De maine Luxembourg e fruncea

Unul dintre cele mai mici state membre ale UE, Marele Ducat de Luxembourg, isi va incepe pe 1 ianuarie mandatul la presedintia UE.

Uniunea Europeana este o constructie pe cat de suces pe atat de complicata. Principala cauza a acestei caracteristici o constituie compromisul care trebuie obtinut mereu intre suveranitatea nationala si deciziile luate la nivelul comunitar.
Institutiile Uniuni nu puteau sa faca exceptie de la aceasta balansare a puterilor, una dintre cele mai importante rezultate fiind chiar presedintia Consiliului European ce se schimba la fiecare 6 luni intre statele membre. Aceasta situatie va disparea odata cu intrarea in vigoare Constitutiei UE, cand, conform art I-2 din acel text, Consiliul European va avea un presedinte pentru o perioada de 2 ani si jumatate. Dar cum pana la acel moment mai va trece ceva timp, sistemul "clasic" se mentine si urmatoarea care va beneficia de el va fi micul ducat al Luxembourgului.
Luxembourg isi va exercita presedintia in perioada ianuarie-iunie 2005 si, in pofida marimii sale, este una dintre cele mai experimentate tari membre in postura de lidera a UE. De maine va incepe al 11-lea mandat al sau la conducerea UE.
Pe agenda prioritatilor noii presedintii se inscriu:
a) Agenda Lisabona.
In martie 2000, la Consiliul de la Lisabona, liderii UE au stabilit obiectivul strategic pentru economia UE de a ajunge pana in 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie mondiala bazata pe cunoastere capabila de o crestere economica sustinuta cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune sociala".
In martie 2005, Consiliul European va trebui sa analizeze unde se afla practic in acest moment Agenda Lisabona la jumatate din timpul prognozat pentru atingerea obiectivelor sale. Aceasta analiza se va baza pe un raport al Comisiei Europene ce va fi inaintat in februarie 2005.
Noua Presedintie a UE va utiliza analiza Consiliului European pentru a:
- inventaria Strategia
- refocaliza prioritatile;
- imbunatatii guvernanta si implementarea strategiei;
- implementa o strategie de comunicare pe grupuri de tinte.
Ducatul de Luxembourg doreste ca in cadrul restructurarii Agendei Lisabona sa se acorde o importanta deosebita si problemelor legate de tineret.
b) Pactul de Stabilitate
Pactul de Stabilitate este setul de reguli ce stau la baza implementarii monedei unice europene, euro. Necesitatea ca acesta sa fie reexaminat si chiar reformat, dupa 5 ani de functionare, a fost subliniata deja de Comisia Europeana intr-o comunicare facuta pe 3 septembrie.
Presedintia olandeza a UE a luat masuri in a doua jumatate a anului 2004 pentru punerea in practica a observatiilor venite de la Comisie cu privire la Pact.
Pe baza celor de mai sus, presedintia luxembourgheza intentioneaza sa finalizeze cu suces examinarea Pactului prin ajungerea la un acord in toate capitolele in dicutie, astfel cum au fost definite de consiliul ECOFIN:
- implementarea simetrica a pactului in cadrul ciclului economic ca intreg, evitandu-se politicile pro-ciclice;
- definirea imbunatatita a obiectivelor nationale bugetare pe termen mediu;
- o mai efectiva aplicare a criteriului datoriilor;
- luarea in considerare a reformelor structurale;
- o mai buna guvernanta a Pactului.
c) Perspectivele financiare 2007-2013
Presedintia doreste ca prin discutii cu tarile membre sa poate ajunge pana in iunie la un acord cu privire la perspectivele financiare 2007-2013.
d) Extindere.
In cadrul procesului de extindere, presedintia UE va acorda prioritate:
- finalizarii Tratatului de Aderare cu Romania si Bulgaria, care va fi semnat in cadrul unei ceremonii in aprilie 2005;
- initierii procesului de negociere a aderarii cu Croatia pe 17 martie 2005;
- inceperii pregatirii deschiderii negocierilor de aderare cu Turcia.
Cum acordurile bilaterale ale UE cu Turcia si Croatia vor trebui sa fie schimbate dat fiind noul statut pe care cele doua il vor avea din anul 2005, Luxembourg isi va focaliza eforturile si in aceasta directie.
e) Afaceri economice si sociale si Piata Interna
In acest domeniu presedintia luxembourgheza a UE va actiona in principal cu privire la imbunatatirea climatului concurential si a unei mai bune reglementari a Pietei Interne.
f) Agricultura si pescuit
In aceasta arie de actiune, presedintia va continua eforturile Consiliului de imbunatatire a sanatatii si nivelului de viata al animalelor. Este planificata si o dezbatere cu privire la plantele modificate genetic.
g) Dezvoltarea durabila
Presedintia luxembourgheza atrage atentia ca strategia privind dezvoltarea durabila a UE nu trebuie confundata cu Agenda Lisabona.
Dezvoltarea durabila va trebui sa fie principiul de baza al oricarei politici aplicate la nivelul Uniunii.
h) Relatiile externe
Sub presedintia luxembourgheza se va intari colaborarea UE cu alte organizatii internationale in domenii de interes comun, precum drepturile omului sau domnia legii.
Uniunea va acorda o atentie speciala cresterea stabilitati mondiale prin promovarea democratiei intr-un numar de regiuni ale lumii.
UE va ramane angajata in procesul de reformara din Balcanii Ocidentali, al caror viitor este in cadrul comunitatilor. O atentie speciala va fi acordata situatiei din Kosovo.
i) Politica europeana de aparare si securitate
In cadrul acestei politici, presedintia atrage atentia ca un element central il va constitui sucesul misiuni UE ALTHEA din Bosnia.
Noua presedintie a UE va continua sa lucreze in directia dezvoltarii capabilitatilor militare si civile ale Europei. Scopul principal va fi acela de imbunatatire a managementului crizelor.
j) Justitie si Afaceri Interne
In acest domeniu presedintia va aplica "Programul Haga" care a fost adoptat la Consiliul European din 5 noiembrie 2004. Acesta va permite Uniunii sa raspunda mult mai bine probremelor transfrontaliere in domeniul JAI

Consiliul European nu a fost prevazut în Tratatele institutive, el fiind rezultatul unui proces istoric .
Crearea Consiliului European a raspuns cerintelor de cooperare politica la înalt nivel între statele comunitare.
Consiliul European a fost reglementat prin Actul Unic European (art. 2) si prin Tratatul de Maastricht (art. D).

a) Constituire

Crearea Consiliului European a fost decisa la Conferinta la nivel înalt de la Paris la 10 decembrie 1974, reunindu-se pentru prima data în martie 1975 la Dublin .
Conform Actului Unic European, Consiliul European reunea sefii de state si guverne comunitare, asistati de ministrii de externe si de catre un membru al Comisiei, precum si presedintele Comisiei.
Tratatul de la Maastricht completeaza dispozitiile Actului Unic European privind Consiliul European, statuând ca reuniunile au loc de cel putin doua ori pe an, sub presedintia sefului de stat sau de guvern al statului membru care exercita presedintia Consiliului Ministrilor.
În urma fiecareia dintre reuniunile sale, Consiliul European are obligatia de a prezenta un raport Parlamentului European, iar anual un raport scris privind progresele realizate de Uniune.
Consiliul European, ca un organ aparut într-un anumit stadiu al integrarii europene, da expresie stadiului de dezvoltare a integrarii si este compus din sefii de stat si de guvern ai statelor comunitare si presedintele Comisiei.

b) Competente

Competentele sale nu au fost clar definite nici în dispozitiile Comunicatului final al Conferintei de la Paris din 1974, nici în dispozitiile Actului Unic European.
S-a apreciat, ca are rol de decizie si de directionare politica a constructiei comunitare, revenindu-i urmatoarele competente :
- orientarea constructiei comunitare prin stabilirea liniilor directoare ale politicii comunitare;
- impulsionarea politicilor comunitare generale;
- coordonarea politicilor comunitare;
- definirea noilor sectoare de activitate comunitara.
Tratatul de la Maastricht contine reglementari cu privire la competentele Consiliului European. În art. D stabileste faptul ca Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si îi defineste orientarile politice generale, iar în art. I g (referitor la Politica Externa si de Securitate Comuna) se arata ca Consiliul European defineste principiile si orientarile generale ale Politicii Externe si de Securitate Comune. Tratatul de la Amsterdam reia si completeaza aceste dispozitii. Astfel în art. 13 din Titlul V (Dispozitii privind Politica Externa si de Securitate Comuna) se arata ca Consiliul European decide asupra strategiilor comune care vor fi puse în practica de Uniune în domeniile în care statele membre au interese comune importante.
În exercitarea atributiilor ce-i revin, Consiliul european înfiinteaza comisii ad-hoc si comitete de directie, care au ca sarcini întocmirea de rapoarte cu privire la problema analizata, pe baza acestor rapoarte adoptându-se deciziile .
În exercitarea competentelor sale, Consiliul European adopta urmatoarele documente:
- decizii - în problemele cele mai importante;
- decizii de procedura, prin care prin care se realizeaza declinarea de competenta în favoarea Consiliului Ministrilor sau a altor institutii comunitare;
- orientari si directive;
- declaratii.

Surse:

- EUbusiness
- eu2005.lu
- Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
- Augustin Fuerea, Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Domnul euro se lupta cu granzii UE 29 12 2004
- Romania va fi presedinta UE in 2019 14 12 2004
- Noii membrii se pregatesc pentru preluarea presedintiei UE 8 12 2004

A se vedea:

- Presedintia luxembourgheza a UE
- UE - Consiliul European