Croatia mai asteapta

Pentru prima oara in istoria UE s-a amanat inceperea negocierilor de aderare cu o tara doritoare a se alatura Uniunii.

Astazi (16 martie 2005), Croatia a bifat o nedorita premiera prin amanarea inceperii negocierilor de aderare la UE. Aceasta s-a petrecut deoarece nu toate membrele UE au fost convinse de vointa Zagrebului de a acolabor pe deplin cu Tribunalul International de la Haga pentru Fosta Iugoslavie (TIFI). In special, ministrii UE intruniti in cadrul Consiliului, au reprosat nearestarea unui general croat inclupat de TIFI.
Pentru a indulci hapul amar pe care l-au administrat astazi Croatiei, ministrii UE au hotarat totusi asupra cadrului viitor al negocierilor cu Zagrebul. In acelasi scop, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a subliniat ca evenimentele de astazi nu vor avea un impact major asupra procesului de aderare al Croatiei, aratand: "Croatia este o tara candidata, nimic nu s-a schimbat in aceasta privinta".
Ministrul de externe luxembourghez Jean Asselborn a declarat ca desi ministrii UE au luat decizia amanarii inceperii negocierilor de aderare aceasta nu inseamna ca usa ar fi fost inchisa in fata Croatiei. El a sugerat ca UE va putea sa ia o noua decizie in aceasta privinta peste o luna, cand ministrii UE se vor intalni din nou.
Generalul Ante Gotovina a fost inculpat de Tribunalul ONU pentru crime de razboi savarsite in cadrul conflictului iugoslav din 1991-1995. El este insa considerat de multi croati ca fiind un adevarat erou, de aceea cgestiunea prinderii si trimiterii sale la Haga este destul de controversata in tara sa.
Austria, Ungaria, Slovacia si Slovenia s-au declarat convinse de sinceritatea eforturilor facute de Zagreb pentru capturarea generalului. Irlanda, Lituania, Malta si Ciprul au fost de asemenea in favoarea inceperii negocierilor, insa Marea Britanie, Olanda si Suedia au continuat sa se opuna deschiderii negocierilor, fiind sprijinite in acest sens de Belgia, Spania, Franta, Grecia, Italia si Germania.
Desi ministrii au cazut de acord ca negocierile de aderare vor fi deschise imediat ce Croatia va colabora pe deplin cu TIFI, nu este tocmai clar ce poate insemna o "deplina" colaborare.
Primul ministru croat Ivo Sanader a fost foarte dezamagit de decizia ministrilor UE. El a spus in fata eurodeputatilor: "Declar cu toata responsabilitatea ca, cooperam pe deplin cu Haga si nu avem nici o informatie ca generalul Gotovina ar fi in Croatia".
Secretarul de stat britanic Jack Straw a sugerat luna iulie pentru inceperea negocierilor, aratand ca in iunie, procuroarea Carla del Ponte va prezenta un raport in fata ONU din care se va putea trage concluzia daca Zagrebul coopereaza sau nu pe deplin cu TIFI.

Comunitatile europene, constituite conform regulilor dreptului international, sunt organizatii internationale având calitatea de organizatii regionale deschise de tip specializat.
Calitatea de stat membru nu este limitata la fondatori, la Comunitati putând adera si alte state europene. Nu este prevazuta posibilitatea retragerii sau excluderii statelor membre, insa acest lucru se va schimba odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei UE.
Dispozitiile tratatelor au reglementat doar conditiile de forma si de procedura ale aderarii, practica degajând o serie de alte conditii, cum ar fi: acceptarea tuturor realizarilor comunitare; aderarea concomitenta la cele trei comunitati; aderarea progresiva; aderarea nu poate sa puna în pericol obiectivele fundamentale ale Comunitatilor.
Alte conditii pentru admisibilitatea cererii de aderare sunt fie de natura principiala, nesanctionate din punct de vedere juridic (cum ar fi acceptarea integrala de catre statele candidate a dreptului comunitar originar, cât si a dreptului derivat si a principiilor generale) fie de natura politica, cum ar fi mentiunea din preambulul Tratatului C.E.E. - ca statele fondatoare invita sa se asocieze efortului lor si celelalte popoare din Europa “care împartasesc idealul lor”, fiind “hotarâte sa întareasca mentinerea pacii si a libertatii”.
Constituite initial din sase state membre, (Belgia, Franta, Italia, Olanda, Germania, Luxemburg). Comunitatile europene au cunoscut ulterior patru valuri succesive de “largiri” prin aderarea altor state europene - extinzându-se astfel spatiul comunitar.
Începând din 1961, Marea Britanie a staruit cu perseverenta sa adere la Comunitati - (depunând cererea de aderare la 9 august 1961), izbindu-se de refuzul Frantei. Astfel, în ianuarie 1963 generalul De Gaulle se opune aderarii Marii Britanii la Comunitati, întrerupând unilateral negocierile care se deschisesera, iar în 1967, veto-ul francez a împiedicat chiar începerea negocierilor.
Obstacolul francez a fost înlaturat prin retragerea presedintelui De Gaulle. La Conferinta la vârf de la Haga din 1 - 2 decembrie 1969 problema aderarii Marii Britanii la comunitati a fost analizata în alt context, presedintele Pompidou fiind de acord cu aderarea acesteia. La 30 iunie 1970 încep la Luxemburg negocierile pentru aderarea Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei si Norvegiei, iar la 22 ianuarie 1972 se semneaza la Bruxelles acordul de aderare. Norvegienii decid însa prin referendum ca tara lor sa ramâna în afara comunitatilor, astfel ca dupa aceasta prima “largire” Comunitatile cuprindeau la 1 ianuarie 1973 doar noua membri.
O noua extindere s-a realizat prin aderarea Greciei la 1 ianuarie 1981 (Tratatul de adeziune fiind semnat la 28 mai 1979) si prin aderarea Spaniei si Portugaliei la 1 ianuarie 1986 (Tratatul de adeziune fiind semnat la 12 iunie 1985), ajungându-se la sporirea numarului statelor membre ale comunitatilor europene de la 9 la 12 state.
Având în vedere politica de deschidere a comunitatilor fata de alte state, au fost depuse noi cereri de adeziune din partea altor state dupa cum urmeaza: Turcia (14 aprilie 1987), Austria (17 iulie 1989), Cipru (4 iulie 1990), Malta (16 iulie 1990), Suedia (1 iulie 1991), Finlanda (18 martie 1992), Elvetia (20 mai 1992), Norvegia (25 noiembrie 1992).
De la 1 ianuarie 1995 numai trei state au devenit membre ale Uniunii Europene: Austria, Suedia si Finlanda. Pentru a doua oara, prin referendum, poporul norvegian s-a pronuntat împotriva intrarii în Uniune, astfel ca Norvegia a renuntat din nou la aderare.
La 1 mai 2004 au aderat oficial la Uniune alte 10 state: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Surse:

- EUbusiness
- EUobserver
- EUPolitix
- Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
- Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2001

Opinia dumneavoastra !!!

Alt articol:

- Bulgaria, Romania si Croatia se indreapta spre aderare 19 12 2004

A se vedea;

- Comunicat de presa al presedintiei luxembourgheze a UE - General Affairs and External Relations Council in Brussels on 16-17 March
- Relatiile UE cu Croatia
- Delegatia Comisiei Europene in Croatia
- Comisia Europeana - Extinderea UE
- Comisarul european pentru extinderea UE
- Despre Olli Rehn
- Consiliul European - Afaceri Generale si Relatii Externe
- Despre Jean Asselborn
- Guvernul Croatiei
- Despre Ivo Sanader
- Tribunalul International pentru Fosta Iugoslavie
- Ante Gotovina