Constitutia UE porneste spre spatiu 14 02 2005

Daca modul in care s-a promovat revizuirea Constitutiei in Romania a fost criticat, nu fara temei, pentru felul cel putin indoielnic in care a fost realizat, acelasi lucru se poate constata si cu “soara mai mare”, Constitutia UE.

Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, numele mai oficial al Constitutiei UE, a fost pana acum ratificat de trei dintre statele membre UE, Lituania, Ungaria si Slovenia. Cum toate au optat pentru o procedura parlamentara in dauna celei de consultare populara, guvernele nu si-au prea batut capul cu popularizarea Constitutiei fata de publicul larg. Nu acelasi este cazul in Spania, unde pe 20 februarie urmeaza sa aiba loc primul referendum in UE cu privire la tratatul constitutional.
Guvernul de la Madrid a apelat, ca si cel de la Bucuresti, la tot felul de persoane informate despre actul in discutie, precum fotbalisti, actori etc. pentru a-l populariza. La fel ca si pe meleagurile mioritice se prefigureaza anumite bonusuri si gratuitati pentru onorabilii votanti, fara indoiala o trasatura a legaturilor noastre fratesti de latinitate. Haios ca in aceasta axa a latinitatii peste Europa s-a amestecat si un teuton serios, actualul vicepresedinte al Comisiei Europene, Günter Verheugen. Astfel, vineri (11 februarie 2005), germanul a inmanat o copie a Constitutiei UE catre Corpul de Astronauti Europeni.
Astronautul italian Roberto Vittori urmeraza sa zboare impreuna cu documentul europen spre Statia Spatiala Internationala pe 15 aprilie, amandoi la bordul unei rachete “Soyuz” ce va fi lansata de la Baikonour (Kazakstan). Nu stiu daca la bordul statiei orbitale vor avea loc lectii de drept comunitar insa probabil ca cetatenii UE vor sustine cu mai mult foc Constitutia UE stiind ca un exemplar din ea zboara prin spatiu.
Cum odata cu intrarea germanului in hora gesturilor fara sens axa Bucuresti – Madrid isi gaseste o extindere si catre alte arii etnice, putem sa concluzionam ca strategia va fi aplicata si in alte locuri fierbinti in care se vor da batalii pe marginea Constitutiei UE. Probabil ca know-how-ul romanesc in domeniu isi va gasi o aplicabilitate de succes inclusiv la campionii euroscepticismului european, britanicii.
Nu trebuie ca oficialii europeni sa mai tremure la gandul preconizatului referendum britanic pe marginea actului european, trebuie doar sa stea bine la capitolul carnaciori si televizoare, primii sa fie impartiti in chiolhanuri langa centrele de votare iar celelalte in tombole. Oricum, in cazul in care cu cateva ore inainte de inchiderea urnelor situatia ar incepe sa devina albastra atunci se va utiliza o alta metoda miracol romaneasca, de hei-rup, prin care se va ajunge atat la o prezenta de peste 50% cat si la rezultate pozitive in procentajul dorit.

Dreptul comunitar constituie ansamblul normelor juridice aplicabile în ordinea juridica comunitara.
Doctrina de specialitate subliniaza ca, într-un sens foarte strict, dreptul comunitar cuprinde normele juridice incluse în Tratatele institutive împreuna cu conventiile si protocoalele anexate lor, tratatele comunitare subsecvente, inclusiv actele de aderare de noi state membre (adica dreptul comunitar primar), precum si regulile continute în actele adoptate de institutiile comunitare de-a lungul timpului (adica dreptul comunitar derivat).
În sens larg însa, dreptul comunitar include si acele reguli nescrise aplicabile în ordinea juridica comunitara, cum ar fi: principiile generale de drept comune sistemelor de drept ale statelor membre, jurisprudenta CJCE, regulile reiesite din relatiile externe ale Comunitatilor/Uniunii sau normele complementare izvorâte din actele conventionale încheiate de statele membre în aplicarea tratatelor.
În cadrul Summit-ului de la Laeken din decembrie 2001 s-a hotarât constituirea unui cadru institutional de dezbatere cu privire la viitorul Uniunii Europene. Acest cadru a fost gândit si pus în practica sub forma Conventiei Europene, o institutie originala a Uniunii Europene.
Conventia a fost formata din:
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile membre ale UE;
- câte un reprezentant al fiecarui sef de stat din tarile candidate ;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat membru;
- câte 2 reprezentanti ai Parlamentului din fiecare stat candidat .
- 16 membrii ai Parlamentului European
- doi comisari europeni;
La 10 iulie 2003 Conventia Europeana si-a încheiat lucrarile, în aceeasi incinta în care le începuse cu 16 luni în urma: hemiciclul de la Bruxelles al Parlamentului European. Proiectul de Tratat Constitutional rezultat in urma lucrarilor continea 338 articole ce defineau politicile si institutiile UE si reprezentau rezultatul a 26 reuniuni plenare, 11 grupuri de lucru, 5436 minute de interventii orale, 692.250 accesari ale site-ului internet al Conventiei.
La 18 iulie 2003, presedintele Conventiei, Valery Giscard d'Estaing, a înmânat în mod oficial, la Roma, Presedintiei italiene a UE, proiectul complet al viitorului Tratat al UE. Italia a organizat o Conferinta Interguvernamentala (CIG) in cadrul careia trebuia sa se adopte textul constituional european. CIG nu a reusit sa-si încheie lucrarile pâna la data stabilita initial, decembrie 2003, de aceea lucrarile s-au continuat si sub presedintia irlandeza a Uniunii.
La summit-ul UE din iunie 2004, s-a ajuns la un acord cu privire la textul final al Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, acesta urmand acum sa fie ratificat de fiecare stat membru al Uniunii.
Conform art. Articolul IV-8 din proiectul de Constitutiei UE:
"1. Tratatul de instituire a Constitutiei va fi ratificat de catre Înaltele Parti Contractante, în
conformitate cu dispozitiile lor constitutionale. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la guvernul
Republicii Italiene.
2. Tratatul de instituire a Constitutiei va intra în vigoare la …, cu conditia ca toate instrumentele
de ratificare sa fi fost depuse, sau în prima zi a lunii ce urmeaza depunerii instrumentului de
ratificare de catre ultimul stat semnatar care îndeplineste aceasta formalitate."

Surse:

europa.eu.int
Cornelia Lefter, Fundamente ale dreptului comunitar institutional, Editura Economica, Bucuresti, 2003
Ion Jinga, Conventia privind Viitorul Europei: în cautarea arhitecturii Uniunii Europene de mâine, în Revista Româna de Drept Comunitar 1/2003 septembrie-octombrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

A trecut si al treilea hop 2 02 2005
Europenii habar n-au despre Constitutia UE 28 01 2005
Si in Olanda referendum privind Constitutia UE 26 01 2005
Deja se pune problema revizuirii Constitutiei UE 16 01 2005
Parlamentul European sustine Constitutia UE 12 01 2005
Referendumul francez cu privire la Constitutia UE 2 01 2005
Lituania este prima 11 11 2004
Astazi s-a semnat la Roma Constitutia UE 29 10 2004
Constitutia UE poate supravietui unui vot negativ 22 08 2004
Dezbateri pe marginea Constitutiei UE 11 07 2004
Aznar le cere spaniolilor sa spuna nu Constitutiei UE 6 07 2004
A fost aprobata Constitutia UE 19 06 2004
O posibila solutie la Constitutia UE in afara cadrului UE 8 06 2004
50% sanse pentru un acord in iunie asupra Constitutiei UE 31 05 2004
Negocierile privind Constitutia UE inainteaza incet 18 05 2004
Irlanda propune inca o solutie de compromis privind Constitutia UE 14 05 2004
Negocierile cu privire la Constitutia UE se complica 7 05 2004

A se vedea: