale, pentru ratiuni corespunzatoare justificate.
- Comisia se afla la Bruxelles , dar unele servicii ale sale sunt
stabilite la Luxemburg.
- Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta sunt stabilite
la Luxemburg, dar aceasta nu împiedica desfasurarea uneia
sau mai multor sedinte în alt loc;
- Consiliul economic si social îsi are sediul la Bruxelles;
- Curtea de Conturi si Banca europeana de investitii se afla la
Luxemburg .
Pâna în anul 1992, sediile provizorii ale institutiilor
comunitare erau, de fapt, sediile permanente de astazi. |