Decizii importante la Consiliul European de primavara

La 5 ani dupa Lisabona, dorinta Uniunii de a deveni pana in 2010 cea mai competitiva economie mondiala pana in 2010 s-a dovedit utopica si a fost abandonata.

Strategia Lisabona

Inca de la sfarsitul anului 2004 in Uniunea Europeana dezbaterile la nivel inalt au inceput sa fie focalizate in general pe problematica economica si in special pe asa-numita Strategie Lisabona. Aceasta s-a nascut in 2000 la Consiliul European de la Lisabona, luand forma unui plan cu numeroase tinte de atins in domeniul economic, cea mai importanta dintre ele fiind obtinerea pana in 2010 de catre economia UE a statutului de cea mai competitiva si mai bazata pe cunoastere economie mondiala.
Cum socoteala de acasa de multe ori nu se potriveste cu cea de la piata chiar si pe la case mai mari, Uniunea Europeana a ramas si ea de caruta in implementarea angajamentelor luate in Strategie. Faptul a devenit din ce in ce mai clar odata cu apropierea Consiliului European de primavara din 2005 - ce tocmai s-a incheiat astazi (23 martie 2005) - cand era programata analiza la jumatatea drumului a implinirilor si neimplinirilor legate de Lisabona.
Daca semnalele cu privire la ramanerile in urma au fost destul de numeroase, alarma a inceput cu adevarat sa sune dupa analiza oficiala executata de un "Comitet al inteleptilor" condus de fostul prim ministru olandez Wim Kok.
Pe baza raportului Kok, Comisia Europeana si-a intemeiat propriul studiu, care a cuprins si propuneri de reformare a Strategiei si a fost inaintat liderilor statelor UE ce s-au intrunit de ieri la Bruxelles.
Concluziile finale ale Consiliului European au marcat renuntarea la tinta centrala a Strategiei Lisabona, cea privind statutul de cea mai competitiva economie mondiala pana in 2010, si refocalizarea pe cresterea economica si a numarului locurilor de munca.
Conform celor hotarate astazi, noua strategie economica a Uniunii se va axa in jurul unui ciclu de trei ani, cu inceputul chiar de anul acesta si sfarsitul in 2008. Statele membre UE vor urma sa trimita "programe nationale de reforma" si unde va fi nevoie vor numi un "coordonator national Lisabona".
Cum planurile pentru reformarea Lisabonei transpirasera deja de ceva timp in presa, ele au fost analizate la diverse niveluri ale societatii starnind diverse reactii. Cea mai puternica a venit din partea sindicatelor si a socialistilor, care au acuzat orientarea mult prea focalizata, dupa opinia lor, catre cresterea economica, in detrimentul aspectelor sociale si de mediu. Pentru a raspunde acestor ingrijorari, strategia reformata contine multe referiri catre "modelul social european" si "contributia importanta adusa de politica in domeniul mediului".
Problema sprijinirii tineretului, vazuta de oficiali UE ca una dintre cele mai puternice solutii de dezamorsare a "bombei cu ceas demografice" europene, a fost si ea reglementata in cadrul Summit-ului, cazandu-se de acord asupra unui "Pact European al Tineretului" ce doreste "imbunatatirea integrarii vocationale, educatiei, formarii, mobilitatii si integrarii sociale a tinerilor europeni".
Prezentand reformele, primul ministru luxembourghez Jean-Claude Juncker a declarat ca cele trei institutii UE implicate in acest subiect - Parlamentul European, Comisia Europeana si Consiliul European - sunt pe aceeasi frecventa in ceea ce priveste sustinerea importantei cresterii economice s a numarului locurilor de munca.
Presedintele Comisiei Europene, portughezul José Manuel Barroso, a declarat ca rezultatul Consiliului European referitor la Lisabona denota ca o Uniune formata din 25 de membrii poate ajunge la un compromis.
Nu toata lumea a fost incantata de rezultatele la care s-a ajuns in ceea ce priveste Lisabona, organizatia micilor intreprinzatori reprezentati de Eurochambres descriind Summit-ul ca "trei pasi inapoi".
Adjunctul secretarului general al Eurochambers, Paul Skehan a aratat acid ca, in ciuda crizei economice cu care se confrunta Europa, intalnirea de la Bruxelles a reprezentat doar o alta ocazie pierduta, un set de promisiuni frumoase si compromisuri care vor fi uitate imediat ce liderii europeni vor pleca de la Summit.
In ceea ce priveste dimensiunea de mediu, s-a cazut de acord asupra unei tinte de scadere pana in 2020 a emisiilor de gaze cu efect de sera de 15%-30% fata de nivelul din 1990.
Trebuie notat ca in proiectul de Concluzii ale Presedintiei aparuse prima data o tinta de reducere a emisiilor cu 60%-80% pana in 2050, dar, cum Summit-ul s-a dorit o revenire la realism, ea a fost schimbata in versiunea finala.

Directiva privind serviciile

Daca problematica legata de Lisabona parea ca are rezervat in mod clar locul de star al Consiliului European de primavara, acesta i-a fost amenintat de o controversata propunere privind serviciile ce a fost inaintat de Comisia Europeana.
Propunerea executivului comunitar este in directia unei liberalizari a sectorului serviciilor la nivelul UE. In state precum Franta, Germania si Suedia, o astfel de miscare nu este deloc bine privita de cetateni, care se tem ca prin implementarea ei isi vor pierde slujbele si afacerile in beneficiul noilor membrii UE care beneficiaza de avantajele salariilor si taxelor mai mici.
Structura de functionare a Uniunii permite acesteia sa ia decizii pe care le considera necesare desi ele intra in contradictie cu dorinta populara din unele tari membre, din aceasta cauza multi acuzand Bruxellesul de dictatura. In mod normal poate ca protestelor in legatura cu directiva propusa nu ar le-ar fi fost data prea multa atentie daca circumstantele nu ar fi facut acest lucru imposibil.
Pe 29 mai va avea loc in Franta un referendum cu privire la adoptarea Tratatului Instituind o Constitutie pentru Europa (Constitutia Europeana). Sondajele de opinie au indicat o crestere constanta a taberei 'nu", chiar o depasire de catre aceasta a procentului de 51%. Acest avant al opozantiilor documentului european se bazeaza nu atat pe o respingere directa a prevederilor Constitutiei Europene cat mai ales pe opozitia populatiei cu privire la unele proiecte europene, un loc de frunte ocupandu-l cel privind serviciile.
Presedintele francez Jacques Chirac se afla intr-o postura ingrata intre sprijinirea Constitutiei Europene si scaderea popularitatii sale precum si fronda interna la adresa politicilor Parisului si Bruxellesului. Din aceasta cauza a pornit o adevarata cruciada in directia modificarii continutului directivei propuse de Comisie.
In pofida faptului ca oficiali de rang inalt din Comisia Europeana precum si unii sefi de stat europeni sustin Directiva astfel cum a fost propusa, Chirac a avut castig de cauza la Consiliul European, obtinand promisiunea reanalizarii propunerii.
Victoria lui Chirac a fost salutata de catre socialistii europeni, care au incercat sa o prezinte ca pe o victorie proprie, ei exprimandu-se in mai multe randuri impotriva continutului actual al propunerii de directiva.
Liderul din Parlamentul European al socialistilor europeni, germanul Martin Schulz, a declarat la aflarea rezultatului Consiliului European: "Decizia luata la Summit-ul UE este o victorie a grupului socialist. In timpul stadiilor parlamentare ale procedurii vom face tot ce ne sta in putinta pentru a imbunatatii directiva in termenii responsabilitatii sociale".
Declaratiile socialistilor europeni trebuiesc luate in serios deoarece, desi sunt doar pe locul doi in Parlamentul European, datorita unei mai bune organizari decat a popularilor europeni, au obtinut in noua legislatura cateva victorii importante.

Surse: EUobserver / EUPolitix / EUPolitix / BBC

Opinia dumneavoastra !!!

Alte articole:

- Panica in Uniune 18 03 2005
- Economia UE se afla cu cel putin 20 de ani in spatele celei SUA 13 03 2005
- Cercetatorii in Uniunea Europeana 12 03 2005
- Eurodeputatii au cazut la pace 9 03 2005
- A fost stabilita data referendumului francez 6 03 205
- Lupta in Parlamentul European intre stanga si dreapta 1 03 2005
- Restrangerea tintelor Agendei Lisabona 18 01 2005
- De maine Luxembourg e fruncea 31 12 2004
- Comisia doreste reformarea regulilor UE privind concurenta 28 12 2004
- Uniunea este inca divizata 14 1 2004
- Strategia Lisabona, un mare esec al UE 25 10 2004
- Bolkestein sare cu critici 19 10 2004
- UE nu se lasa 11 10 2004

A se vedea:

- Consiliul European de la Bruxelles - Concluziile Presedintiei
- Presedintia luxembourgheza a UE - Relansarea procesului Lisabona - refocalizarea spre crestere si locuri de munca
- Comunicat de presa Eurochambers
- EUobserver - [Comment] The Services Directive and the European Constitution
- Prelex - Proposal for a DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on services in the internal market
- Comisia Europeana - Un nou start pentru Strategia Lisabona
- Propunerea Comisiei Europene de revizuire a Strategiei Lisabona - Working together for growth and jobs - A new start for the Lisbon Strategy
- Raportul Grupului la nivel inalt prezidat de Wim Kok cu privire la strategia Lisabona - Facing the challenge, The Lisbon strategy for growth and employment
- Concluziile Consiliului European de la Lisabona din 23 si 24 martie 2000
- Ion Gâlea - coordonator, Aniela Balut, Augustina Dumitrascu, Cristina Morariu, Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa - text comentat si adnotat - MAE
- Eduard Dragomir, Constitutia europeana, intre deziderat si realitate...