Intr-o incercare
de definire ramasa celebra, fostul presedinte al Comisiei Europene
Jacques Delors caracteriza Uniunea Europeana drept un "obiect
politic neidentificat". O afirmatie care are o baza cat se
poate de reala dat fiind caracteristicile acestei constructii
internationale. Cu institutii ce nu pot fi cuprinse in clasicul
cadru al separarii puterilor in stat - legislativa, executiva
si judecatoreasca - cu proceduri legislative in care iti prinzi
cu usurinta urechile daca incerci sa le intelegi, cu un eurojargon
care de multe ori devine greu de decriptat si pentru utilizatorii
sai, Uniunea este o adevarata "ciudatenie" a timpurilor
actuale. "Vina" pentru aceasta situatie o poarta in
primul si primul rand lupta continua ce se da intre suveranitatea
nationala si incercarea Uniunii de a acapara cat mai multe puteri.
Batalia pe putere intre nivelul comunitar si cel national nu a
fost una liniara insa tendinta pare sa favorizeze Bruxellesul.
Victoriile sale au venit nu numai prin inscrierea noilor competente
in tratatele europene ci si prin metode mai indirecte, precum
sentintele date de Curtea de Justitie a UE. Unele dintre principiile
europene cele mai importante poarta amprenta Curtii. Astfel, principiul
efectului direct al dreptului comunitar are drept pilon principal
hotararea Van Gend en Loos din 5 februarie 1963 iar cel al primatului
acestui drept fata de cel national hotararea Costa contra Enel
din 15 iulie 1964.
Hotararile Curtii citate mai sus fac parte dintr-un contingent
mai vechi dar aceasta nu inseamna ca instanta europeana si-ar
fi pierdut tendinta de a da o mana de ajutor, oricand poate, cresterii
integrarii, respectiv transferului de competente de la nivel national
catre cel comunitar. Dovada am avut-o chiar azi (13 septembrie
2005), cand i s-a recunoscut Comisiei Europene dreptul de a cere
statelor membre sa impuna sanctiuni cu caracter penal celor care
incalca grav legislatia mediului.
La prima vedere s-ar putea spune: "Foarte bine domne, daca
statul nu poate sa-i traga la raspundere cum trebuie pe cei care
provoaca dezastre ecologice sa se stie ca nu scapa, vine si ii
trage de ciuf Comisia Europeana !". Insa, pe langa consecinta
directa a deciziei de astazi, exista si una extrem de importanta,
subliniata chiar de presedintele Comisiei Europene: "Curtea
intareste posibilitatea aplicarii legii, din momentul in care
statul membru a fost de acord cu o politica europeana". Adica,
hotararea poate fi considerata drept precedent si va exista posibilitatea
ca de acum incolo Comisia sa poata presa pentru sanctiuni de natura
penala in domenii precum piata interna, protectia datelor sau
drepturile de proprietate intelectuala.
Expertul juridic al Comisiei, Michel Petite, a incercat sa nu
faca mare caz de decizia de astazi, insistand mai mult pe efectul
imediat al acesteia: "intarirea legislatiei comunitare, in
principal in domeniul mediului". Totusi, a recunoscut ca
intr-adevar cazul are valoare de principiu si poate fi extins
la o adica si in alte domenii.
Desi executivul comunitar nu va putea impune direct sanctiunea
aplicata, Petite a admis ca Bruxellesul va putea cere ca aceasta
sa aiba un anumit nivel de duritate. Totusi, aceasta problematica
nu a fost indeajuns clarificata nici de Curte astazi..
Pana in acest moment statele membre ale Uniunii nu erau obligate
sa trateze prea serios eventualele incalcari ale legislatiei comunitare
in domeniul mediului. Acest fapt nemultumea profund Comisia, mai
ales ca ea s-a mandrit intotdeauna cu inaltele standarde de mediu
impuse in UE.
O parte din statele membre nu vad cu ochi buni implicarea Comisiei.
Germania, Franta si Marea Britanie deja s-au opus in 2001 cand
s-a propus ca unele incalcari ale legislatiei comunitare de mediu
sa intre in categoria sanctiunilor penale.
Speriata parca intr-un fel de posibilitatile pe care decizia de
astazi i le da si nelinistita de posibilele proteste nationale,
Comisia s-a grabit sa afirme ca nu incearca sa creeze la nivel
comunitar un Cod penal iar noile puteri vor fi exercitate doar
in cazuri cu adevarat importante.
Si intr-adevar reactiile nu s-au lasat prea mult asteptate, ele
fiind insa variate.
Parlamentarul european britanic liberal Chris Davies a declarat:
"Aceasta este o foarte buna veste pentru mediul european
iar tari precum Marea Britanie, care sunt recunoscute pentru buna
aplicare a legislatiei comunitare din domeniu, ar trebui sa fie
incantate. Este de neacceptat ca unele state UE sa incerce sa
ocoleasca legea pentru a castiga un avantaj competitiv fata de
partenerii lor. Europa are nevoie de un arbitru pentru a se asigura
fair-play-ul dintre state si evitarea trisarilor. Comisia Europeana
este singurul organism care se apropie de un astfel de rol iar
aceasta decizie ii da mai multi dinti cu care sa poata musca"
a incheiat plastic britanicul.
Eurodepuatatul conservator Timothy Kirkhope nu a fost chiar asa
de entuziast, aratand: "Este un transfer semnificativ de
putere catre Comisie, sanctionat de o Curte ce tinde spre o apropiere
integrationista". El a adaugat: "Decizia daca sa fie
considerata sau nu o fapta ca fiind de natura penala in Marea
Britanie ar trebui sa tina de Marea Britanie, nu de UE. Noi toti
sprijinim pedepsirea vandalizatorilor mediului insa aceasta a
marcat un predent alarmant". |
